Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române anunță că, miercuri dimineață „nu sunt semnalate drumuri naționale sau autostrăzi cu circulația oprită ca urmare a vreunui eveniment rutier sau a condițiilor meteo nefavorabile”.

Pe arterele rutiere principale, respectiv A1 București – Pitești, A2 București-Constanța, A3 București-Brașov, A7 Ploiești-Adjud, DN 1 Ploiești – Brașov și DN 7 Pitești-Sibiu, „sunt semnalate parțial precipitații sub formă de ploaie, se circulă în condițiile  unui carosabil umed, cu vizibilitate bună”, mai transmite Infotrafic.

În schimb, este aglomerație în jurul Capitalei.

„Aglomerație este înregistrată pe principalele drumuri care converg către Capitală, respectiv autostrada A1 București-Pitești, pe raza localităților Bolintin Vale, Bolintin Deal și Ciorogârla, DN 1 Otopeni, DN 1A Mogoșoaia, DN 7 Chitila, dar și pe Centura Capitalei valorile de trafic sunt ridicate, în localitățile Chitila, Chiajna, Domnești, Bragadiru și Pantelimon”, precizează Infotrafic.

Unele țări aderă la euro mai devreme, altele mai târziu, în funcție de gradul atins de convergență, similaritatea ciclurilor economice și considerente politice. Bulgaria a aderat la Zona Euro, iar Polonia, Ungaria și România anunță un orizont temporal 2030-2035 pentru atingerea acestui obiectiv.

Din punctul de vedere al convergenței nominale, România trebuie să-și respecte angajamentele luate în Planul Național Bugetar Structural privind traiectoria țintelor de deficit de atins. Reducerea deficitului bugetar printr-o consolidare inteligentă (care să îmbine reducerea cheltuielilor / creșterea veniturilor bugetare cu refacerea creșterii economice – stimularea țintită a PIB) atrage după sine coborârea ponderii datoriei guvernamentale în PIB sub 60% și încadrarea în criteriile inflației, dobânzilor și stabilității cursului de schimb.

În procesul convergenței reale, România trebuie să atingă o cifră cât mai aproape de 100% față de media UE în ceea ce privește PIB/locuitor la PPC (paritatea puterii de cumpărare), să se apropie de standardele educaționale, de sănătate, cercetare – dezvoltare-inovare și bunăstare conforme cu media UE. România trebuie să atingă deopotrivă nu doar convergența prețurilor ci și pe cea a salariilor și productivității, astfel încât standardele de calitate a vieții să fie la nivelul mediei europene.

Toate țările din Europa Centrală și de Est trebuie să fie atente la convergența către o țintă dinamică – adâncirea Uniunii Economice și Monetare prin implementarea Uniunii Bancare și Uniunii Fiscale. Provocările privind îmbătrânirea demografică, schimbările climatice, impactul AI și creșterea cheltuielilor de înzestrare militară pun presiune pe îndeplinirea criteriilor de convergență nominală și reală, atât în cazul țărilor aspirante la euro cât și în cazul țărilor care sunt deja în Zona Euro.

Convergența reală contează. Zilele trecute, Institutul Național de Statistică a publicat raportul Puterea de cumpărare a României, comparativ cu statele membre UE (date provizorii 2025), pe baza datelor Eurostat agregate la nivel de iunie 2026.

În cazul României, datele empirice validează teoria unui proces moderat dar susținut de convergență economică structurală / un proces de reducere a decalajelor economice față de UE, în perioada postaderare – până în 2024 și foarte lent în acest an.

Iar viitorul nu arată bine, România va încetini puternic procesul de convergență economică.

1. Despre convergența PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPC). România se află la același nivel de convergență cu Croația (78% din media UE). În 2024, România (77% din media UE) se afla peste Bulgaria (66%), Letonia (68%), Grecia (69%), Slovacia (75%), Ungaria (76%) și ajunsesem din urmă Polonia (79%). În 2025, Bulgaria și Grecia se află pe ultimul loc (68% din media UE), Ungaria a stagnat la 76%, iar Polonia a urcat la 81% din media UE27=100. (Infografic 1)

Evoluția dinamicii PIB pe locuitor la PPC în cazul României și al Poloniei, indică o reducere consistentă a decalajului în anii 2023 și 2024, atunci când ecartul a ajuns la doar 2 puncte procentuale (75% față de 77% din media UE în anul 2023 și respectiv 77% față de 79% din media UE în anul 2024). Este un parcurs interesant pentru România, în condițiile în care în punctul inițial – anul 2014, Polonia avea 13 pp în fața noastră relativ la media UE (68% din media UE avea Polonia și 55% din media UE România). (Infografic 2)

Viitorul nu arată prea bine pentru România, există o pierdere consistentă de viteză de convergență economică reală, mai ales din cauza implementării unui pachet greșit de consolidare fiscal-bugetară. Polonia se va îndepărta de noi. Datele din ultima estimare Eurostat indică faptul că în anul 2027, Polonia se va desprinde de România (85% Polonia față de 78% România), ne va egala Ungaria (78%) și vor reduce diferența față de noi Letonia (73%) și Bulgaria (70%) (Infografic 3)

2. Despre convergența prețurilor. Dacă ne referim la indicele nivelului prețurilor în cazul indicatorului agregat – Consumul final al gospodăriilor populației (toate bunurile și serviciile utilizate pentru a satisface direct nevoile individuale ale gospodăriilor populației), vom observa că România are un grad de convergență de 65% față de media UE27 (=100), pe penultimul loc în UE, deasupra Bulgariei, cu 63%. Danemarca are 140% față de media UE 27 (=100), Austria 113%, Germania 108%, Cehia 89%, Ungaria 78%, Polonia 73% (antepenultimul loc). (Tabel 1)

O privire asupra poziției României în ceea ce privește convergența prețurilor pe principalele grupuri de bunuri și servicii indică faptul că suntem pe ultimul loc la prețurile alimentelor (plafonarea marjei comerciale are o contribuție la acest rezultat în ultimii ani) și recreere / sport și cultură, pe antepenultimul loc în UE la băuturi alcoolice, îmbrăcăminte și încălțăminte și utilități și pe penultimul loc la articole de mobilier, restaurante și transport.

3. Despre convergența salariilor. Ultimele date oficiale Eurostat privind câștigul salarial mediu orar în euro indică România pe penultimul loc (12,9 euro), înaintea Bulgariei (10,5 euro). La acest indicator, România se află la 49% din media UE27, iar Bulgaria la 40%. Polonia este la 60%, Slovacia la 54%, iar Ungaria la 50%.

În ceea ce privește dinamica indicatorului câștig salarial median orar la paritatea puterii de cumpărare, ultimele date Eurostat (pentru anul 2022) indică România în fața Greciei, Slovaciei, Croației, Letoniei, Ungariei, Portugaliei și Bulgariei.

Convergența reală reprezintă fundamentul aderării cu succes la Zona Euro și nu poate fi obținută exclusiv prin ajustări fiscale sau prin respectarea unor indicatori nominali. Ea presupune menținerea unui ritm ridicat de creștere economică, investiții, productivitate și convergență a veniturilor populației. O consolidare fiscal-bugetară este necesară, însă aceasta trebuie realizată într-o manieră inteligentă, astfel încât să nu afecteze potențialul de creștere al economiei.

România continuă să înregistreze progrese în procesul de convergență economică față de media Uniunii Europene, însă ritmul de recuperare începe să încetinească vizibil. În ultimul deceniu, economia românească a redus consistent decalajele privind PIB-ul pe locuitor și salariile, apropiindu-se de state precum Polonia și depășind alte economii din regiune. Ultimele estimări arată că această dinamică pozitivă frânează, iar Polonia se distanțează din nou de noi pe termen mediu.

Politicile de austeritate implementate în ultimul an au blocat investițiile private, au redus consumul și au accentuat incertitudinea din economie. Au frânat astfel atât potențialul economic cât și mecanismele care au susținut convergența României în ultimii ani. O economie care încetinește generează investiții mai puține, o productivitate în creștere mai redusă și, implicit, o capacitate mai mică de a recupera decalajele față de media europeană.

În același timp, încetinirea activității economice se transmite inevitabil și asupra convergenței salariilor. În lipsa unei economii dinamice, ritmul de creștere al veniturilor populației va încetini, iar România riscă să rămână blocată pentru o perioadă mai lungă la un nivel mult inferior mediei europene.

Apropierea de standardele de viață din Uniunea Europeană se va face mai lent.

Cauza morții lui Chase, în vârstă de 35 de ani, a fost sindromul imunodeficienței dobândite, conform înregistrărilor medicale legale online din această săptămână. „Abuzul cronic de polisubstanțe” a fost trecut la „alte afecțiuni semnificative”, potrivit AP.

Daveigh Chase era cunoscută pentru vocea rolului principal al lui Lilo în filmul Disney „Lilo & Stitch” și pentru interpretarea sa în filmul de groază din 2002 „The Ring”.

După moartea sa într-un spital din Los Angeles, tatăl ei, John David Schwallier, a confirmat pentru The New York Times că a murit din cauza complicațiilor unei meningite bacteriene și a unei infecții a sângelui.

Chase a dat audiții pentru rolul lui Lilo la vârsta de 8 ani. Pentru rolul ei de Samara, personaj cu părul lung, din „The Ring”, a câștigat un premiu MTV Movie Award pentru cea mai bună antagonistă.

Chase a dat voce și unui alt personaj principal în filmul de animație din 2001 „Spirited Away”. A avut roluri în filmul din 2001 „Donnie Darko” și în serialul din 2003 „Oliver Beene”, conform paginii sale de profil de pe baza de date de filme IMDb.com .

S-a născut în Las Vegas și a crescut în orășelul Albany, Oregon. A început să cânte și să danseze la vârsta de 3 ani, potrivit IMDb.

O importantă stație de metrou, închisă după ce a fost inundată

Ploile abundente din cursul nopții de marți spre miercuri afectează circulația metrourilor din Capitală. În urma infiltraţiilor, o importantă stație de metrou a fost închisă.

Este vorba despre stația Piața Victoriei 2. 

În aceste condiții, și circulația trenurilor de pe Magistrala 1 este afectată și se desfășoară astfel:

• între staţiile Dristor 2 şi Ştefan cel Mare, cu îmbarcarea şi debarcarea călătorilor în staţia Ştefan cel Mare, la linia 2;
• între staţiile Republica şi Gara de Nord 1, cu îmbarcarea şi debarcarea călătorilor în staţia Gara de Nord 1.

Anunțul Infotrafic după furtuna de marți. Cozi de mașini s-au format în jurul Bucureștiului

Cozi de mașini s-au format miercuri dimineață în jurul Bucureștiului, anunță Infotrafic. Totuși, în ciuda furtunii de marți, nu există șosele importante închise, atât în jurul Capitalei, cât și în țară.

„Aglomerație este înregistrată pe principalele drumuri care converg către Capitală, respectiv autostrada A1 București-Pitești, pe raza localităților Bolintin Vale, Bolintin Deal și Ciorogârla, DN 1 Otopeni, DN 1A Mogoșoaia, DN 7 Chitila, dar și pe Centura Capitalei valorile de trafic sunt ridicate, în localitățile Chitila, Chiajna, Domnești, Bragadiru și Pantelimon”, precizează Infotrafic.

Știrea inițială:

ISU București-Ilfov anunță că miercuri dimineață că pompierii acționează în teren „pentru gestionarea unui număr de peste 1.950 de solicitări înregistrate în contextul fenomenelor meteorologice severe din ultimele ore”.

„Situația operativă actuală: – 1.000 de solicitări reprezintă intervenții la care echipajele au fost deja direcționate (unele au fost finalizate, iar altele sunt încă în curs de desfășurare); – 950 de solicitări se află în prezent în așteptare, urmând să fie preluate de către echipajele de intervenție în funcție de disponibilitate”, a transmis ISU București-Ilfov.

O persoană din Ilfov a murit după ce un copac a căzut peste mașina în care se afla.

„În loc. Găneasa/IF un autoturism a fost surprins de prăbușirea unui copac. La momentul sosirii echipajelor de intervenție, în interior se afla o persoană, care prezenta leziuni incompatibile cu viața”, au anunțat reprezentanții ISU.

În timpul unei misiuni din București, pompieri au fost nevoiți să înoate.

„O situație deosebita a fost înregistrată în sectorul 1, unde câteva autoturisme au fost complet acoperite de apa acumulată în pasajul rutier (Poligrafiei). Pompierii au înotat pentru a verifica interiorul acestor autoturisme, în căutarea unor posibile persoane surprinse”, au explicat reprezentanții ISU.

Probleme sunt și în alte zone ale țării. Pompierii au fost trimiși în misiune în 60 de localități din 20 de județe. Acolo s-a intervenit pentru evacuarea apei din 45 case, 35 curți, 30 beciuri și subsoluri, 17 străzi. De asemenea, echipele ISU au intervenit pentru degajarea a 960 copaci și 48 stâlpi prăbușiți, pentru îndepărtarea unor elemente de construcție de la acoperișurile. Autoritățile anunță că 469 autoturisme au fost avariate.

Pentru informarea populației, au fost emise 58 mesaje prin sistemul RO-ALERT. Au fost avertizate persoane din 28 județe.

Metrorex anunță miercuri dimineață că stația de metrou Piața Victoriei 2 este închisă temporar, ca urmare a infiltraţiilor provocate de precipitaţiile abundente din cursul nopții.

„(…) Calea de rulare din stația de metrou Piața Victoriei 2 a fost inundată. Pentru desfășurarea circulației în condiții de siguranță, stația Piața Victoriei 2 rămâne temporar închisă, până la finalizarea intervențiilor necesare și remedierea situației”, a transmis Metrorex.

În aceste condiții, și circulația trenurilor de pe Magistrala 1 este afectată și se desfășoară astfel:

• între staţiile Dristor 2 şi Ştefan cel Mare, cu îmbarcarea şi debarcarea călătorilor în staţia Ştefan cel Mare, la linia 2;
• între staţiile Republica şi Gara de Nord 1, cu îmbarcarea şi debarcarea călătorilor în staţia Gara de Nord 1.

„Metrorex precizează că toate staţiile de metrou sunt echipate cu instalaţii de pompare pentru evacuarea apei, care funcţionează automat în cazul înregistrării unor debite ridicate. De asemenea, personalul de exploatare este instruit să intervină de urgenţă, conform procedurilor operaţionale specifice, pentru limitarea efectelor unor astfel de evenimente şi restabilirea circulaţiei în condiţii de deplină siguranţă”, a mai transmis compania.

RO-Alert de cod roșu în cursul nopții

În contextul ploilor abundente, autoritățile au emis, în cursul nopții, mesaje RO-Alert de cod roșu pentru București și Ilfov. Ultimul mesaj transmis a fost valabil până la ora 02:00, după ce avertizarea meteo fusese extinsă.

Totodată, traficul feroviar a fost dat peste cap în mai multe zone din țară, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, care au provocat întreruperi ale alimentării cu energie electrică a liniei de contact și căderi de arbori pe calea ferată.

Și unele zboruri de pe cele două aeroporturi din Capitală au fost deviate.

În urma furtunii puternice care a afectat Capitala, primarul general Ciprian Ciucu a declarat că a discutat încă de dimineață cu reprezentanții ISU și ai Poliției Locale, iar informațiile primite indică amploarea fenomenelor meteo.

„Vreau să vă spun că mi s-a transmis că este o situație fără precedent în București. Într-un fel este bine că am avut o infrastructură care, până la urmă, a făcut față. Dacă era într-un alt mediu, era mult mai rău”, a declarat edilul.

Potrivit acestuia, echipele de intervenție acționează la peste 1.000 de locuințe, iar operațiunile sunt încă în desfășurare.

Primarul spune că toate echipele sunt mobilizate

Ciprian Ciucu a precizat că a discutat cu primarii de sector și că toate instituțiile implicate intervin pentru limitarea efectelor produse de vijelie.

„Încă se intervine. Toată lumea este mobilizată. Primarii de sector sunt mobilizați. Am vorbit cu o parte dintre dânșii și știu că lumea este mobilizată”, a afirmat primarul general.

„Nu poți pune o umbrelă peste București”

Întrebat de ce astfel de situații par să se repete după fiecare furtună puternică, edilul a explicat că este vorba despre fenomene meteorologice extreme, imposibil de eliminat complet.

„Nu poți pune o umbrelă peste București să zici că ești pregătit și că nu mai plouă. Vorbim despre situații extreme și astfel de fenomene se întâmplă”, a spus Ciprian Ciucu.

Acesta a adăugat că, în orice mare oraș, ploile torențiale care depășesc capacitatea rețelelor de canalizare pot provoca inundații și alte probleme.

Bucureștiul are nevoie de investiții în infrastructura pentru ape pluviale

Primarul general a recunoscut că infrastructura Capitalei trebuie modernizată pentru a face față fenomenelor meteo intense.

„Trebuie să avem inclusiv lucrări care să crească capacitatea de preluare a apelor pluviale. Este un subiect foarte important pentru noi, pentru că trebuie să avem un oraș care să reziste la astfel de situații”, a declarat Ciucu.

Administrația Trump susține că progresele tehnologice fac acum posibilă zborul cu o viteză mai mare decât cea a sunetului, fără zgomotul asurzitor al exploziei sonice, potrivit Express.

Încă din 1973, Administrația Federală a Aviației (FAA) a interzis aeronavelor civile să depășească Mach 1 deasupra teritoriului SUA, pentru a preveni zgomotele asurzitoare ale exploziei sonice.

Departamentul Transporturilor intenționează să înlocuiască interdicția privind zborurile supersonice deasupra teritoriului cu o limită de zgomot.

Acest lucru va permite unei aeronave să zboare cu o viteză mai mare de Mach 1 deasupra teritoriului, atâta timp cât zgomotul produs rămâne sub un nivel stabilit, a confirmat un comunicat publicat de FAA marți, 30 iunie.

Anunțul vine în urma unui ordin executiv al lui Donald Trump, emis în iunie 2025, prin care se dispune ca FAA să abroge „interdicția privind zborurile supersonice deasupra teritoriului… să stabilească un standard provizoriu de certificare bazat pe nivelul de zgomot… și să elimine barierele de reglementare suplimentare care împiedică progresul tehnologiei aviației supersonice în Statele Unite”.

Regulile, finalizate până în 2027

Mach 1 este egal cu viteza sunetului, care este de aproximativ 1.235 km/h (767 mph sau 343 m/s) în aer uscat, la nivelul mării, la 20 °C.

FAA speră să finalizeze ambele reguli până la jumătatea anului 2027, conform anunțului.

Administratorul FAA, Bryan Bedford, a declarat că progresele tehnologice vor elimina vechiul boom sonic.

„Aceasta înseamnă că, în cele din urmă, vom putea abroga interdicția din anii 1970 privind zborurile supersonice deasupra teritoriului SUA, reducând în același timp la minimum impactul zgomotului asupra locuitorilor din comunitățile situate de-a lungul traseului și în apropierea aeroporturilor”.

În anii 1960, un avion care zbura cu o viteză mai mare decât cea a sunetului – aproximativ 660 mph la altitudini mari – crea unde de șoc care se propagau până la sol și ajungeau la urechile oamenilor sub forma unei pocnituri puternice, asemănătoare unui foc de armă, a raportat Forbes.

„Era necesară o interdicție”

Testele efectuate în acel deceniu au arătat că bubuiturile repetate spărgeau geamurile, provocau pagube materiale și generau mii de plângeri din partea publicului.

În decizia sa din 1973, FAA a transmis că, din cauza limitelor tehnologice de la acea vreme, „era necesară o interdicție pentru a proteja publicul de bubuiturile sonice”.

Câțiva ani mai târziu, Air France și British Airways au introdus avionul Concorde.

Companiile aeriene au primit permisiunea de a opera zboruri către Aeroportul Internațional John F. Kennedy din New York, dar zborurile trebuiau să rămână subsonice deasupra teritoriului SUA.

Mai multe companii americane lucrează la o nouă generație de avioane de pasageri supersonice de lux, cu bubuituri sonice mult mai silențioase și o eficiență îmbunătățită a consumului de combustibil.

Este vorba despre Blood Falls („Cascadele Sângelui”) din Antarctica, iar ceea ce se ascunde în interiorul lor este și mai neobișnuit decât pare la prima vedere, potrivit ScienceAlert.

Un studiu a oferit noi explicații despre modul în care apa ajunge la suprafață. Descoperirea reprezintă cea mai recentă piesă dintr-un puzzle pe care oamenii de știință încearcă să îl rezolve de peste 100 de ani.

Când geologul australian Griffith Taylor a descoperit locul în 1911, a crezut că nuanța roșiatică este provocată de alge și a numit zona Blood Falls. Ipoteza s-a dovedit însă greșită: nu era nici sânge, nici alge.

În realitate, fenomenul este provocat de apă sărată bogată în fier, prinsă sub extremitatea nordică a Ghețarului Taylor de cel puțin 1,5 milioane de ani. Apa a rămas izolată după ce un vechi buzunar de apă marină a fost separat de ocean în timpul avansării ghețarului.

Motivul „sângerării”, explicat

În timp, concentrația de sare a crescut atât de mult încât lichidul este mai apropiat de o saramură decât de apă obișnuită și nu mai îngheață la temperaturi normale.

Când această saramură ajunge la suprafață și intră în contact cu oxigenul, fierul se oxidează, într-un proces asemănător ruginii, ceea ce îi conferă culoarea roșie.

Timp de decenii, cercetătorii nu au știut cum reușește saramura să urce de la sute de metri adâncime până la suprafață.

În 2017, o echipă de cercetători de la Universitatea Alaska Fairbanks a cartografiat traseul lichidului folosind radar. Aceștia au identificat un drum de aproximativ 300 de metri printr-o rețea ascunsă de canale aflate sub presiune în interiorul ghețarului.

Blood Falls, Antarctica. OS.🧐🤔
In the McMurdo Dry Valleys lies one of Earth’s strangest sights – Blood Falls. It flows from Taylor Glacier, and its red color isn’t blood.

The water is rich in iron, which oxidizes and turns red when exposed to air. It comes from a subglacial… pic.twitter.com/SP8Nmy7mZN

— UFO mania (@maniaUFO) April 17, 2026

Descoperirea a rezolvat și o altă enigmă

Cum poate circula apă lichidă printr-un ghețar atât de rece?

Conținutul ridicat de sare scade punctul de îngheț al apei și o menține lichidă. În plus, în zonele unde îngheață, procesul eliberează căldură care încălzește gheața din jur și ajută la menținerea canalelor deschise.

Potrivit cercetătorilor, Ghețarul Taylor este cel mai rece ghețar cunoscut pe care există apă curgătoare permanentă.

Cea mai fascinantă parte a poveștii nu este însă chimia fenomenului, ci viața care există în interiorul său.

La sute de metri sub gheață, complet izolate de lumina Soarelui și de oxigen timp de peste un milion de ani, trăiesc comunități întregi de bacterii. Aceste microorganisme își obțin energia din sulfați, deoarece alte surse nu sunt disponibile în acel mediu extrem.

Ele nu au fost niciodată expuse la lumina solară și nu au utilizat oxigen pentru a supraviețui.

Microbiologul Jill Mikucki, de la Universitatea Tennessee, a avut nevoie de ani întregi pentru a obține probe de apă utilizabile. Analizele au arătat existența unui ecosistem microbian activ și prosper.

Blood Falls continuă să ofere noi informații

Un studiu recent a analizat modul în care au loc episoadele de eliberare a saramurii.

În septembrie 2018, cercetătorii au avut, aproape întâmplător, trei sisteme de monitorizare active în apropierea Ghețarului Taylor: o stație GPS care urmărea suprafața ghețarului, o cameră care fotografia zilnic Blood Falls și o serie de senzori de temperatură instalați în lacul din apropiere.

Deși instrumentele nu erau destinate observării unui astfel de fenomen, ele au surprins exact momentul producerii unui episod de scurgere.

În următoarele săptămâni, suprafața ghețarului a coborât cu aproximativ 15 milimetri, iar viteza sa de deplasare a scăzut cu aproape 10%.

În același timp, senzorii au detectat o anomalie de temperatură în lac, iar imaginile au arătat apariția zilnică a unor noi pete roșii la Blood Falls.

Cu alte cuvinte, cercetătorii au observat direct cum ghețarul se modifică pe măsură ce saramura iese la suprafață.

Agenții Biroului de Investigații din Ohio și reprezentanții biroului șerifului au percheziționat marți o casă din localitatea Hamden, unde au găsit copiii în condiții pe care oficialii le-au descris drept „deplorabile”, potrivit AP.

„Condiții pe care nici nu vi le puteți imagina pentru niște oameni, cu atât mai puțin pentru niște copii”, a declarat procurorul general al statului Ohio, Andy Wilson, într-o conferință de presă.

Autoritățile i-au arestat pe Gary Siders Jr., Gary Siders Sr., Christina Siders și Elizabeth Siders. Aceștia nu au fost încă puși oficial sub acuzare în instanță și nu le-au fost desemnați avocați din oficiu.

Procurorul comitatului Vinton, William Archer, a precizat că cei patru sunt acuzați de punerea în pericol a minorilor, infracțiune de gradul al doilea, deoarece cazul implică „vătămări fizice grave”.

Oficialii nu au confirmat dacă minorii erau rude între ei, însă au precizat că nu este vorba despre un caz de trafic de persoane. De asemenea, au spus că adulții nu erau localnici și păreau să fie în tranzit.

Copiii aveau vârste cuprinse între un an și jumătate și 18 ani. Printre ei se aflau atât fete, cât și băieți. Mai mulți au fost găsiți într-o stare gravă, iar doi dintre ei au fost transportați cu elicopterul la centre de traumă de nivel maxim din cauza rănilor suferite.

Andy Wilson a declarat că este cea mai gravă situație pe care a întâlnit-o în întreaga sa carieră, descriind scena drept „rău pur”.

Ancheta este în desfășurare, iar cei patru suspecți urmează să se prezinte în fața instanței.

„Se va face dreptate pentru acești copii”, a spus Wilson

BAC 2026 – Accesul în săli și reguli pentru candidați

Candidații pot intra în centrele de examen între orele 7.30 și 8.30, pe baza unui act de identitate valid. În intervalul 8.30 – 9.00, profesorii asistenți le vor explica regulile de desfășurare a probei.

În sălile de examen, candidații vor fi așezați câte unul în bancă, în ordine alfabetică.

Proba este monitorizată audio-video.

Candidații nu au voie să intre în sala de examen cu telefoane mobile, manuale, dicționare, culegeri, notițe, ghiozdane, rucsacuri, poșete sau orice mijloace electronice de calcul, stocare ori comunicare.

Obiectele interzise trebuie lăsate în sala special amenajată pentru depozitare. Candidații care refuză să le depoziteze nu pot susține examenul.

Elevii prinși cu materiale sau obiecte interzise sunt eliminați din examen, indiferent dacă le-au folosit sau nu. În acest caz, ei nu mai au dreptul să participe la următoarele două sesiuni ale Bacalaureatului.

BAC 2026 – Măsuri pentru caniculă în centrele de examen

Din cauza temperaturilor ridicate, Ministerul Educației a cerut inspectoratelor școlare să ia măsuri pentru protejarea candidaților, profesorilor evaluatori și membrilor comisiilor.

Inspectoratele trebuie să se asigure că, în centrele de examen, candidații și profesorii au acces permanent la apă potabilă.

De asemenea, acolo unde este posibil, sălile de examen și spațiile folosite pentru evaluarea sau vizualizarea lucrărilor vor fi organizate în încăperi mai ferite de soare.

Ministerul recomandă folosirea cu prioritate a sălilor dotate cu aer condiționat. În centrele în care nu există instalații de climatizare, pot fi folosite soluții alternative, precum ventilatoare, aparate mobile de aer condiționat sau alte mijloace tehnice disponibile, pentru reducerea disconfortului termic.

Calendar BAC 2026 – Sesiunea iunie-iulie 2026

Proba scrisă la Limba și literatura română a fost susținută pe 29 iunie 2026.

• 1 iulie 2026 – Proba obligatorie a profilului – probă scrisă
• 2 iulie 2026 – Proba la alegere a profilului și specializării – probă scrisă
• 3 iulie 2026 – Limba și literatura maternă – probă scrisă
• 7 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor inițiale la probele scrise (până la ora 12:00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14:00–18:00)
• 8-9 iulie 2026 – Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
• 9-10 iulie 2026 – Soluționarea contestațiilor
• 13 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor finale

Următorul pas după examen: admiterea la facultate

După promovarea examenului de Bacalaureat, urmează una dintre cele mai importante etape pentru absolvenți: înscrierea la facultate. Procesul de admitere diferă în funcție de universitate și specializare, însă în general presupune alegerea programului de studii, completarea unei cereri de înscriere, încărcarea sau depunerea dosarului cu documente (precum diploma de bacalaureat, foaia matricolă și actul de identitate) și, acolo unde este cazul, susținerea unor probe de admitere sau interviuri.

În ultimii ani, tot mai multe universități au trecut la platforme online de admitere, ceea ce face procesul mai accesibil pentru candidați, permițând înscrierea de la distanță și gestionarea electronică a documentelor. După confirmarea locului, studenții finalizează înmatricularea și își încep parcursul universitar, care poate include stagii de practică și colaborări cu mediul economic. În acest context, modelele de învățământ dual câștigă tot mai multă atenție, pentru că leagă direct studiile de experiența profesională.