Măsura vizează companii despre care autoritățile chineze susțin că aprovizionează armata japoneză și este percepută ca un răspuns direct la recentele evoluții politice și militare de la Tokyo, potrivit Reuters.

Decizia survine pe fondul deteriorării relațiilor dintre China și Japonia, după comentariile făcute în noiembrie despre Taiwan de către prim-ministrul japonez Sanae Takaichi, care au provocat reacții dure la Beijing.

Concret, China interzice exporturile către Japonia de șapte pământuri rare aflate pe lista sa de control pentru produse cu dublă utilizare, precum disprosiu, ytriu și samariu. Deși aceste minerale reprezintă volume mici, ele sunt esențiale pentru producția de automobile, aeronave, armament și electronice de consum.

Măsurile afectează inclusiv divizii strategice ale unor conglomerate industriale japoneze, precum construcțiile navale și motoarele aeronautice ale Mitsubishi Heavy Industries. Alte companii, printre care Subaru Corp, Itochu Aviation și Mitsubishi Materials, au fost plasate pe o listă de monitorizare, din cauza imposibilității Chinei de a verifica utilizatorii finali ai produselor exportate.

Potrivit Reuters, nu este clar cât de rapid se vor resimți efectele asupra economiei nipone. Companiile japoneze dispun de stocuri semnificative de pământuri rare, iar până la finalul anului 2025 China a continuat să livreze volume importante către Japonia.

Reacția oficială de la Tokyo nu a întârziat.

„Măsurile sunt complet inacceptabile și profund regretabile”, a declarat Kei Sato, secretar adjunct al cabinetului japonez, precizând că guvernul a cerut retragerea imediată a restricțiilor.

China interzice exporturile către Japonia în contextul reînarmării nipone

Beijingul susține că restricțiile au rolul de a limita „remilitarizarea” Japoniei și eventualele ambiții nucleare. În paralel, premierul Takaichi s-a angajat să revizuiască documentele fundamentale de securitate ale Japoniei și să accelereze reforma regulilor privind exporturile militare.

Japonia a demarat încă din 2023 un amplu proces de consolidare militară, care va dubla cheltuielile de apărare la 2% din PIB. În pofida constituției sale pacifiste, țara a devenit unul dintre cei mai mari cheltuitori militari din lume. Conform estimărilor Fondul Monetar Internațional, PIB-ul Japoniei va ajunge la 4,46 trilioane de dolari în 2026.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat marți, la RFI, că proiectul pe buget ar trebui să ajungă în Parlament pentru dezbatere și pentru vot săptămâna viitoare.

„Săptămâna viitoare ar trebui să ajungă bugetul în Parlament pentru dezbatere și pentru vot. În aceste zile sunt și discuții tehnice între vicepremier și miniștri, Ministerul de Finanțe și ceilalți. Și vor fi și discuții politice în coaliție”, a afirmat Kelemen Hunor la RFI.

Acesta a subliniat că există câteva puncte asupra cărora coaliția nu a ajuns la un consens.

„Sunt câteva chestiuni unde în acest moment nu am reușit să închidem discuțiile: Investițiile mențin și economia românească și firmele românești. Trebuie să recunoaștem dacă investițiile publice în anumite zone se opresc, firmele românești intră în faliment, nu multinaționalele. Avem nevoie de cofinanțare pentru PNRR, pentru fonduri europene, unde sunt sume foarte mari și în granturi și împrumuturi. Și acolo e un efort uriaș și nu am reușit să închidem pachetul social, fiindcă acolo iarăși e o chestiune care trebuie discutată, cum facem cu pensionarii. Propunerea noastră era în felul următor: să existe o plată one-off pentru pensionari”, a declarat Kelemen Hunor, adăugând că „trebuie făcut acest pas, trebuie dat acest ajutor pensionarilor obligatoriu”.

Liderul UDMR a mai subliniat că problematice vor fi și jaloanele din PNRR care ar putea să nu fie îndeplinite în acest an și care vor însemna bani pierduți pentru România.

Întrebat ce jalon nu va fi atins, liderul UDMR a răspuns: „Sigur, unde văd eu o problemă e la acel jalon prin care România şi-a asumat să fabrice panouri solare şi combustibilul pe hidrogen. Deci acele două jaloane sigur că nu vor fi atinse. (…) Nu vreau să avansez eu sume, dar vorbim de câteva sute de milioane de euro, dacă nu mă înşel. Dar sunt şi alte chestiuni care trebuie în această perioadă închise şi vorbim de acele jaloane care nu au fost până acum închise”, a conchis Kelemen Hunor la RFI.

Clarvăzătorul Craig Hamilton-Parker supranumit „profetul apocalipsei” și „noul Nostradamus” a dezvăluit câteva predicții tulburătoare pentru anii următori, potrivit Express. El face predicțiile pe propriul canal YouTube care are peste 230.000 de abonați. În cel mai recent videoclip el anunță cinci evenimente importante care se vor produce în următorii ani.

Clarvăzătorul spune că folosește citirile Nadi pentru predicțiile sale, un sistem astrologic indian antic bazat pe frunze de palmier. El susține că practica dezvăluie perspective asupra trecutului, prezentului și viitorului.

Una dintre predicții îl vizează pe Donald Trump. Craig Hamilton-Parker anunță că președintele american va avea al treilea mandat deși Constituția SUA nu permite așa ceva. Potrivit lui Craig, o „catastrofă majoră” care implică Taiwanul va duce la prelungirea temporară a președinției de către Trump pentru un al treilea mandat.

O altă predicție este despre un meteorit care va ajunge „între Pământ și Lună” în 2028. „Este destul de aproape de Pământ. Dacă am avea o astfel de lovitură, ar fi catastrofală … ar provoca incendii, ar provoca cutremure, ar provoca tsunami-uri”, avertizează clarvăzătorul.

Craig Hamilton-Parker refuză să spună cine va fi viitorul președinte al SUA după al treilea mandat al lui Trump. Totuși, el prezice că vicepreședinte JD Vance nu va ajunge șeful suprem de la Casa Albă.

O predicție are legătură cu OZN-urile. Hamilton-Parker anunță că o dezvăluire majoră despre OZN-uri este iminentă, prezicând că „dovezile fizice ale unui lucru provenit din spațiul cosmic” vor fi în curând dezvăluite lumii. El crede că presupusul OZN se află undeva într-o „zonă europeană”.

Previziuni privind catastrofe naturale și războaie

Pe canalul de YouTube a fost invitată o femeie care susține și ea că este clarvăzătoare. Vinita Dubey Pande a dezvăluit că un uriaș conflict va izbucni în 2028 sau 2029, declanșând o criză alimentară globală. În războiul care va produce pagube uriașe ar putea fi implicate SUA, Israel, Iran și Rusia, a transmis Vinita.

Nu în cele din urmă, Vinita a prezis o serie de dezastre naturale care vor afecta mai multe zone ale Asiei.

„În Taiwan, în 2028/2029, va exista un tsunami, nu va fi devastator, dar va produce pagube. În Japonia, de exemplu, s-a spus că vor exista cutremure sau calamități legate de apă, de Pământ”, a precizat femeia.

Luni, Canada a reiterat angajamentul său de a oferi asistență pentru Cuba. Țara se confruntă cu dificultăți majore din cauza deficitului sever de carburanți și a întreruperilor frecvente de curent. Anunțul a fost făcut de ministra afacerilor externe, Anita Anand, deși detalii concrete privind natura exactă a ajutorului nu au fost încă divulgate, mai scrie CNN.

Situația energetică a Cubei s-a deteriorat semnificativ în ultimele săptămâni. Administrația lui Donald Trump a impus restricții asupra tuturor transporturilor de petrol destinate insulei. Restricțiile se aplică inclusiv pentru cele provenite din Venezuela, principalul furnizor de țiței al Cubei. Aceste măsuri au avut un impact negativ, ducând la creșteri substanțiale ale prețurilor la alimente și transport. În ultima vreme s-au raportat și pene de curent prelungite, în diverse zone.

Cuba: temeri legate de o potențială criză umanitară

Oficialii canadieni și-au exprimat anterior îngrijorarea cu privire la evoluția situației din Cuba, avertizând asupra „riscului crescut al unei crize umanitare” dacă nevoile energetice fundamentale ale populației nu sunt satisfăcute. Organizația Națiunilor Unite a emis, de asemenea, o alertă, subliniind consecințele sociale și economice potențial grave ale deficitului de energie.

Embargoul petrolier impus Cubei se desfășoară într-un moment tensionat. Acesta este caracterizat de eforturile Washingtonului de a intensifica presiunea economică asupra regimului comunist de la Havana. Strategia SUA include exercitarea de influență asupra țărilor care furnizează combustibil Cubei, cum ar fi Mexicul, și a generat tensiuni diplomatice considerabile atât cu Ottawa, cât și cu alte capitale internaționale.

Efectele economice și sociale, sub presiunile SUA

Lipsa de combustibil a perturbat grav viața cotidiană în Cuba. În ultimele săptămâni, numeroase companii aeriene, inclusiv cele canadiene, au fost nevoite să anuleze zeci de zboruri către insulă din cauza lipsei de kerosen. Situația afectează în mod direct sectorul turistic, o sursă vitală de venituri pentru economia cubaneză.

Criza a stârnit deja preocupări serioase privind disponibilitatea alimentelor, a energiei și a serviciilor publice esențiale. În acest context, Canada se alătură Mexicului în eforturile de a oferi asistență umanitară.

Presiunile exercitate de Washington asupra Cubei fac parte dintr-un cadru mai amplu de tensiuni regionale. Acestea au fost accentuate, printre altele, de acțiunile militare ale SUA în Venezuela în ianuarie, care au contribuit la intensificarea blocadei petroliere asupra Havanei.

În lumina acestor dezvoltări, Canada își reconfirmă angajamentul pentru stabilitate și monitorizează îndeaproape evoluția evenimentelor. Între timp, autoritățile de la Havana depun eforturi pentru a identifica surse alternative de energie, în speranța de a preveni o deteriorare și mai severă a condițiilor de trai pentru locuitorii insulei.

În paralel, compania a deschis un proces împotriva Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) și împotriva Romgaz, pentru a obține recunoașterea juridică a cazului de forță majoră, acțiunea fiind înregistrată la instanță în februarie, conform acțiunii ce poate fi văzută pe Portal.just.ro.

Demersul vine la scurt timp după ce Guvernul a instituit un regim de supraveghere extinsă asupra mai multor entități ale grupului Lukoil din România, măsură justificată public prin nevoia de a preveni scurgeri de capital și prin argumentul că asocierea Romgaz cu un operator rus la Trident reprezintă o „vulnerabilitate strategică”.

Potrivit explicațiilor citate de Profit.ro, cadrul legal prevede pași și termene pentru notificare și documentare, iar o eventuală neacceptare a forței majore de către autoritatea competentă poate duce la un litigiu care să tranșeze încetarea acordului petrolier fără daune-interese. În același timp, Guvernul a pregătit și instrumente legale pentru o eventuală denunțare a acordului din motive de securitate națională, pe fondul sancțiunilor asupra Lukoil.

Pe fundal, presiunea externă este majoră: potrivit Reuters, Lukoil are termen până la 28 februarie 2026 pentru a-și vinde activele din străinătate, în condițiile în care tranzacțiile sunt condiționate de aprobări și mecanisme impuse de autoritățile americane. În acest context, Lukoil a anunțat recent un acord preliminar cu fondul american Carlyle pentru vânzarea diviziei care gestionează activele externe, însă procesul rămâne dependent de aprobări și concurat de alți potențiali cumpărători.

Perimetrul EX-30 Trident se află în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 170 km de țărm, iar în asociere Lukoil deține circa 88% (în unele raportări 87,8%), restul revenind Romgaz. În 2025, erau raportate pregătiri pentru forarea unei sonde de explorare, iar în spațiul public au fost vehiculate estimări de resurse de ordinul zecilor de miliarde de metri cubi, cu investiții semnificative în explorare.

Arme, alte obiecte aduse de pe front și mărturii din conflict au fost colectate de Berlin Story Bunker, un muzeu găzduit într-un fost adăpost antiaerian din timpul celui de-al Doilea Război Mondial din capitala Germaniei.

Scopul este de a crește gradul de conștientizare a publicului cu privire la „realitatea fizică” a conflictului, a declarat pentru AFP curatorul muzeului, Wieland Giebel.

Secțiunea ucraineană este adăugată la expozițiile permanente existente axate pe nazism și Germania din 1945 până în prezent. „Vizitatorii Germaniei nu își pot imagina cu adevărat cum este războiul – vrem să li-l arătăm”, a spus Giebel, stând în fața intrării uriașe în buncărul construit în 1943.

În sălile expoziționale, aproximativ 20 de epave de drone rusești sunt suspendate de tavan, deasupra unei mașini distruse de o bombă.

Germania, unul dintre principalii aliați ai Ucrainei

Germania este unul dintre principalii susținători ai Ucrainei; este cel mai mare furnizor de arme către Kiev în Europa și un aliat diplomatic important. De asemenea, găzduiește aproximativ 1,3 milioane de refugiați ucraineni.

Majoritatea germanilor susțin Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei, însă livrările de arme sunt un subiect controversat într-o țară cu o puternică tradiție pacifistă din cauza trecutului său întunecat nazist.

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care este prietenos cu Rusia, a înregistrat și el o creștere a sprijinului în ultima vreme, ocupând locul al doilea în sondajele naționale de anul trecut. Însă guvernul cancelarului Friedrich Merz le reamintește în mod regulat germanilor că, dacă Ucraina este înfrântă, Rusia și-ar putea îndrepta atenția către alte părți ale Europei.

Astfel de temeri au determinat coaliția sa să lanseze o campanie de reînarmare care vizează transformarea armatei germane, mult timp neglijată, în cea mai mare forță convențională din Europa.

Ministrul Energiei Bogdan Ivan se află în aceste zile la Washington, D.C., unde a avut întâlniri cu secretarul american pentru energie, Chris Wright, și secretarul american pentru interne, Doug Burgum.

„Am discutat de la egal la egal despre cum se construiește putere energetică reală: capacități stabile, proiecte mari, termene clare și execuție fără scuze”, susține Bogdan Ivan într-o postare pe Facebook.

El spune că România este privită ca un actor strategic în regiune.

„Mesajul meu a fost ferm: România are nevoie urgentă de mai multă energie în bandă. În ultimul deceniu am pierdut circa 7.000 MW din producție, iar consecințele se văd în competitivitatea economiei și în presiunea pe prețuri. Eu nu vând iluzii. Dacă vrei industrie puternică și facturi mai mici, ai nevoie de producție stabilă, controlabilă: nuclear și gaze naturale”, a a dăugat ministrul.

El arată că ultimele furtuni au arătat că, în momentele de vârf, când consumul explodează, sistemul rezistă doar cu energie care nu depinde de întâmplare.

„De aceea, am convenit să întărim cooperarea bilaterală pe nuclear și pe gaze și să așezăm România în centrul arhitecturii energetice regionale, ca furnizor de stabilitate, nu ca spectator”, susține Bogdan Ivan.

Acesta mai spune că România este parte din „Friends of Nuclear” și susține extinderea cooperării europene printr-un format „Friends of Gas”.

„Neptun Deep, Cernavodă și Doicești sunt proiectele care schimbă statutul României. Le tratez ca pe obiective strategice de țară: securitate energetică pentru regiune și bază pentru economia viitorului. Pentru că în era AI, electricitatea se transformă direct în inteligență, în putere de calcul, investiții și avantaj competitiv. Parteneriatul cu Statele Unite este cheia pentru tehnologie, finanțare și viteză de execuție”, mai arată ministrul Energiei.

Şedinţa extraordinară a Consiliului General al Municipiului Bucureşti este programată să înceapă marți, la ora 11:00.

Pe ordinea de zi, potrivit anunțului publicat pe site-ul PMB, se află două proiecte. Primul proiect vizează modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 13/31.01.2023 privind aprobarea preţului local de facturare al energiei termice furnizate populaţiei de Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti S.A., cu exprimarea energiei termice facturate în Mwh. Cel de-al doilea proiect de pe ordinea de zi vizează modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 148/11.04.2017 privind transmiterea unor străzi din administrarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti – Administraţia Străzilor în administrarea Consiliului Local al Sectorului 4.

Primul proiect prevede că „energia termica va fi furnizata populaţiei la parametrii contractuali conveniţi, conform diagramei de furnizare actualizată”.

„În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei, Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti S. A. are obligaţia de a actualiza diagrama pentru furnizarea energiei termice către populaţie şi asociaţiile de proprietari”, se mai arată în proiectul de hotărâre.

De asemenea, proiectul mai prevede faptul că în cazul în care energia termică nu va fi furnizată la temperatura convenită contractual, conform diagramei, „populaţia are dreptul la diminuarea preţului conform formulei de calcul stabilită prin regulament”.

Pe 10 februarie, Termoenergetica anunța că este deja inclus și pus în aplicare un mecanism de ajustare a facturii în situațiile în care parametrii de furnizare nu sunt respectați. Potrivit reprezentanților companiei, Termoenergetica are anumite obligații de livrare a agentului termic, iar în cazul în care nu respectă ceea ce este stipulat în contract, factura se reduce. Metodologia de stabilire a diminuărilor acordate este prevăzută în Ordinul 91/2007, aprobat de ANRSC.

La patru ani de la începutul invaziei ruse, guvernul condus de premierul Keir Starmer a anunțat un nou pachet de sprijin pentru Ucraina, care include fonduri pentru apărare, energie, asistență umanitară și reconstrucție.

Premierul britanic a convocat o reuniune a „Coaliției celor dispuși”, alături de președintele francez Emmanuel Macron, în contextul angajamentului asumat anterior împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski privind posibilitatea desfășurării de trupe britanice în Ucraina după încheierea unui acord de pace. În cadrul viitoarei Forțe Multinaționale pentru Ucraina, un comandament format din 70 de persoane este deja operațional, iar pregătirile pentru forțele britanice sunt susținute de o finanțare de 200 de milioane de lire sterline.

Ce include pachetul?

Pachetul anunțat include 20 de milioane de lire pentru sprijin energetic de urgență, destinat reparării infrastructurii afectate de atacurile rusești și consolidării sistemului înaintea iernii viitoare. Astfel, sprijinul total al Marii Britanii pentru sectorul energetic ucrainean depășește 490 de milioane de lire de la începutul războiului. De asemenea, 5,7 milioane de lire vor fi alocate pentru asistență umanitară destinată comunităților din prima linie, persoanelor evacuate și celor afectate de bombardamente. Alte 30 de milioane de lire vor sprijini reziliența societății ucrainene și demersurile de tragere la răspundere pentru presupuse crime de război comise de Rusia.

Ministrul britanic de Externe, Yvette Cooper, aflat la Kiev, a acuzat Moscova de tentative de „rusificare” în teritoriile ocupate temporar, inclusiv prin impunerea pașapoartelor rusești, interzicerea limbii ucrainene și arestări arbitrare.

La Londra, ministrul Apărării John Healey a participat la o ceremonie de comemorare la Catedrala Ucraineană, în memoria victimelor războiului.

„Mesajul nostru pentru poporul ucrainean este simplu: Marea Britanie este alături de voi, mai ferm ca niciodată”, a declarat Starmer, care a subliniat că războiul declanșat de președintele rus Vladimir Putin rămâne „cea mai critică problemă a epocii noastre”.

Guvernul britanic afirmă că va continua sprijinul pentru Ucraina „atât timp cât va fi necesar”, până la obținerea unei păci juste și durabile.

IGI arată, la patru ani de la declanșarea conflictului din Ucraina, că a fost alături de cetățenii care au fugit din calea războiului și le-a oferit protecție și sprijin pentru a se integra în societatea românească.

Astfel, de la începutul războiului până în 31 decembrie 2025, un număr de 203.802 cetățeni ucraineni au beneficiat de protecție temporară în România.

IGI arată că procedura de acordare a acestui tip de protecție a fost organizată astfel încât cererile să fie procesate cu operativitate, oferind beneficiarilor acces la drepturile stabilite de lege.

În același interval, 4.546 de cetățeni ucraineni au depus cereri de azil în România.

Activitatea instituției a inclus aplicarea mecanismului european de protecție temporară, facilitarea accesului la servicii publice și colaborarea cu organizații internaționale, organizații neguvernamentale și alte instituții competente, pentru gestionarea situațiilor specifice generate de acest context.