Prim-ministrul interimar al Sloveniei, Robert Golob , a recunoscut luni că partidul său nu a reușit să formeze un guvern, ceea ce ar putea deschide calea pentru revenirea populistului Janez Janša, relatează Politico.

Mișcarea liberală pentru Libertate a lui Golob a câștigat alegerile naționale de luna trecută la o marjă extrem de mică , obținând 29 din cele 90 de locuri din parlamentul sloven, dar nu a reușit să obțină o majoritate guvernamentală.

După o lună de discuții eșuate pentru formarea coaliției, Golob a declarat că a informat-o pe președinta slovenă, Nataša Pirc Musar, că partidul său s-a resemnat să conducă opoziția parlamentară.

Janša, al cărui Partid Democrat Sloven a obținut 28 de locuri în alegerile de luna trecută, urmează să încerce acum să formeze un guvern de coaliție de dreapta.

Declarația a fost semnată de comisarul pentru comisarul european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, de directorul regional pentru Europa al OMS, dr. Hans Henri P. Kluge, și de directorul regional pentru Europa și Asia Centrală al UNICEF, Regina De Dominicis.

Pe măsură ce începe cea de-a 20-a Săptămână Europeană a Imunizării, semnatarii subliniază progresele realizate în protejarea sănătății publice prin vaccinare în ultimele două decenii și solicită o conducere îndrăzneață și un angajament sporit pentru menținerea acestor rezultate în anii următori.

În 2007, Săptămâna europeană a imunizării a fost lansată în 53 de țări din Europa și Asia Centrală, cu scopul de a crește gradul de conștientizare privind necesitatea și dreptul fiecărui copil de a fi protejat împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. De atunci, inițiativa anuală a contribuit la informarea și protejarea populației din regiunea europeană a OMS, în timp ce programele naționale de imunizare au îmbunătățit sănătatea publică.

La nivel global, vaccinarea a salvat aproximativ 154 de milioane de vieți din 1974. În regiunea europeană, acoperirea vaccinală ridicată a redus semnificativ povara bolilor prevenibile. Regiunea a rămas fără poliomielită endemică din 2002, este aproape de eliminarea rujeolei și rubeolei și a înregistrat scăderi importante ale altor boli. Între 2000 și 2024, cazurile de rubeolă au scăzut cu peste 99 %, cele de difterie cu 90 %, iar cele de oreion cu 95 %.

Ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări

Multe țări au extins programele de imunizare pentru a proteja copiii împotriva unor boli grave, precum meningita, pneumonia și infecțiile cu rotavirus. Aproape toate statele din regiune includ vaccinul împotriva papilomavirusului uman (HPV) în programele lor, pentru prevenirea cancerului de col uterin și a altor tipuri de cancer. În același timp, femeile însărcinate pot fi protejate împotriva unor boli precum tusea convulsivă, gripa, COVID-19 și virusul sincițial respirator (VSR), contribuind la protejarea lor și a nou-născuților.

Cu toate acestea, documentul atrage atenția că ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări, iar numărul statelor afectate de focare de boli prevenibile este în creștere. În 2024, în regiunea europeană a OMS au fost raportate peste 298.000 de cazuri de tuse convulsivă, cel mai mare număr înregistrat vreodată. În același an, cazurile de rujeolă au depășit 127 000, cel mai ridicat nivel din ultimii 27 de ani.

Autorii arată că aceste evoluții pot fi legate de lipsa de conștientizare, dezinformare și neîncredere în vaccinuri sau în autoritățile sanitare. În același timp, focarele indică o acoperire inegală a imunizării și deficiențe ale programelor naționale și ale sistemelor de asistență medicală primară. Investițiile în programele de imunizare sunt considerate esențiale pentru menținerea progreselor obținute.

Semnatarii subliniază că Europa nu își poate permite să regreseze și că este necesară consolidarea programelor naționale și regionale de imunizare, precum și accelerarea acțiunilor coordonate la nivel global. Comisia Europeană a alocat deja resurse pentru sprijinirea eforturilor de imunizare atât în Uniunea Europeană, cât și la nivel internațional.

UNICEF, OMS și Comisia Europeană anunță că vor continua colaborarea cu partenerii pentru a depăși provocările actuale și pentru a sprijini comunitățile marginalizate care nu au acces echitabil la vaccinuri.

„Mesajul nostru este simplu și clar: vaccinurile funcționează, salvează vieți și ne protejează comunitățile”, se arată în comunicat.

Conflictul dintre armata sudaneză și forțele paramilitare Rapid Support Forces a alimentat cea mai gravă criză umanitară din lume timp de aproximativ trei ani, transformându-se într-un punct fierbinte pentru interesele străine concurente și amenințând să destrame această țară de la Marea Roșie, un important producător de aur.

Reuters a raportat pentru prima dată în ianuarie că un acord se afla în fazele finale și fusese negociat de Arabia Saudită, dar la momentul respectiv nu a fost dezvăluită nicio finanțare din partea Riadului. Acordul se număra printre mai multe vânzări de echipamente de apărare negociate de armata pakistaneză după ce avioanele și sistemele sale de armament au câștigat notorietate în urma ciocnirilor cu India din luna mai a anului trecut.

Arabia Saudită este unul dintre cei mai apropiați aliați ai Pakistanului și a fost o sursă de împrumuturi și finanțare esențiale pentru economia aflată în dificultate a Islamabadului. Relația dintre cele două țări s-a adâncit de la semnarea, anul trecut, a unui pact de apărare reciprocă care tratează agresiunea împotriva uneia dintre ele ca un atac asupra ambelor.

„Arabia Saudită a semnalat că Pakistanul ar trebui să rezilieze acordul după ce a renunțat la ideea de a-l finanța”, a declarat una dintre sursele din domeniul securității.

Biroul de presă al guvernului saudit nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii. Nici forțele armate sudaneze nu au răspuns imediat.

Armata pakistaneză nu a răspuns la solicitarea de comentarii adresată de Reuters. Armata și forțele aeriene nu confirmaseră anterior că se pregătea un acord.

Sursa a adăugat că unele țări occidentale au sfătuit Riadul să se țină departe de războaiele prin intermediari din Africa.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au susținut tabere opuse în țările afectate de conflicte din întreaga regiune, inclusiv în Sudan.

Deși ambele părți afirmă că susțin o soluționare diplomatică a conflictului, Arabia Saudită și-a pus greutatea în spatele armatei sudaneze, în timp ce EAU a fost acuzată că oferă sprijin logistic RSF, acuzație pe care o neagă oficial.

Sursa a spus că o întâlnire din martie între liderii armatei sudaneze și autoritățile saudite la Riad a dus la încetarea finanțării saudite pentru acord.

O altă tranzacție în valoare de 4 miliarde de dolari cu Armata Națională Libiană, raportată de Reuters în decembrie, era, de asemenea, în pericol, deoarece saudiții „își revizuiesc strategia” în ambele țări, a declarat a doua sursă din domeniul securității.

La reuniunea de luni a Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, comisarul pentru extindere, Marta Kos, urmează să prezinte problemele identificate în Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, afirmă o sursă citată de Bloomberg.

Cele 700 de milioane de euro fac parte dintr-un pachet de 6 miliarde de euro alocat de UE în 2024 celor șase state, prin Mecanismul de reformă și creștere. Din total, 2 miliarde de euro sunt granturi, iar 4 miliarde împrumuturi, bani ce pot fi folosiți până în 2027, cu condiția respectării unor reforme.

În același timp, Bruxelles-ul a criticat în mod repetat problemele legate de statul de drept și regresul democratic din unele țări candidate, avertizând că acestea pot afecta finanțarea viitoare.

Serbia, vizată de îngrijorările privind statul de drept

Un caz important este Serbia, cea mai mare fostă republică iugoslavă, candidată la aderarea la UE din 2012. Procesul de aderare este practic blocat din 2022, după ce Belgradul a refuzat să se alinieze sancțiunilor împotriva Rusiei și nu a făcut progrese în normalizarea relațiilor cu Kosovo, care și-a declarat independența în 2008.

Potrivit aceleiași surse, Marta Kos le va spune eurodeputaților că plățile către Serbia ar putea fi amânate din cauza îngrijorărilor legate de reformele judiciare adoptate în ianuarie, până la un aviz al Comisiei de la Veneția.

Reformele au fost criticate de opoziție, care susține că acestea urmăresc să limiteze independența judecătorilor și procurorilor. Aleksandar Vucic a apărat modificările, spunând că sunt necesare pentru a reduce ineficiența din sistemul judiciar.

Anterior, Politico a relatat că Serbia ar putea pierde până la 1,5 miliarde de euro din fondurile europene din cauza problemelor legate de statul de drept, inclusiv a reformelor judiciare.

When asked whether holding early elections is a solution to the political crisis, President Nicuşor Dan said: “I don’t think it’s a solution, especially since the percentages… the voting intentions in the polls are relatively close to the representation in Parliament. We’d just be wasting a few more months trying to bring the same people to the same table.”

According to the Constitution, early elections in Romania can only be held if two proposals from the Executive are rejected by Parliament within 60 days of one another, and the President of Romania requests that the two Chambers dissolve Parliament.

Thus, the only situation provided for by the Constitution for holding early elections is the dissolution of Parliament. This can be done, according to Article 89 of the Constitution, only “after consultation with the presidents of the two chambers and the leaders of the parliamentary groups” by the President of Romania.

The President “may dissolve Parliament if it has not granted a vote of confidence for the formation of the Government within 60 days of the first request and only after the rejection of at least two requests for investiture.”

More specifically, early elections cannot be held, even after Parliament has rejected two government proposals, unless the President of Romania expressly requests it, following the fulfillment of constitutional conditions.

To reach such a situation, therefore, a consensus within Parliament is required to reject two “sacrificial” nominations.

On the other hand, the Constitution also stipulates that Parliament may be dissolved only once during the course of a year and may not be dissolved during the last six months of the Romanian President’s term, nor during a state of mobilization, war, siege, or emergency.

Defense Minister Radu Miruţă stated that his party is prepared for the scenario of early elections if the PSD withdraws its ministers from the government.

“We at the USR are prepared to go ahead with early elections,” Miruţă said.

Indicele BET, care include cele mai importante și lichide companii listate la Bursa de Valori București, reflectă evoluția generală a pieței. Acesta a fost în scădere în prima parte a zilei de luni, cu pierderi aproape generalizate. Scăderi au fost consemnate și la nivelul celorlalți indici ai BVB, cele mai puternice fiind pe segmentul financiar, unde BET-FI a pierdut 2,74%.

Scăderi la companiile mari

Printre cele mai urmărite acțiuni, declinul a fost vizibil în mai multe sectoare. Acțiunile Băncii Transilvania au scăzut cu 1,47%, cele ale BRD – Groupe Société Générale cu 0,67%, iar ale Hidroelectrica cu 1,51%. Nuclearelectrica a pierdut 2,33%, iar OMV Petrom cu 0,20%.

Incertitudinile politice au afectat și alte companii importante din energie și utilități, semn că scăderea nu este izolată la un singur sector, ci reflectă o tendință mai largă. Transelectrica a scăzut cu 0,64%, Digi Communications cu 1,65%, Fondul Proprietatea cu 1,04%, Sphera Franchise Group cu 2,29%, iar TTS (Transport Trade Services), companie de transport și logistică fluvială, cu 1,75%.

De asemenea, Transgaz a scăzut în prima parte a zilei, recuperând ulterior din pierderi, fără să reușească însă revenirea pe plus.

Piața reacționează la tensiunile politice

Practic, investitorii și-au redus expunerea pe piața locală în condiții de incertitudine politică, vânzând simultan acțiuni ale unor companii din aproape toate sectoarele listate la Bursa de Valori București. Scăderile între 1 și 3% nu indică o prăbușire a pieței, dar arată o schimbare de atitudine în rândul investitorilor, care devin precauți și își reduc expunerea pe companiile mari, cele mai lichide de la bursă.

Doar MedLife ușor pe plus

Romgaz și MedLife au fost printre puținele acțiuni cu evoluții pozitive în a doua parte a zilei de tranzacționare. Romgaz a scăzut din nou în a doua parte a zilei, cu 0,31%, după ce în prima parte recuperase din pierderi. MedLife a avansat cu 0,32%, iar Transgaz a recuperat din pierderile de dimineață, fără să reușească însă revenirea pe plus.

Piața AeRO, mai stabilă

În paralel, piața AeRO, unde sunt listate companii mai mici și mai puțin lichide, a avut o evoluție mult mai temperată. Indicele BETAeRO a scăzut cu 0,27%, cu mai multe companii pe minus, inclusiv scăderi de peste 4%, dar și altele pe plus, cu creșteri de până la 8%.

Cele mai mari scăderi au fost înregistrate de acțiunile Agrosel Mariuța, care au pierdut 4,48%, cele ale Grup Șerban Holding cu 3,98%, Star Residence Invest cu 3,36% și Life is Hard cu 3,17%, în timp ce la capitolul creșteri s-au remarcat acțiunile Avioane Craiova, care au urcat 8,33%, cele ale Softbinator Technologies cu 5,75% și 2Performant Network cu 3,45%.

Spre deosebire de piața principală, unde predomină investitorii mari (fonduri, instituții), AeRO este mai influențată de investitori individuali, care reacționează diferit și, de regulă, mai lent la evenimentele din piață.

În plus, acțiunile de pe AeRO sunt mai puțin tranzacționate, ceea ce înseamnă că nu sunt afectate imediat de decizii de vânzare de volum mare.

Scăderile pe piața principală, mai vizibile

Acțiunile din BET sunt cele mai lichide, adică pot fi cumpărate și vândute rapid în cantități mari. Din acest motiv, ele sunt și primele care reflectă schimbările sentimentelor din piață.

Atunci când apar incertitudini, inclusiv de natură politică, investitorii instituționali aleg adesea să vândă tocmai aceste acțiuni. Rezultatul este o scădere „pe linie”, cum s-a văzut în prima parte a zilei de luni.

În astfel de momente, piețele tind să reacționeze înainte ca evenimentele să se clarifice, nu după.

De fapt, pe măsură ce ratele diagnosticelor de autism au crescut, utilizarea acetaminofenului în timpul sarcinii a scăzut de fapt.

Dar unii politicieni americani de top sugerează contrariul. Ei bine, a existat un studiu, publicat acum un deceniu, care a analizat datele colectate de la aproape 2.650 de copii, care a constatat un efect. Dar este posibil ca această cercetare să fi observat de fapt efectul oricărui simptom pe care medicamentul era menit să îl trateze – nu medicamentul în sine. Fundalul acestei dispute este observația incontestabilă că diagnosticele de autism sunt în creștere. Se credea că unul din 59 de copii avea această afecțiune în SUA în 2015; această cifră este acum de unul din 31, potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).

Majoritatea experților atribuie această creștere îmbunătățirilor în identificarea autismului. Într-adevăr, am ajuns să înțelegem mai bine cum arată autismul în toate formele sale. Și aici se află o oarecare claritate. Așa cum începem să înțelegem că există diferite tipuri de autism, este probabil să existe mai mulți factori care pot schimba dansul dintre genetică și mediu pe măsură ce creierul se dezvoltă în timpul sarcinii. Momentul decisiv este esențial în uter, motiv pentru care un om de știință cultivă mici creiere umane (sau cel puțin părți ale acestora) într-un laborator – pentru a afla când și unde apar primele semne de autism, potrivit Science Focus.

Autoritățile ruse au inaugurat la începutul lunii aprilie o expoziție intitulată „10 secole de rusofobie poloneză” chiar în complexul memorial Katyn, locul unde aproximativ 22.000 de ofițeri, polițiști și intelectuali polonezi au fost executați de NKVD în 1940, la ordinul lui Iosif Stalin. Evenimentul a fost organizat de Societatea Militar-Istorică Rusă, condusă de un consilier al președintelui Vladimir Putin, și a atras critici imediate din partea oficialilor polonezi și a familiilor victimelor, scrie Euronews.

Reacții dure din partea Poloniei

Reprezentanții Poloniei au acuzat Moscova că folosește un loc al memoriei pentru propagandă politică. „Este o revenire la narațiunea sovietică, care încerca să dea vina pe Germania pentru masacrul de la Katyn”, a declarat Rafał Kościński, purtător de cuvânt al Institutului Memoriei Naționale din Polonia. El a avertizat că astfel de inițiative fac parte dintr-o strategie mai amplă de reinterpretare a istoriei celui de-Al Doilea Război Mondial.

Expoziția a fost deschisă pe 10 aprilie, la 16 ani de la tragedia aviatică de la Smolensk, în care și-au pierdut viața 96 de persoane, inclusiv președintele Poloniei de atunci, Lech Kaczyński. La doar câteva zile urma și Ziua Comemorării Victimelor de la Katyn, ceea ce a amplificat reacțiile critice. „Alegerea locului și a momentului este o răutate calculată”, a declarat Izabella Saryusz-Skąpska, reprezentanta familiilor victimelor.

Acuzații de rescriere a istoriei

Expoziția susține că elitele poloneze ar fi manifestat „ostilitate față de Rusia” de-a lungul secolelor și critică politicile actuale ale Varșoviei, inclusiv sprijinul acordat Ucrainei. Vocile critice consideră că mesajul încearcă să justifice pozițiile actuale ale Moscovei și să minimalizeze responsabilitatea istorică pentru masacrul de la Katyn. Uniunea Sovietică a negat timp de decenii implicarea în crime, atribuindu-le Germaniei naziste, până când a recunoscut oficial responsabilitatea în 1990.

Tensiuni tot mai mari în jurul memoriei istorice

Controversa legată de expoziție vine pe fondul unor acțiuni similare în ultimii ani. Autoritățile ruse au eliminat simboluri poloneze din memoriale și au instalat monumente dedicate liderilor sovietici, inclusiv Stalin. Un politician rus din opoziție a cerut retragerea expoziției, invocând acordurile bilaterale care obligă Rusia să mențină aceste locuri într-un mod respectuos. Pentru mulți, disputa nu este doar despre istorie, ci și despre prezentul geopolitic. Masacrul de la Katyn rămâne una dintre cele mai sensibile răni din relațiile ruso-poloneze, iar interpretarea sa continuă producă tensiune majoră între cele două state.

Autoritățile chineze au solicitat „eforturi concertate” din partea industriei pentru a combate excesul din producția de energie solară, potrivit CNBC. Printre măsurile propuse se numără impunerea unor plafoane de preț, fuziuni și achiziții.

China este liderul mondial incontestabil în domeniul energiei solare. Capacitatea de producție a Chinei depășește cu mult cererea globală, declanșând un război al prețurilor interne în ultimii ani.

Țara produce peste 80% din componentele panourilor solare din lume, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, dar industria se luptă cu o problemă de supracapacitate din cauza concurenței interne intense, pe care guvernul chinez a numit-o „involuție”.

Criza a fost agravată de tarifele și de alte măsuri luate pe piețele externe importante, precum SUA și Europa.

Președintele chinez Xi Jinping a declarat astăzi, 20 aprilie 2026, într-o convorbire telefonică cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, că libera trecere prin Strâmtoarea Ormuz „trebuie menținută” pentru a proteja securitatea energetică globală și rutele comerciale internaționale, relatează South China Morning Post.

Această declarație vine în contextul unei crize maritime majore declanșate în februarie 2026, marcată de blocada navală a SUA asupra porturilor iraniene și atacurile reciproce dintre Washington și Teheran.

Xi a subliniat că stabilitatea în Golf este în interesul întregii comunități internaționale, avertizând împotriva oricărei acțiuni care ar putea transforma regiunea într-o „lege a junglei”.

Beijingul a criticat oficial blocada porturilor iraniene impusă de administrația Trump, numind-o o acțiune „periculoasă și iresponsabilă” care subminează armistițiul fragil.

În ciuda tensiunilor, nave chineze sub sancțiuni au continuat să tranziteze Strâmtoarea Ormuz, sfidând avertismentele SUA pentru a asigura fluxul de energie către China.

Xi a lăudat eforturile Riadului de a menține dialogul regional, în timp ce Arabia Saudită a raportat repararea conductei sale strategice est-vest, atacată anterior de forțele iraniene.

Sâmbătă, 18 aprilie, peste 20 de nave au reușit să traverseze strâmtoarea, acesta fiind cel mai mare număr de tranzite de la începutul lunii martie.

SUA au interceptat și sechestrat astăzi o navă cargo sub pavilion iranian care venea din China, acuzând-o de încălcarea blocadei.

Cotațiile globale stagnează în jurul valorii de 100 USD pe baril din cauza temerilor legate de o escaladare militară directă între marile puteri în zona strâmtorii.