Potrivit Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), pompierii sunt pregătiți să intervină cu peste 4.000 de mijloace tehnice, inclusiv 500 de echipaje SMURD dedicate urgențelor medicale.

Misiunile principale vizează acordarea asistenței medicale de urgență, stingerea incendiilor, salvarea persoanelor aflate în pericol și intervenția rapidă în zonele turistice aglomerate.

Puncte temporare de intervenție în zonele turistice

Pentru reducerea timpilor de răspuns, IGSU a dispus operaționalizarea unor puncte temporare de lucru în zonele cu flux mare de turiști.

București – Autostrada Soarelui monitorizată permanent

La nivelul ISU București-Ilfov, până la data de 4 mai, a fost amplasat un echipaj de stingere dotat cu modul de prim ajutor și descarcerare pe Autostrada A2, la kilometrul 19, una dintre cele mai circulate rute spre litoral.

Litoralul, sub atenție specială

În județul Constanța, ISU Constanța a operaționalizat cinci puncte temporare de intervenție în localitățile Agigea, Ciorcârlia, Mamaia, Valu lui Traian și Vama Veche.

În perioada 30 aprilie – 4 mai, echipaje de stingere cu modul de prim ajutor și descarcerare vor asigura intervenția rapidă în cazul situațiilor de urgență.

Controale ample înainte de minivacanță: amenzi de peste 10 milioane de lei

Pe linie preventivă, inspectorii de prevenire au desfășurat, între 1 și 26 aprilie, peste 2.800 de controale la unități comerciale, restaurante, spații turistice, lăcașuri de cult și alți operatori economici.

În urma verificărilor au fost aplicate aproape 7.500 de avertismente și peste 1.200 de amenzi. Valoarea totală a sancțiunilor a depășit 10 milioane de lei.

Controalele au vizat respectarea măsurilor de securitate la incendiu, existența autorizațiilor, dotarea cu instalații de detecție și stingere, precum și asigurarea condițiilor de evacuare în caz de urgență.

Recomandări ale pompierilor pentru cei care ies la iarbă verde

Autoritățile reamintesc că multe incendii izbucnesc în această perioadă din cauza folosirii necorespunzătoare a focului deschis.

Pompierii recomandă:

• evitarea aprinderii focului în zone cu risc sau în condiții de vânt;
• prepararea hranei doar în spații special amenajate;
• stingerea completă a focului înainte de plecare;
• supravegherea permanentă a copiilor și interzicerea accesului acestora la surse de foc.

Autoritățile: prevenția rămâne prioritară

IGSU subliniază că acțiunile de control și prevenire vor continua și în perioada următoare, scopul principal fiind creșterea siguranței cetățenilor, nu sancționarea operatorilor economici.

Pompierii transmit românilor să adopte un comportament responsabil și preventiv pentru a evita incidentele în timpul minivacanței și le urează tuturor o perioadă liniștită, fără evenimente nedorite.

Potrivit informațiilor transmise de autorități, acesta este al patrulea mesaj RO-Alert emis în județul Neamț de la începutul anului pentru avertizarea populației privind apariția urșilor în apropierea zonelor locuite.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a informat că, în ultimele 24 de ore, au fost transmise la nivel național 11 mesaje RO-Alert pentru informarea cetățenilor și luarea măsurilor de autoprotecție.

Cele mai multe avertizări au vizat prezența animalelor periculoase, în special a urșilor, în localități din județele Argeș, Brașov, Covasna, Harghita și Neamț.

Autoritățile recomandă populației să evite apropierea de animale sălbatice, să nu încerce hrănirea acestora și să anunțe imediat serviciile de urgență în cazul observării unui urs în apropierea zonelor locuite.

„În sfârșit: RESET la Autoritatea pentru Digitalizarea României! I-am cerut premierului, împreună cu doamna vicepremier Oana Gheorghiu, demiterea președintelui ADR. Și tocmai s-a întâmplat această schimbare cu adevărat necesară”, anunță Irineu Darău.

Potrivit lui Darău, digitalizarea administrației s-a blocat în ultimii ani, iar efectele sunt vizibile în serviciile publice utilizate zilnic de români.

„Nu se mai poate continua cu frâna de mână trasă în digitalizarea României”, a declarat ministrul, subliniind că schimbarea conducerii ADR marchează începutul unei noi etape.

Probleme invocate: Cloudul Guvernamental și proiecte IT fără rezultate

„De prea mult timp, în loc să avansăm, ne împotmolim din ce în ce mai mult, iar efectul se vede în lucruri concrete, de zi cu zi, pe care oamenii le simt direct”, continuă Irinel Darău.

„Când pierzi în instanță finanțarea pentru specialiștii care lucrează la Cloudul Guvernamental și nu ai niciun plan alternativ, vorbim despre o gestiune financiară dezastruoasă. Când lansezi platforme cu erori majore, greu de folosit pentru cetățeni sau încerci să pornești achiziții mari fără bază legală, vorbim despre proiecte eșuate și decizii luate în afara regulilor. Când induci ideea că ‘s-au pierdut’ zeci de milioane de euro, deși în realitate era vorba despre economii, creezi, de fapt, confuzie și neîncredere. Când refuzi să furnizezi date ministerului coordonator, creezi un mediu în care subalternii refuză monitorizări și emiți reglementări ignorând regulile, vorbim despre insubordonare și lipsă de transparență”, continuă ministrul Economiei.

Platforme blocate și nemulțumiri ale cetățenilor

Potrivit acestuia, când platforme esențiale precum Ghișeul.ro sau SEAP se blochează, „nu vorbim despre simple incidente recurente, ci despre un management defectuos al unor infrastructuri critice, care au fost gestionate fără organizare și fără o viziune concretă”.

„Toate aceste eșecuri în lanț, de care este responsabilă ADR, trebuie să aibă consecințe.
În ultimele luni, am încercat să corectăm din mers cât s-a putut, de la liberalizarea semnăturii electronice până la încercarea de stopare a unor licitații și achiziții dubioase, dar este clar că nu e suficient. Era nevoie ca de aer de un reset la nivel de conducere și de o accelerare reală și funcțională a transformării digitale în România. La fel de important este că trebuie să închidem definitiv orice influență toxică care a ținut digitalizarea României pe loc mult prea mulți ani. România trebuie să scape de umbra lui Sebastian Ghiță care a planat prea mult timp asupra instituțiilor și asupra digitalizării”, încheie Darău.

Autoritatea pentru Digitalizarea României era condusă de Dragoș–Cristian Vlad.

Specialiștii în securitate spațială avertizează că un scenariu asemănător s-ar putea produce în viitor și în spațiul cislunar, regiunea dintre Pământ și Lună, considerată din ce în ce mai importantă pentru economie, explorare și securitate națională.

Potrivit unei analize publicate de Space.com, interesul Statelor Unite pentru spațiul cislunar este în creștere, în special după inițiativele NASA privind programul Artemis și planurile pentru dezvoltarea unei prezențe umane permanente pe Lună. În paralel, autoritățile americane dezvoltă structuri dedicate evaluării importanței strategice a acestei regiuni pentru apărare și securitate.

Marc Feldman, director executiv al Centrului pentru Studiul Criminalității, Pirateriei și Guvernării Spațiale, consideră că recentele evenimente geopolitice reprezintă un semnal de alarmă. Acesta susține că blocarea unei rute critice, precum Strâmtoarea Ormuz, ar trebui să determine statele să analizeze vulnerabilitățile viitoarelor rute comerciale spațiale.

De ce devine regiunea strategică

Spațiul cislunar este regiunea aflată între orbita Pământului și cea a Lunii. Deși pare vast, experții afirmă că există doar câteva trasee și puncte orbitale esențiale pentru transportul și operațiunile spațiale.

Potrivit specialiștilor, anumite orbite lunare și puncte Lagrange (n.r. poziții gravitaționale stabile) ar putea deveni echivalentul unor „strâmtori” cosmice. Controlul acestora ar putea influența accesul la baze lunare, comunicații, transport logistic și infrastructură orbitală.

Feldman și Hugh Taylor, coautori ai volumului „Pirateria spațială: Pregătirea pentru o criză de criminalitate pe orbită”, avertizează că blocarea acestor puncte ar putea afecta grav proiectele comerciale și guvernamentale legate de Lună.

În viziunea lor, dacă o entitate ostilă ar controla sau ar perturba aceste rute, activitățile economice spațiale aflate în dezvoltare ar putea fi compromise înainte de a ajunge la maturitate.

Importanța economică a Lunii

Experții în apărare și strategie spațială susțin că valoarea economică a Lunii nu este încă una ridicată, însă potențialul viitor este considerat uriaș. Peter Garretson, cercetător în studii de apărare și consultant în domeniul spațial, explică faptul că economia lunară ar putea deveni esențială pentru infrastructura globală.

Acesta afirmă că viitoarele centre de date, centrale energetice orbitale, stații spațiale și facilități industriale ar putea depinde de resursele lunare. Materialele extrase de pe Lună ar putea fi utilizate pentru construcții spațiale, reducând costurile ridicate ale transportului dinspre Pământ.

Garretson menționează inclusiv posibilitatea dezvoltării unor catapulte electromagnetice pe Lună, capabile să lanseze infrastructură orbitală sau echipamente destinate industriei spațiale.

Într-un asemenea scenariu, economia globală ar putea ajunge să depindă de fluxurile logistice dintre Lună și Pământ, iar orice întrerupere ar produce efecte similare celor generate de blocarea Strâmtorii Ormuz asupra piețelor energetice.

Riscuri pentru infrastructura viitorului

O infrastructură economică bazată pe resurse lunare ar avea nevoie de sisteme complexe de navigație, comunicații și aprovizionare. Blocarea acestor conexiuni ar putea afecta producția industrială, transportul spațial și accesul la resurse strategice.

Specialiștii avertizează că viitoarele conflicte geopolitice s-ar putea extinde și în domeniul spațial. Controlul rutelor orbitale, al punctelor strategice și al infrastructurii cislunare ar putea deveni un obiectiv pentru marile puteri.

Pe măsură ce investițiile în economia spațială cresc, securitatea spațiului cislunar devine o componentă importantă a strategiilor de apărare și dezvoltare economică.

Deși scenariul unui „blocaj cosmic” pare îndepărtat, experții susțin că lecțiile geopolitice actuale demonstrează că infrastructura strategică trebuie protejată înainte ca dependența economică să devină totală.

Populația ocupată cuprinde toate persoanele care exercită în mod obișnuit o ocupație aducătoare de venit, fiind încadrate într-o activitate economică sau socială, în baza unui contract de muncă sau în mod independent, în scopul obținerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte tipuri de plăți.

Conform INS, populația ocupată civilă nu cuprinde cadrele militare și persoanele asimilate acestora (personalul MApN, MAI, SRI), deținuții și salariații organizațiilor politice și obștești.

Studiu / Situația populației ocupate în România

După aderarea la Uniunea Europeană, în intervalul 2008-2024, populația ocupată civilă a României s-a diminuat cu un milion de persoane: de la 8,7 milioane (2008) la 7,7 milioane (2024). 

În același interval, numărul salariaților a crescut, de la 5,2 milioane la 5,8 milioane. Categoriile care s-au diminuat, procentual, cel mai mult au fost: lucrătorii familiali neremunerați (cu 72% mai puțini în 2024 decât în 2008) și lucrătorii pe cont propriu (cu 31% mai puțini).

Ponderea populației civile ocupate în întreprinderile proprietate publică a rămas constantă (16,6% în 2008, 16,5% în 2024), în timp ce ponderea populației ocupate în privat a crescut de la 79,9% la 81,8%.

Studiu / Situația populației ocupate în România

Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă se calculează ca procentaj al populației ocupate raportat la populația rezidentă cu vârsta între 15 și 64 de ani. Acest raport a înregistrat o ușoară creștere între 2008 (62,5%) și 2024 (63,4%).

În cazul femeilor, rata de ocupare este mai scăzută: 57,8% în 2008, 58,3% în 2024.

Există variații semnificative între județe în ceea ce privește ratele de ocupare a populației în vârstă de muncă. Valorile cele mai înalte se înregistrează în județele Cluj (78%), Timiș (77%) și Sibiu (74%).

În București, numărul persoanelor ocupate (1,3 milioane) este mai mare decât cel al populației rezidente în vârstă de muncă, datorită faptului că aici lucrează un număr semnificativ de rezidenți în județele limitrofe.

Nivelurile cele mai mici ale ocupării sunt în județele Giurgiu (40%), Botoșani (41%) și Călărași (41%).

Aceste date subliniază nevoia unor politici publice care să susțină accesul echitabil la muncă, reducerea disparităților regionale și îmbunătățirea condițiilor pentru toți lucrătorii, arată Monitorul Social într-un studiu dat astăzi publicității.

Scena s-a petrecut după ce oficialii s-au adresat delegaților de la tribună. Președintele FIFA, Gianni Infantino, i-a invitat să pozeze împreună, însă președintele Federației Palestiniene de Fotbal, Jibril Rajoub, a refuzat în mod repetat, în ciuda insistențelor.

Între Federația Palestiniană de Fotbal și FIFA există un conflict deschis, după ce forul mondial a respins solicitarea palestinienilor de a sancționa Israelul. Palestinienii contestă faptul că mai multe cluburi israeliene din coloniile din Cisiordania joacă în competițiile organizate de federația israeliană.

Apel la TAS

Potrivit Le Figaro, federația palestiniană a depus un apel la Tribunalul Arbitral al Sportului (TAS) împotriva deciziei FIFA de a nu sancționa Israelul.

Cisiordania este ocupată de Israel din 1967 și este frecvent scena unor violențe, inclusiv atacuri comise de coloniști israelieni, iar disputa sportivă reflectă tensiunile politice mai largi din regiune.

Palestinienii cer aplicarea statutelor FIFA

În octombrie 2024, experți independenți mandatați de Organizația Națiunilor Unite au cerut FIFA să respecte dreptul internațional, indicând că cel puțin opt cluburi joacă în coloniile israeliene din teritoriul ocupat.

„Ceea ce se întâmplă în Palestina este îngrozitor: distrugerea tuturor bazelor sportive din Gaza, uciderea a sute de sportivi palestinieni și angajați. Este timpul să se facă dreptate”, a declarat oficialul palestinian.

„Persoana care vorbea în numele Israelului nu acordă atenție acestor suferințe. Am refuzat să îi strâng mâna. Cum aș fi putut face o fotografie cu un astfel de om?”, a adăugat președintele federației palestiniene.

La două luni de la debutul conflictului dintre SUA, Israel și Iran, Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă traficului internațional, ceea ce afectează aproximativ 20% din livrările globale de petrol și gaze naturale.

Blocajul a dus la creșteri semnificative ale prețurilor energiei și a amplificat temerile privind o posibilă încetinire economică globală.

Iranul susține că menține controlul asupra acestei rute maritime strategice ca răspuns la blocada navală americană impusă exporturilor sale de petrol. Autoritățile iraniene consideră exporturile energetice drept o sursă vitală pentru economia țării, deja afectată de sancțiuni și conflict.

Iran amenință SUA cu atacuri în Strâmtoarea Ormuz

Potrivit unor surse citate de Reuters, președintele american Donald Trump urma să primească un briefing privind opțiuni militare suplimentare pentru a forța Iranul să accepte negocieri privind încheierea conflictului.

Informațiile privind posibile noi lovituri americane au influențat imediat piețele internaționale. Cotația petrolului Brent a depășit temporar pragul de 126 de dolari pe baril, înainte de a reveni la aproximativ 114 dolari.

Oficiali iranieni au transmis că orice nou atac american, chiar și limitat, va avea consecințe majore. Un reprezentant al Gardienilor Revoluției a avertizat că bazele militare americane și navele de război din regiune ar putea deveni ținte directe.

În paralel, apărarea antiaeriană iraniană a fost activată în mai multe zone din Teheran, după detectarea unor drone și aparate de supraveghere fără pilot. Agențiile de presă iraniene au relatat despre activitate militară intensă în capitală.

Totodată, Emiratele Arabe Unite au recomandat cetățenilor lor să părăsească Iranul, Libanul și Irak, invocând deteriorarea situației de securitate din regiune.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că menținerea blocajului în Strâmtoarea Ormuz poate provoca efecte economice severe la nivel global, inclusiv inflație ridicată și creșterea numărului persoanelor afectate de sărăcie extremă.

Negocierile rămân blocate

Negocierile diplomatice dintre Washington și Teheran par să fie într-un impas. Oficialii iranieni au declarat că nu există perspective pentru o soluție rapidă, indiferent de mediatorii implicați.

În același timp, Statele Unite discută formarea unei coaliții maritime internaționale menite să redeschidă Strâmtoarea Ormuz pentru transportul comercial. Mai multe state europene analizează posibilitatea unei implicări, însă condiționează participarea de încetarea conflictului.

Persistența crizei riscă să transforme regiunea Golfului într-un nou punct critic pentru economia mondială și securitatea energetică globală.

Înscrierile la competiția „Marea Aventură Digitală” sunt deschise până pe 7 mai 2026, iar participarea este gratuită. Potrivit Edupedu.ro, elevii se pot înscrie în echipe de câte trei, atât din sistemul public, cât și din cel privat.

Echipele pot fi înscrise online de către un profesor sau un părinte, care devine persoana de contact și completează formularul disponibil pe site-ul competiției. Procedura presupune alegerea locației, selectarea grupei de vârstă și introducerea datelor elevilor.

Locurile sunt limitate și se ocupă în ordinea înscrierilor.

Cum se desfășoară concursul

Competiția are loc pe 9 mai, simultan, în mai multe locații din țară. Deși participanții sunt prezenți fizic, probele se desfășoară integral online.

Concursul durează aproximativ o oră, iar fiecare echipă își folosește propriul laptop sau tabletă, cu conexiune la internet.

Organizatorii atrag atenția că echipamentul este responsabilitatea participanților și trebuie pregătit tehnic înainte de începerea probei.

Exerciții de logică și AI, în format de joc

Structura competiției este diferită de cea a testelor clasice. Elevii parcurg niveluri de dificultate, fiecare cu mai multe sarcini, iar pentru a avansa trebuie să rezolve un număr minim de exerciții.

Dificultatea crește progresiv, iar punctajul ține cont atât de corectitudine, cât și de complexitatea sarcinilor. În caz de egalitate, contează viteza de rezolvare.

Exercițiile includ întrebări cu alegere multiplă, scenarii inspirate din utilizarea inteligenței artificiale și probleme de logică. Unele sarcini sunt construite sub formă de joc sau poveste, în care elevii trebuie să ajute un personaj să rezolve o situație folosind strategii și deducție.

Două grupe de vârstă

Competiția este organizată pe două categorii:

• 9–10 ani (clasele a III-a și a IV-a)
• 11–12 ani (clasele a V-a și a VI-a)

Elevii lucrează în echipe și sunt încurajați să colaboreze, să discute și să argumenteze soluțiile.

Premii și cadouri

La finalul competiției, toate echipele sunt clasificate în funcție de punctaj. Primele trei echipe din fiecare categorie de vârstă, la nivel de locație, primesc premii.

Toți participanții beneficiază de cadouri, iar rezultatele vor fi publicate pe site-ul oficial al competiției.

Decalaj digital major în România

Competențele digitale ale elevilor din România rămân scăzute comparativ cu media europeană. Potrivit studiului ICILS (International Computer and Information Literacy Study) – evaluare internațională care măsoară competențele digitale ale elevilor – aproximativ 74% dintre tinerii de 14 ani nu dețin abilități esențiale de alfabetizare digitală și informațională, aproape dublu față de media europeană.

Datele Eurostat arată că mai puțin de o treime din populația României are competențe digitale de bază, comparativ cu o medie de 55% la nivelul Uniunii Europene.

În același timp, raportul „Future of Jobs 2025”, publicat de World Economic Forum – o analiză bazată pe răspunsurile angajatorilor privind evoluția pieței muncii și a competențelor solicitate – estimează că aproape 40% dintre competențele necesare se vor schimba până în 2030.

Inteligența artificială intră în testările PISA

Raportul arată, de asemenea, că alfabetizarea în inteligență artificială va deveni tot mai importantă, urmând să fie inclusă în evaluările PISA începând cu anul 2029.

Competiția este organizată de Fundația pentru Educație Digitală, Foundation for Digital Knowledge și Logiscool România.

„Există o iluzie confortabilă că generația de azi știe să folosească tehnologia pentru că a crescut cu ea în mână. Dar a consuma conținut nu înseamnă a înțelege tehnologia”, a explicat rolul competiției Dana Bănică, managerul Logiscool România.

UPDATE

În urma mesajului RO-Alert emis în cursul nopții, la ora 03:36, pentru zona de nord a județului Tulcea, autoritățile au înregistrat două apeluri la numărul unic de urgență 112, prin care cetățenii au solicitat informații suplimentare privind situația semnalată.

Știrea inițială:

Ca urmare a detectării unui grup de 9 drone ce se îndrepta către spațiul aerian al Ucrainei, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din Nordul județului Tulcea, fiind transmis, la ora 03.36, mesaj RO-Alert.

Sistemele de supraveghere nu au depistat semnale radar în spațiul aerian național.

Au fost raportate explozii pe malul ucrainean al Dunării, în zonele Izmail si Kilia.

Alerta aeriană a încetat la ora 4.03.

MApN informează în timp real structurile aliate cu privire la situațiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea.

Studiul, realizat de o echipă de la Universitatea New South Wales din Australia a analizat ce se întâmplă în creier atunci când oamenii cască, respiră profund sau își controlează căscatul. În experiment au fost implicați 22 de voluntari sănătoși, monitorizați cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică.

Rezultatele au arătat că, deși căscatul seamănă mult cu o respirație profundă, efectele din interiorul creierului sunt diferite. „În mod surprinzător, căscatul modifică direcția de circulație a lichidului cefalorahidian în jurul creierului, invers față de respirația profundă”, au explicat cercetătorii, citați de ScienceAlert.

Crește fluxul de sânge din creier

O altă descoperire importantă este că atât căscatul, cât și respirațiile profunde cresc cantitatea de sânge care iese din creier, ceea ce ar putea permite intrarea unui nou flux de sânge.

Totuși, oamenii de știință spun că nu este clar încă ce înseamnă aceste schimbări. Una dintre ipoteze este că căscatul ar putea ajuta la „curățarea” creierului, prin eliminarea deșeurilor, iar alta că ar putea avea un rol în răcirea creierului.

Căscatul și eliminarea deșeurilor din creier

„Bolile neurodegenerative sunt asociate cu acumularea de deșeuri, iar odată cu vârsta acestea pot deveni mai numeroase. Nu știm exact cât de puternică este legătura cu modul în care este eliminat acest lichid, dar este un domeniu în care cercetările s-au intensificat în ultimul deceniu”, a explicat unul dintre autorii studiului.

Cercetătorii spun că acest mecanism ar putea ajuta la înțelegerea modului în care creierul își menține echilibrul și elimină substanțele reziduale.

Asemenea unei amprente

Studiul mai arată și că fiecare persoană are un tipar propriu de căscat, aproape ca o „amprentă”, ceea ce sugerează că acest comportament este controlat de mecanisme fixe din creier.

Deși căscatul este un comportament întâlnit la multe specii și încă nu este pe deplin înțeles, cercetătorii spun că ar putea avea un rol mai important decât se credea până acum în menținerea echilibrului sistemului nervos.