Într-un mesaj video postat pe rețelele de socializare, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a spus că Putin nu și-a atins obiectivele, nu a reușit să-i zdrobească pe ucrainenii care au dat dovadă de un curaj imens.

Today marks exactly four years since Putin started his three-day push to take Kyiv. And that says a great deal about our resistance, about how Ukraine has fought all this time. Behind those words stand millions of our people, immense courage, incredibly hard work, endurance, and… pic.twitter.com/9qiqACurhx

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 24, 2026

„Astăzi se împlinesc exact patru ani de când Putin a început ofensiva sa de trei zile pentru a cuceri Kievul. Și asta spune multe despre rezistența noastră, despre modul în care Ucraina a luptat în tot acest timp. În spatele acestor cuvinte stau milioane de oameni ai noștri, un curaj imens, o muncă incredibil de asiduă, rezistență și lunga cale pe care Ucraina o urmează din 24 februarie.

Privind înapoi la începutul invaziei și reflectând la ziua de azi, avem tot dreptul să spunem: ne-am apărat independența, nu ne-am pierdut statalitatea; Putin nu și-a atins obiectivele. Nu i-a zdrobit pe ucraineni; nu a câștigat acest război. Am păstrat Ucraina și vom face tot posibilul pentru a asigura pacea și dreptatea. Glorie Ucrainei!”, a transmis Volodimir Zelenski.

Contrar celor mai sumbre previziuni, Ucraina nu s-a prăbușit. La patru ani de la începerea războiului lansat de  Rusia și în ciuda rapoartelor despre epuizare și distrugerea frontului pe un front de peste 1.000 km, forțele ucrainene încă rezistă, scrie Le Figaro. Au reușit chiar și remarcabila performanță de a lansa noi contraofensive. În mai puțin de trei săptămâni, au reușit să recucerească 400 km² , a declarat luni șeful Statului Major ucrainean, generalul Oleksandr Syrsky. Totuși, aceasta este încă o zonă mică, doar câteva orașe din sud-estul țării, în timp ce Rusia a avansat cu aproximativ 5.000 km² până în 2025 .

Pierderi umane uriașe pentru armata lui Putin

Pentru armata lui Vladimir Putin, acest record este la fel de slab: reprezintă doar 1% din teritoriul ucrainean, în ciuda pierderilor umane colosale, de până la 30.000 de morți și răniți pe lună, sau 426.000 de morți și răniți până în 2025, potrivit unei surse militare. Anul trecut, Rusia a pierdut și ea 1.900 de tancuri. Dar acest bilanț nu a diminuat  hotărârea  lui Vladimir Putin . Războiul pare să fie într-un impas.

Durov nu a putut fi contactat imediat pentru a comenta raportul, dar în ultimele zile Telegram a negat o serie de acuzații ale Rusiei potrivit cărora aplicația ar fi un refugiu pentru activități criminale și ar fi compromisă atât de serviciile de informații occidentale, cât și de cele ucrainene, scrie Reuters.

Acțiunile șefului Telegram, Pavel Durov, sunt investigate în cadrul unui dosar penal pe baza unei infracțiuni prevăzute la articolul 205.1 alineatul 1.1 (asistență la activități teroriste) din Codul penal al Rusiei”, a raportat Rossiyskaya Gazeta într-un articol despre care a afirmat că se „bazează pe materiale furnizate de FSB din Rusia”.

Telegram, care susține că are peste 1 miliard de utilizatori activi la nivel global, nu a răspuns imediat la solicitarea Reuters de a comenta.

Autoritatea de reglementare a comunicațiilor din Rusia a introdus restricții asupra Telegram, care este extrem de popular în Rusia pentru comunicații publice și private, pe motiv că compania nu a șters conținutul extremist.

Moscova încearcă să îi determine pe ruși să treacă la aplicația susținută de stat cunoscută sub numele de MAX, care a fost lansată în urmă cu aproape un an.

Indotek vizează componenta imobiliară a centrelor comerciale care găzduiesc magazinele ATAC – formatul de hiperdiscount lansat de Auchan în România din primăvara anului 2024. Conceptul a fost implementat inițial la Brașov, urmat de Ploiești și Timișoara, iar ulterior extins la Târgu-Mureș, Galați, Satu Mare, Sibiu, București și Oradea, ajungând la nouă unități. Formatele ATAC au rezultat din conversia unor hipermarketuri Auchan în magazine cu prețuri agresive, cu un sortiment de aproximativ 17.000 de produse, expuse la palet și bax, și cu costuri operaționale reduse, potrivit ZF.

O eventuală achiziție a activelor imobiliare asociate centrelor Auchan din România ar consolida relația deja existentă dintre Indotek și brandul francez. La finalul lui 2023, grupul lui Jellinek a preluat 47% din operațiunile Auchan din Ungaria, Indotek indicând atunci că va fi implicat în deciziile strategice, inclusiv în extinderea rețelei, cu focus pe regiuni rurale, folosind sinergiile dintre retail și expertiza sa imobiliară. În Spania, grupul a cumpărat în 2023 două centre comerciale în Valencia și Barcelona de la Merlin Properties, pentru 22 milioane de euro, iar în 2024 a achiziționat centrul comercial Espacio León pentru 50 milioane de euro de la Blackstone. În mai 2025, Indotek a cumpărat trei centre comerciale în Grecia, fiecare găzduind hipermarketuri Sklavenitis, cu un total de 67 de magazine.

În România, Indotek a intrat în 2019 prin achiziția mall-ului Promenada din Târgu Mureș (tranzacție estimată la 43 milioane de euro), ulterior investind 16 milioane de euro în renovarea și rebrandingul centrului, redenumit Plaza M. Complexul are 55.000 mp, găzduiește circa 90 de magazine și o rată de ocupare de aproximativ 92%. Strategia declarată de grup a vizat, în ultimii ani, revitalizarea și extinderea clădirilor existente, în detrimentul dezvoltărilor noi.

Expansiunea locală a continuat cu achiziția clădirilor de birouri Băneasa Business Center și Bucharest Business Center din București, precum și a proiectului industrial Aiud Industrial Park (Alba). Reprezentanții grupului au indicat anterior că investițiile imobiliare gestionate în România au depășit 150 milioane de euro.

La nivel european, Indotek operează în 13 țări și deține un portofoliu extins în Ungaria, cu peste 30 de clădiri de birouri, peste 20 de mall-uri, hoteluri și aproximativ 100 de spații de depozitare. Dániel Jellinek a intrat în 2019 în topul celor mai bogați unguri, cu o avere estimată de Forbes la circa 300 milioane de euro, nivel indicat ulterior la peste 380 milioane de euro.

Secretarul de război Pete Hegseth a confirmat faptul că subordonații săi de la Pentagon lucrează la declasificarea informațiilor despre extratereștri.

„Bineînțeles, avem oameni care lucrează chiar acum, nu vreau să promit (un termen limită n.r.), nu știu cât va dura, căutăm informații, vor fi mai multe care vor apărea pe parcurs”, le-a spus Pete Hegseth jurnaliștilor.

Hegseth a fost întrebat dacă el crede în existența extratereștrilor.

„Vom vedea”, a răspuns secretarul de război.

Recent, președintele american Donald Trump a cerut Pentagonului și altor agenții guvernamentale să facă publice documentele referitoare la viața extraterestră și OZN-uri.

„Având în vedere interesul enorm manifestat, voi da instrucțiuni secretarului de război și altor departamente și agenții relevante să înceapă procesul de identificare și publicare a documentelor guvernamentale referitoare la viața extraterestră, fenomene aeriene neidentificate (UAP) și obiecte zburătoare neidentificate (OZN-uri), precum și orice alte informații legate de aceste chestiuni extrem de complexe, dar extrem de interesante și importante”, a anunțat Trump pe Truth Social.

Trump și Obama despre extratereștri

Declarațiile lui Trump vin după ce fostul președinte Barack Obama a atras atenția în weekend, când a părut să confirme existența extratereștrilor într-un interviu cu gazda podcastului Brian Tyler Cohen.

„Sunt reali, dar eu nu i-am văzut”, a spus Obama când a fost întrebat dacă extratereștrii sunt reali.

Fostul președinte a clarificat ulterior pe Instagram spunând că se referea la probabilitatea statistică ca viața să existe pe alte planete, având în vedere vastitatea universului.

„Dar distanțele dintre sistemele solare sunt atât de mari încât șansele ca extratereștrii să ne fi vizitat sunt mici, iar în timpul președinției mele nu am văzut nicio dovadă că extratereștrii ar fi luat contact cu noi”, a scris el.

Când a fost întrebat despre aceste comentarii, Trump a declarat la bordul avionului Air Force One: „Ei bine, nu știu dacă sunt reali sau nu. Pot să vă spun că a divulgat informații clasificate. Nu ar trebui să facă asta”.

Deși invazia lansată în februarie 2022 a permis Rusiei să ocupe rapid teritorii, situația s-a schimbat pe parcurs. În prezent, Moscova controlează aproximativ 20% din suprafața Ucrainei, însă linia frontului este în mare parte blocată. Trupele ruse au obținut progrese minore în Donbas, dar nu au reușit să străpungă defensiva ucraineană. Ele au fost chiar forțate să abandoneze anumite poziții în regiuni precum Zaporojie, scrie Politico.

Strategia epuizării reciproce

Abordarea actuală a Kremlinului este una pe termen lung, bazată pe speranța că Ucraina va ceda prima. Rusia dispune de resursele necesare pentru a-și reface pierderile umane și materiale, chiar dacă nu poate accelera ritmul ofensivei. De cealaltă parte, Kievul întâmpină dificultăți tot mai mari în procesul de mobilizare, pe fondul unei populații obosite și al tensiunilor politice interne.

Moscova folosește atacurile asupra infrastructurii energetice pentru a submina moralul ucrainenilor și insistă pe cedări teritoriale în orice scenariu de pace. În acest context, președintele Volodimir Zelenski se confruntă cu presiuni tot mai mari. Lideri ai opoziției, precum Petro Poroșenko, avertizează că eventuale compromisuri privind integritatea teritorială ar putea provoca o criză politică și socială majoră în Ucraina.

Pariul pe factorul extern al lui Vladimir Putin

Strategia lui Putin se bazează pe scăderea interesului Occidentului și pe posibilele schimbări politice din Europa și Statele Unite. Pentru Ucraina, deși recuperarea tuturor regiunilor ocupate este în prezent un obiectiv dificil, supraviețuirea ca națiune independentă rămâne prioritatea absolută.

În prezent, conflictul s-a transformat dintr-o confruntare pentru victorii rapide într-un test dur al rezistenței și al răbdării strategice pentru ambele tabere.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis marți un mesaj de solidaritate cu Ucraina, la patru ani de la începutul războiului declanșat de Rusia.

Mesajul a fost publicat pe pagina sa de X, unde Maia Sandu a spus că susține rolul pe care Ucraina îl joacă în apărarea securității regionale și europene.

În mesajul video postat, Maia Sandu a spus că rezistența Ucrainei nu privește doar propria independență, ci are implicații mai largi pentru întreaga regiune.

Ea a declarat că lupta pe care ucrainenii o duc zilnic contribuie la menținerea păcii în statele vecine, inclusiv în Republica Moldova.

„De patru ani lungi, Ucraina apără nu numai libertatea sa, ci și pacea dincolo de granițele sale. Vă mulțumim că ați ținut Rusia departe de țara noastră și că ați protejat Europa. Ucraina merită o pace justă și durabilă. Suntem alături de voi, astăzi și în fiecare zi.”, a transmis Maia Sandu.

For four long years, Ukraine has defended not only its own freedom, but peace beyond its borders.

Thank you for keeping Russia away from our country — and for protecting Europe.

We stand with you — today and every day. pic.twitter.com/kMHuBEZXVN

— Maia Sandu (@sandumaiamd) February 24, 2026

Pe 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina. Declarația Maiei Sandu este una dintre multele mesaje de susținere pentru statul ucrainean în aceste zile. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis și ea, marți, un mesaj de solidaritate cu Ucraina.

„La Kiev pentru a zecea oară de la începutul războiului. Pentru a reafirma faptul că Europa este alături de Ucraina, neclintită, financiar, militar și în această iarnă grea. Pentru a sublinia angajamentul nostru constant față de lupta dreaptă a Ucrainei”, a transmis președinta Comisiei Europene.

O boală oculară inflamatorie rară, asociată tatuajelor, atrage tot mai multă atenție după ce zeci de cazuri au fost identificate în Australia. Cercetătorii au documentat 40 de cazuri de uveită asociată tatuajelor, o afecțiune care poate amenința vederea și care ar putea fi mai frecventă decât se credea anterior, scrie ZME.

Cazurile au intrat în atenția medicilor după ce pacienți au început să-și piardă vederea fără o cauză evidentă. Inițial, medicii au suspectat infecții comune, însă investigațiile suplimentare au indicat o inflamație de natură imună. În cazul acesteia, declanșatorul a fost identificat într-un tatuaj realizat cu ani în urmă.

Cum se dezvoltă uveita asociată tatuajelor

Uveita apare atunci când sistemul imunitar provoacă inflamația uveei, stratul mijlociu al ochiului, care include irisul, corpul ciliar și coroida. Simptomele includ vedere încețoșată, roșeață, durere și sensibilitate la lumină. Fără tratament prompt, afecțiunea poate duce la glaucom sau la pierderea permanentă a vederii.

Specialiștii consideră că pigmenții din tatuaje pot declanșa o reacție imună care afectează, din greșeală, țesutul ocular. Mecanismul biologic exact rămâne neclar. Cazurile raportate implică cel mai frecvent cerneala neagră, dar au fost asociate și pigmenți roșii sau roz.

Simptomele apar, de regulă, la unu-doi ani după realizarea tatuajului, însă în unele situații au fost raportate chiar și după decenii. Mulți pacienți aveau tatuaje realizate în străinătate, ceea ce îngreunează identificarea compoziției pigmenților.

Provocări în tratament și riscuri pe termen lung

Majoritatea pacienților necesită tratament îndelungat cu medicamente care suprimă sistemul imunitar. Doar un număr redus a reușit să-și mențină vederea normală pe parcursul terapiei. Medicii semnalează dificultăți în reducerea tratamentului fără reapariția simptomelor.

Deși riscul general rămâne scăzut, având în vedere numărul mare de persoane tatuate, concentrarea cazurilor ridică îngrijorări în rândul comunității medicale.

Cercetătorii analizează și posibile legături cu sarcoidoza, o altă boală inflamatorie. Factorii genetici și particularitățile răspunsului imun ar putea influența susceptibilitatea la complicații.

Conștientizare și diagnostic precoce

Oftalmologii subliniază importanța diagnosticării timpurii la pacienții tatuați care prezintă inflamații oculare inexplicabile. În timp ce tatuajele rămân extrem de populare, experții speră că o mai bună informare și reglementare a pigmenților ar putea reduce riscurile.

Pentru funcția de procuror-șef DNA s-a înscris „echipa Voineag” formată din adjuncții Viorel Cerbu și Tatiana Toader dar și un procuror care a părăsit instituția, Vlad Grigorescu.

Pentru cele 2 funcții de adjunct DNA candidează alți 3 procurori: 2 din „echipa Voineag” – Marinela Mincă și Marius Ștefan dar și Mihai Prună, fratele fostului ministru al Justiției din echipa Dacian Cioloș, Raluca Prună.

Cine sunt candidații pentru funcția de procuror-șef DNA?

De la dreapta la stânga: Tatiana Toader, Viorel Cerbu (mijloc), Marius Voineag

Viorel Cerbu, un veteran al instituției, a activat în DNA încă de la înființare –  PNA (2004-2013), ca procuror șef adjunct delegat al Secției I, ulterior s-a transferat în DIICOT – Procuror şef al Serviciului de prevenire şi combatere a traficului ilicit de droguri/ Procuror şef delegat al Secţiei de combatere a traficului de droguri, pentru ca în 2019 să activeze în fruntea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Cerbu este procuror de 29 de ani. Din 2023, Viorel Cerbu a fost consilier al procurorului șef DNA – Marius Voineag, ulterior a preluat conducerea Serviciului Tehnic și după aceea a fost numit adjunct al DNA. Are experiență în investigarea cazurilor pe magistrați iar Viorel Cerbu a fost inițial procuror de caz în dosarul DNA care vizează corupția din Portul Constanța.

Tatiana Toader a activat din 2005 până în 2017 pe diverse funcții în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Din 2017 până 2023, Toader a fost membru al Secției pentru procurori din cadrul CSM, ca după aceea să fie numită procuror șef adjunct al DNA, în echipa Voineag.

Vlad Grigorescu a fost procuror șef adjunct al Secției judiciare penale al DNA până în 2023, pe vremea fostului șef DNA, Crin Bologa. Potrivit unor surse judiciare, Grigorescu ar fi finul omului de afaceri Cristian Bălan, unul dintre inculpații din „dosarul Otopeni” al DNA. G4Media scrie că este și un apropiat al europarlamentarului Rareș Bogdan.

Cine sunt candidații pentru funcțiile de adjuncți DNA?

Marinela Mincă este actualul șef al Secției Judiciare al DNA

Marius Ionel Ștefan este actualul șef al DNA Pitești.

Mihai Prună, fratele Ralucăi Prună, este fost procuror șef adjunct al DNA Secția a II-a, actual procuror procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secţia de urmărire penală.

2 martie 2026 – sunt afișate rezultatele. Apoi propunerile ministrului Justiției sunt înaintate președintelui Nicușor Dan

Foto: presidency.ro

Cei 6 candidați sunt audiați în fața ministrului Justiției și a comisiei de interviu, după ce și-au depus proiectele de management pentru funcțiile de conducere în DNA.

În perioada 23 și 26 februarie 2026 sunt susținute interviurile în fața comisiei de către candidații care s-au înscris pentru funcțiile de procuror șef și procuror șef adjunct al Parchetului General, DNA și DIICOT.

Pe 2 martie 2026 – vor fi afișate rezultatele selecției realizate de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.

Pe 2 martie 2026 – vor fi transmise de ministrul Justiției propunerilor motivate către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în vederea emiterii avizului consultativ motivat pe candidaturi. Potrivit legii, CSM are la dispoziție 30 de zile să transmită avizul către ministru.

În cazul unui aviz pozitiv de la CSM, Ministrul Justiției trimite propunerile către Președintele României, Nicușor Dan.

În cazul unui aviz negativ de la CSM, Ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit avizul negativ, poate continua cu aceeași propunere sau o poate retrage, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii inițiale.

Președintele României poate refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului.

Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției.

Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.

O furtună de iarnă puternică a lovit luni Coasta de Est a Statelor Unite, aducând ninsori record și provocân perturbări majore în transport. Peste 5.700 de zboruri au fost anulate la nivel național, iar mai mult de 600.000 de locuințe și firme au rămas fără energie electrică în mai multe state, relatează BBC.

Serviciul Național de Meteorologie a raportat depuneri de aproape un metru de zăpadă în unele zone din Rhode Island și Massachusetts. În Central Park, New York, s-au înregistrat aproape 50 de centimetri, iar meteorologii avertizează că ninsoarea va continua până marți.

Ninsori record

Rhode Island pare să fi fost cel mai afectat stat, Providence înregistrând acumulări de aproape 1 metru de zăpadă. Valoarea a depășit recordul anterior pentru o singură furtună, de aproximativ 75 cm, stabilit în 1978.

Meteorologii au descris fenomenul drept unul fără precedent, iar autoritățile și-au exprimat surprinderea față de intensitatea furtunii. Au fost impuse interdicții de circulație pentru deplasările neesențiale în Rhode Island, Connecticut și în anumite zone din Massachusetts.

Guvernatoarea statului Massachusetts, Maura Healey, a instituit o interdicție pentru deplasările neesențiale și a redus limita de viteză pe autostrăzi. Autoritățile au avertizat asupra condițiilor de vizibilitate aproape zero (whiteout), care fac deplasările extrem de periculoase.

Pene de curent și haos în transport

Aproape 300.000 de consumatori din Massachusetts au rămas fără electricitate, inclusiv majoritatea locuitorilor din Cape Cod. Și în New Jersey și Connecticut s-au înregistrat pene de curent din cauza copacilor doborâți și a acumulărilor masive de zăpadă.

La New York, drumurile, podurile și autostrăzile au fost închise temporar în cadrul unei interdicții generale de circulație. Orașul, cu peste opt milioane de locuitori, a fost aproape paralizat.

Traficul aerian a fost grav afectat în marile aeroporturi. Platforma FlightAware a raportat peste 5.706 zboruri anulate în interiorul, către sau dinspre SUA.

Aproape toate zborurile au fost anulate pe aeroporturile LaGuardia, JFK, Boston Logan, Newark Liberty și Philadelphia International.

Operațiuni de intervenție în desfășurare

Autoritățile au lucrat pentru degajarea drumurilor, în condițiile în care vehiculele blocate au împiedicat intervenția utilajelor de deszăpezire. În Providence, sute de mașini au fost ridicate pentru a permite operațiunile de urgență.

Meteorologii avertizează că unele zone de coastă ar putea înregistra peste 60 de centimetri de zăpadă înainte ca furtuna să se retragă complet. Oficialii continuă să îndemne populația să rămână în locuințe și să evite deplasările neesențiale.

Deși Masoud Pezeshkian deține funcția de președinte, mulți analiști observă că puterea reală a început să se concentreze în mâinile lui Larijani. Aliat de încredere al Liderului Suprem Ali Khamenei, acesta coordonează din august deciziile de securitate națională, gestionând atât crizele interne, cât și pe cele externe. În contextul actual, influența sa este atât de mare încât este considerat liderul de facto al administrației iraniene, mai scrie Il Post.

Strategii în fața unui posibil conflict cu SUA

Ascensiunea lui Larijani este strâns legată de măsurile defensive luate de Teheran în eventualitatea unei confruntări militare cu Washingtonul. După incidentele armate de anul trecut, Iranul a implementat un sistem de comandă de rezervă pentru a asigura funcționarea statului chiar și în condiții de război.

La 87 de ani, Ali Khamenei a stabilit protocoale stricte pentru continuitatea puterii. Larijani, fost comandant în Garda Revoluționară, este văzut ca un lider interimar ideal în cazul unei crize de conducere, chiar dacă statutul său de civil îl împiedică să preia oficial titlul de Lider Suprem.

Control intern, diplomație externă dar și o nouă ierarhie la Teheran

Pe lângă rolul său în aparatul de securitate și în gestionarea ordinii interne, Larijani este extrem de activ pe scena internațională. El menține legături strânse cu parteneri strategici precum Rusia și statele vecine, fiind totodată implicat în dialogul tensionat privitor la programul nuclear iranian.

Recent, Larijani a punctat poziția duală a Teheranului: țara este pregătită pentru un conflict armat, dar rămâne deschisă cooperării cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică, condiționat de rezultatul negocierilor politice.

Prezența publică tot mai constantă a lui Larijani pare să îl eclipseze pe președintele Pezeshkian, perceput ca fiind mai moderat. Într-o perioadă definită de incertitudini regionale, Ali Larijani se profilează ca figura centrală care garantează stabilitatea regimului și pregătirea acestuia pentru orice scenariu, fie el militar sau politic.