35+ ani la vârful puterii

Ali Khamenei i-a succedat ayatollahului Ruhollah Khomeini și conduce Iranul din iunie 1989. La 86 de ani, el a rămas figura centrală a sistemului, având „ultimul cuvânt” în deciziile majore ale statului, inclusiv în chestiuni de securitate și politică externă.

Ce înseamnă, de fapt, „lider suprem” în Iran

Funcția de lider suprem (rahbar) este vârful instituțional al Republicii Islamice: comandantul suprem al forțelor armate, cel care stabilește direcțiile generale ale politicilor statului și poate declara război sau pace, potrivit cadrului constituțional. În plus, liderul suprem numește sau influențează numirea unor poziții-cheie – inclusiv în justiție, armată și instituții de supraveghere.

CITEȘTE AICI SUA și Israel atacă Iranul. Trump anunță o „operațiune majoră” 

Cum este ales și cine îl poate înlocui

Constituțional, liderul suprem este ales de Adunarea Experților (un organism format din 88 de clerici aleși) care are și atribuția de a-l supraveghea și, teoretic, de a-l demite. În practică, tranziția de putere și tema succesiunii sunt tratate drept subiecte extrem de sensibile în Iran.

Un lider izolat și puternic securizat

Potrivit unor rapoarte și analize citate în documente de specialitate, Khamenei nu a părăsit Iranul de la preluarea funcției în 1989, iar deplasările și aparițiile sale sunt însoțite de măsuri de securitate stricte.

Represiune internă și atentatul din 1981

De-a lungul anilor, Khamenei a trecut prin episoade majore de contestare internă – inclusiv valul de proteste „Femeie, viață, libertate”, declanșat în 2022 după moartea Mahsei (Jina) Amini, documentat de ONU, dar și protestele masive de la începutul acestui an în care sute de mii de iranieni au ieșit în stradă împotriva situației economice precare. Regimul a răspuns dur și a oprit internetul și deschis focul în mai multe orașe. Mii de persone au murit și zeci au fost arestate.

În plan personal, Khamenei a supraviețuit unui atentat cu bombă în 1981, care i-a paralizat brațul drept.

Declarațiile vin după ce Israelul și SUA au lansat un atac asupra Iranului, iar președintele american Donald Trump a confirmat declanșarea unei campanii majore. Iranul a răspuns cu atacuri asupra Israelului.

„În acest moment, recomandarea MAE atât pentru românii din Iran, cât și pentru cei din Israel este să stea la adăpost, cu provizii suficiente. De altfel, Israelul tocmai a emis o alertă care recomandă același lucru”, a afirmat ministrul. la Digi24.

În ceea ce privește asistența consulară, Oana Țoiu a precizat că a fost aprobată retragerea personalului diplomatic neesențial.

„Noi am aprobat retragerea personalului diplomatic neesențial, asta se referă la personalul administrativ și familiile, copiii. Personalul diplomatic însă este foarte important pentru cetățenii României să știe că există echipă pentru asistență consulară în acest moment, atât în Iran, cât și în Israel. Doamna ambasador Grecu, doamna ambasador Ioanid sunt de asemenea prezente și alături de comunitatea de români”, a spus ministrul.

Ea a reamintit că, începând cu jumătatea lunii ianuarie, la nivelul MAE a fost activată o celulă de coordonare.

Întrebată câți români au solicitat sprijin, Țoiu a afirmat că numărul este sub estimări.

„În această perioadă au fost mai puțini decât am estimat noi. Sunt multe familii mici care au considerat până la acest moment că este mai bine să rămână pe teritoriul Iranului, în ciuda recomandării ferme pe care noi am dat-o. Sigur, noi suntem la dispoziția familiilor, în funcție de decizia pe care o ia fiecare. Pe echid Israel, până la acest moment, nu au fost foarte multe cereri către ambasade și către consulat, însă ne așteptăm ca numărul acestora să crească”.

„Nu am retras în totalitate personalul”

Ministrul a făcut apel la cetățeni să contacteze misiunile diplomatice. Referitor la retragerea personalului diplomatic, ministrul a precizat:

„Nu, nu am retras în totalitate personalul din ambasade și din consulate. Am dat această posibilitate în funcție de decizia fiecărei familii. În cazul personalului din Iran, (…) în ultimele cinci săptămâni bună parte a personalului neesențial a optat pentru această opțiune. În cazul Israelului, această decizie este mult mai recentă și atunci sigur că este un proces în derulare”.

În condițiile în care spațiul aerian este închis în Iran și Israel, evacuarea ar putea fi realizată pe rute alternative.

„Se vor mai deschide două puncte de frontieră”

„În acest moment, în Israel, de exemplu, este deschis un punct de trecere a frontierei. Urmează, conform ultimelor informații ale autorităților israeliene, să se deschidă pe durata zilei de mâine încă două puncte de frontieră (…). Însă, ce este foarte important este ca cetățenii să contacteze misiunea noastră, pentru că planurile de evacuare diferă în funcție de evoluții”.

Întrebată dacă este posibil ca plecarea românilor să se facă pe la granițe terestre și ulterior pe cale aeriană, ministrul a răspuns:

„Este o posibilitate, însă reiau această îndrumare de a avea această discuție direct cu echipele noastre din consulat și din ambasadă, pentru că nu putem estima acum, de exemplu, când o să redeschidă Israelul spațiul aerian pentru zborurile civile. Acela va fi un moment în care putem reevalua planurile de evacuare”.

Potrivit acesteia, în prima parte a zilei au fost primite noi solicitări.

„Da, au venit cereri în prima parte a zilei și avem o listă actualizată, însă în acest moment numărul de cereri este mic. Dar asta și pentru că recomandarea principală în acest moment este ca persoanele să stea la adăpost, cu provizii, să nu se apropie la mai mult de un kilometru de zonele de frontieră. Probabil că pe parcursul zilei vor fi mai mulți cetățeni români care să abordeze consulatul sau ambasada”.

„Confirmat: datele de rețea arată că #Iranul se află în prezent în mijlocul unei blocări aproape totale a internetului, cu o conectivitate națională de 4% sau la niveluri normale”, a scris Netblocks într-o postare pe Telegram, relatează CNN.

„Incidentul are loc în contextul operațiunilor militare ale SUA și Israelului și corespunde măsurilor utilizate în timpul războiului de anul trecut cu Israelul”.

Iranienii nu s-au putut conecta la internet în cea mai mare parte a lunii ianuarie, deoarece regimul a blocat comunicațiile online în cadrul represiunii protestelor antiguvernamentale.

Au fost semnalate perturbări grave ale rețelei de telefonie mobilă.

Sunt informații transmise de postul de televiziune israelian Channel 12.

Au fost raportate explozii în mai multe orașe iraniene, inclusiv în capitala Teheran. Asta după ce Israelul și SUA au atacat sâmbătă dimineață. Armata SUA planifică atacuri pe o perioadă de câteva zile, potrivit a două surse citate de CNN.

Președintele SUA, Donald Trump, a descris campania militară ca fiind „masivă și continuă”, adăugând că, în urma acesteia, ar putea fi pierdute vieți americane.

Trump a pledat pentru schimbarea regimului, îndemnând iranienii să „preia controlul asupra guvernului”. El a acuzat, de asemenea, Teheranul că lucrează la reconstrucția programului său nuclear după atacurile masive ale SUA din vara trecută, despre care el susținea anterior că au distrus instalațiile.

Teheranul susține de mult timp că programul său nuclear are doar scopuri civile. Mass-media de stat iraniană a declarat că țara se pregătește de un „răspuns zdrobitor” la atacuri.

În timpul zilei, cortexul prefrontal blochează activ gândurile intruzive. Noaptea, epuizat, nu mai poate menține această suprimare. Toate gândurile date la o parte în timpul zilei revin brusc, în valuri. Nu este o disfuncție. Este exact ceea ce face orice creier uman când barierele de protecție cad, scrie geediting.com.

Cercetările arată că somnul favorizează memoria pentru conținutul emoțional în detrimentul celui neutru. Creierul clasifică drept „urgente” tocmai momentele jenante sau conflictele nerezolvate. Prezentarea reușită de ieri nu primește aceeași atenție. Momentul stânjenitor de marți trecută, în schimb, da.

Totul pare o criză la ora 3 dimineața

Privarea de somn perturbă amigdala, sistemul de alarmă al creierului. Creierul epuizat nu mai distinge între o amenințare reală și un inconvenient minor. Un e-mail uitat devine la fel de alarmant ca o urgență autentică. Creierul le tratează identic.

Fără distragerile zilei și fără energia de a le suprima, vechile răni și anxietățile actuale ies la suprafață. Discuțiile neterminate, deciziile amânate, conversațiile evitate și durerea neprocesată apar tocmai în acele ore. Telefonul folosit în aceste momente nu ajută. Doar amână procesarea inevitabilă.

Bucla de repetiție și scenariile catastrofice

Între 1 și 4 noaptea, creierul intră adesea în modul de repetiție. Repetă activ scenarii viitoare, de obicei în variantele cele mai sumbre. Este un mecanism de supraviețuire străvechi, dar creierul obosit nu poate evalua corect probabilitatea. O conversație dificilă de mâine devine catastrofă. O neînțelegere minoră, sfârșitul unei relații.

Ce poți face în acele ore

Creierul folosește acest timp pentru a integra experiențele emoționale. Uneori procesul necesită participare conștientă. În loc să lupți cu gândurile, încearcă să notezi câteva propoziții într-un jurnal. Să numești ceea ce apare la suprafață poate fi suficient. Creierul își finalizează procesarea și revine la somn.

Acele ore nu sunt o tortură aleatorie. Sunt ferestre către procesarea emoțională de care mintea ta are nevoie, dar nu o poate realiza în timpul zilelor aglomerate.

Specialiștii pun acest fenomen pe seama tehnologiei digitale, a aplicațiilor concepute pentru a menține utilizatorii conectați și a granițelor tot mai difuze dintre viața profesională și cea personală, notează CNN.

Platformele de social media și fluxurile infinite de conținut stimulează constant dopamina, neurotransmițător asociat cu recompensa și motivația. Anna Lembke, profesor de psihiatrie la Stanford University School of Medicine, explică faptul că accesul permanent la conținut rapid și intens ridică pragul de stimulare al creierului.

„Efectul catastrofal al unui flux nesfârșit de conținut este că devine dificil să interacționezi cu lucruri care nu oferă satisfacție instantanee”, arată și Marian Berryhill, profesor de psihologie la University of Nevada, Reno, potrivit sursei citate.

În paralel, cultura muncii s-a schimbat. Notificările constante și așteptarea de a fi disponibil în permanență mențin creierul într-o stare de alertă continuă, pregătit să fie întrerupt.

Cercul vicios al amânării

Atenția nu este o resursă inepuizabilă. Potrivit Gloriei Mark, stresul și nivelul de energie influențează direct capacitatea de concentrare. După o întrerupere, oamenii au nevoie în medie de aproximativ 25 de minute pentru a reveni complet la sarcina inițială.

O strategie propusă de specialiști este „meta-conștientizarea” – capacitatea de a observa impulsul de a verifica telefonul sau de a devia de la sarcină înainte de a acționa. O simplă întrebare, „Chiar trebuie să fac asta acum?”, poate ajuta la recâștigarea controlului asupra atenției.

Folosește-ți vârfurile de energie

Oamenii au „cronotipuri” – momente din zi în care nivelul de energie și concentrare este mai ridicat. Pentru mulți, aceste vârfuri apar la mijlocul dimineții și imediat după prânz.

Marc Berman, profesor la University of Chicago, face distincția între atenția direcționată (folosită pentru sarcini solicitante) și cea involuntară, activată de stimuli interesanți din mediul înconjurător. Prima obosește, a doua nu.

De aceea, programarea activităților complexe în perioadele de vârf și lăsarea sarcinilor mai simple pentru momentele de energie scăzută pot crește eficiența.

Pauzele nu sunt pierdere de timp

Specialiștii recomandă pauze scurte, programate înainte de apariția epuizării. Activitățile ușoare – o plimbare scurtă, ordonarea biroului – pot reface resursele cognitive.

Expunerea la natură este deosebit de benefică. Un mediu natural oferă stimuli „blânzi”, care permit minții să se relaxeze și să își refacă capacitatea de concentrare, spre deosebire de un mediu urban intens, care solicită atenția constant.

Se poate recupera atenția?

Deși tehnologia modernă face dificilă revenirea la nivelurile de concentrare de acum 20 de ani, experții susțin că antrenarea conștientă a atenției, reducerea întreruperilor și integrarea pauzelor pot îmbunătăți semnificativ capacitatea de focus.

Într-o lume construită pentru derulare continuă, menținerea atenției devine un act deliberat. Iar primul pas este simplu: să observi când o pierzi.

Fostul președinte american Bill Clinton a negat orice implicare în scandalul Epstein. A răspuns în mod repetat „Nu-mi amintesc” la întrebările comisiei Camerei Reprezentanților, conform CNN și ANSA.

Bill Clinton, 79 de ani, a devenit primul fost președinte care depune mărturie în fața unei comisii a Congresului din 1983. Spre deosebire de Hillary Clinton, care a invocat al cincilea amendament cu o zi înainte, Bill a ales să răspundă. Răspunsul său cel mai frecvent: „Nu-mi amintesc.”

„Nu o cunosc și nu am avut relații cu ea”

Departamentul de Justiție a publicat fotografii cu Clinton într-o cadă cu hidromasaj alături de o femeie. Fostul președinte a declarat că nu o cunoaște și că nu a avut relații sexuale cu ea. A descris-o drept o „cunoștință de scurtă durată.”

Documentele din dosar arată că Epstein l-a vizitat pe Clinton de cel puțin 17 ori la reședința prezidențială. „Nu aveam nicio idee despre crimele sale”, a insistat fostul președinte. Apărarea sa se bazează pe faptul că relația cu Epstein s-a încheiat înainte de 2003.

Trump, adus în discuție de Clinton însuși

Fostul președinte a declarat că Trump i-a povestit, la începutul anilor 2000, că s-a certat cu Epstein din cauza unei tranzacții imobiliare. Despre implicarea actualului președinte în caz, Clinton a spus că „asta depinde de dumneavoastră să decideți”.

Opoziția a atacat imediat, cerând ca Donald Trump să depună mărturie sub jurământ. „Fii bărbat și vino să depui mărturie”, a declarat deputatul democrat Robert Garcia. Între timp, Hillary Clinton a negat că l-ar fi întâlnit vreodată pe Epstein.

Fostul președinte nu este acuzat de nicio infracțiune și nu a fost denunțat de nicio victimă. Dar fotografiile de la petreceri, călătoriile cu „Lolita Express” și prezența Ghislaine Maxwell la nunta fiicei sale Chelsea în 2010 continuă să îi afecteze grav reputația.

Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Oregon au confirmat că încălzirea globală a depășit 1,5 grade Celsius timp de 12 luni consecutive. Acesta este pragul stabilit prin Acordul de la Paris. Nivelurile de CO2 din atmosferă sunt acum cu 50% mai mari față de era preindustrială, anunță thecooldown.com.

Studiul a analizat 16 elemente de inflexiune ale mediului, inclusiv calotele glaciare din Antarctica și pădurile amazoniene. Dacă acestea se destabilizează, efectele se vor amplifica reciproc. Topirea gheții reduce capacitatea de răcire a planetei. Dispariția pădurilor agravează și mai mult încălzirea.

O stabilitate de 11.000 de ani, distrusă în câteva decenii

„După un milion de ani de oscilații climatice, clima Pământului s-a stabilizat acum 11.000 de ani, permițând dezvoltarea agriculturii și a civilizațiilor”, a declarat profesorul William Ripple, de la Universitatea de Stat din Oregon. „Acum ne îndepărtăm de această stabilitate”, a avertizat el.

Căldura persistentă coincide cu incendii și inundații mortale care devastează regiuni întregi. Fenomenele extreme devin mai frecvente pe măsură ce temperatura crește. Comunitățile și familiile suportă costuri tot mai mari. Fără măsuri rapide, oamenii riscă să-și piardă casele și sănătatea.

Ce cer cercetătorii: acțiune imediată, nu reparații ulterioare

Oamenii de știință îndeamnă factorii de decizie să acționeze înainte ca planeta să atingă punctul de cotitură. Măsurile preventive sunt mai eficiente decât remedierea daunelor deja produse. Tranziția la energie regenerabilă rămâne una dintre soluțiile principale recomandate.

Studiul publicat în revista One Earth reprezintă unul dintre cele mai clare avertismente științifice din ultimii ani. Dacă tendința actuală continuă, schimbările climatice vor intra într-o fază fără precedent în istoria omenirii.

În primul meci al zilei din etapa a 29-a din Superliga, Universitatea Craiova primește vizita formației FC Metaloglobus București, de la ora 15:00.

Echipa din Bănie a pierdut o singură partidă în campionat cu Filipe Coelho pe bancă, pe 1 februarie 2026 (Farul – Universitatea Craiova 4-1). A înregistrat în rest opt victorii și trei remize.

În plus, oltenii au cel mai bun atac din campionat, cu 50 de goluri marcate, distribuite egal – 25 în primele 45 de minute și 25 în a doua jumătate.

Universitatea Craiova ocupă primul loc în clasament, cu un avantaj de patru puncte față de principalele urmăritoare.

De cealaltă parte, Metaloglobus este singura formație din actuala ediție fără victorie în deplasare. Are doar două egaluri externe (2-2 cu AFC Hermannstadt și 2-2 cu FK Csikszereda).

De altfel, echipa bucureșteană ocupă ultimul loc, cu doar 11 puncte acumulate și 2 victorii obținute.

În plus, 12 dintre cele 21 de înfrângeri suferite de bucureșteni au fost la cel puțin două goluri diferență.

Un detaliu statistic relevant: 22 dintre cei 33 de jucători utilizați de Universitatea Craiova au contribuit ofensiv (gol, assist sau penalty obținut).

În tabăra oaspeților, Dragoș Huiban este singurul fotbalist din cele două loturi cu prezențe în toate cele 28 de runde și este, totodată, golgheterul echipei, cu șase reușite.

Cele două echipe s-au întâlnit o singură dată în actualul sezon, pe 26 octombrie 2025, când au remizat 0-0 la Clinceni.

CFR Cluj vizează calificarea în play-off, la Constanța

Farul Constanța primește vizita vicecampioanei CFR Cluj, de la ora 20:00.

Dobrogenii au un bilanț solid pe teren propriu în această ediție: șapte victorii, patru remize și trei înfrângeri.

În schimb, CFR este cea mai în formă echipă a campionatului. Vine la Constanța după nouă succese consecutive în campionat, o performanță reușită ultima dată tot de clujeni în sezonul 2021-2022, pe vremea când echipa era antrenată de Dan Petrescu.

Statistic, meciul opune o echipă eficientă în prima jumătate și una vulnerabilă în același interval. 22 dintre cele 38 de goluri marcate de Farul au fost înscrise înainte de pauză. Ardelenii au primit 21 dintre cele 39 de goluri tot în prima parte a jocurilor.

CFR este formația cu cei mai mulți jucători utilizați în acest sezon (42), dintre care trei au depășit 1.900 de minute: Sinyan, Camora și Ilie.

De partea cealaltă, Farul se remarcă prin cele mai multe driblinguri reușite din campionat – 258.

Farul Constanța ocupă locul 11, cu 37 de puncte, și este ieșită din calculele pentru play-off.

CFR Cluj, însă, grație parcursului din ultima perioadă, a intrat în zona de play-off. Ocupă locul 5, fiind la patru puncte de prima echipă aflată sub linia care duce în play-off, FCSB.

În cele 39 de confruntări directe din prima ligă, Farul s-a impus de 13 ori, CFR de 19 ori, iar șapte partide s-au încheiat la egalitate.

În tur, pe 25 octombrie 2025, Farul a câștigat la Cluj cu 2-0, prin golurile marcate de Alexandru Ișfan și Narek Grigoryan.

ANRMPSG nu deține informații suplimentare față de informațiile publice disponibile pe Portalul Instanţelor de Judecatǎ (www.portal.just.ro) cu privire la litigiul declanşat de Lukoil Overseas Atash BV, având ca obiect „constatarea existenţei unui caz de forţă majoră”, a transmis autoritatea, vineri, la solicitarea Mediafax care fusese trimisă marți, imediat ce au fost mediatizate informațiile cu privire la litigiul în care este reclamant.

Nici în prezent nu a fost stabilit de către instanță un prim termen de judecată pentru acțiunea înregistrată pe 13 februarie.

„În aceste condiţii, ANRMPSG nu se poate pronunța asupra temeiului invocat de titularul de acord petrolier în susţinerea cererii de chemare în judecată”, cu precizat oficialii autorității.

În plus, oficialii spun că, oricum, potrivit art. 12 lit.f) al Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, informațiile solicitate sunt exceptate: „f) informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces”.

Care este procedura

Pe de altă parte, oficialii ANRMPSG au detaliat, la solicitarea Mediafax de marți, procedura legală de încheiere a actului adițional „în vederea finalizării lucrărilor din programul de explorare asumat, pentru continuarea operațiunilor petroliere în perimetrul liber rezultat în urma redelimitării acestuia în condițiile legii, se poate încheia un nou acord petrolier cu ceilalţi titulari care își asumă obligațiile în acest sens”.

„Referitor la cea de-a doua întrebare, precizăm că la co-inițiativa ANRMPSG, Cancelariei Prim-Ministrului şi a Secretariatului General al Guvernului a fost adoptată Ordonanţa de Urgență nr. 67/2025 pentru modificarea și completarea Legii petrolului nr. 238/2004, prin care, la articolul 30, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin (2¹) cu următorul cuprins:

(2¹) Prin excepție de la alin. (2), în situația în care un acord petrolier are mai mulți titulari, iar unul sau mai mulţi titulari nu acceptă încheierea unui act adițional la acordul petrolier, în termenii şi condițiile propuse de autoritatea competentă şi de reglementare, în vederea finalizării lucrărilor din programul de explorare asumat, pentru continuarea operaţiunilor petroliere în perimetrul liber rezultat în urma redelimitării acestuia în condiţiile legii, se poate încheia un nou acord petrolier cu ceilalți titulari care îşi asumă obligațiile în acest sens. Atribuirea directă a acordului de concesiune petrolieră pentru explorare-dezvoltareexploatare se poate face pentru o durată de cel mult durata acordului petrolier inițial şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității competente şi de reglementare, au comunicat reprezentanții ANRMPSG.

Care e de fapt scopul Lukoil

De amintit că între timp, miercuri, Lukoil a transmis, într-o declarație în exclusivitate la solicitarea Mediafax, poziția companiei vizate de sancțiuni americane privind acțiunea depusă la Tribunalul București, mediatizată anterio doar pe baza informațiilor succinte publicate pe portalul instanțelor.

Acestă acțiunea vizează perimetrul EX-30 Trident, aflat în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 170 km de țărm, o concesiune în care Lukoil deține pachetul majoritar, de circa 88%, restul acțiunilor fiind deținute de producătorul național Romgaz, la care statul, prin Ministerul Energiei deține 70% din acțiuni. Iar un aspect relevant de context este că în octombrie expiră licența de explorare, conform informațiilor Mediafax.

Coincidența face, susține Lukoil, că a fost înregistrată cu o zi după ce Executivul a adoptat proiectul de hotărâre de Guvern care prevede implementarea măsurii supravegherii extinse – după ce a reglementat cadrul de aplicare și în  cazul sancțiunilor internaționale – în cazul activelor deținute de Lukoil în România.

„Acțiunea în constatarea existenței cazului de forță majoră este un demers necontencios, formulat prin includerea ANRM, Romgaz și a contractorilor relevanți din motive de opozabilitate. Acțiunea noastră urmărește clarificarea unui aspect esențial în executarea contractelor cu partenerii contractori în executarea explorării în perimetrul Trident, urmărind extinderea termenelor contractuale întocmai pentru a putea facilita executarea corespunzătoare a Acordului petrolier, în condiții de deplină legalitate sub regimul Licențelor Generale emise de OFAC și OFSI”, a precizat Lukoil.

Cu această ocazie, Lukoil a transmis ferm că nu a dorit niciodată retragerea din sau renunțarea la proiectul Trident din Marea Neagră.

„Întrucât regimul sancțiunilor unilaterale ale statelor terțe care nu au aplicabilitate directă în România (în speță sancțiunile OFAC și OFSI) a fost neclar în perioada lor inițială, în lipsa Licențelor Generale și clarificărilor emise de aceste autorități, partenerii noștri contractuali cu ajutorul cărora se desfășura ultima etapă a explorării din perimetrul Trident au abordat o atitudine defensivă și preventivă, punându-ne în dificultate temporară. Urmărim astfel, prin acțiunea formulată, să clarificăm aspectele care au ridicat problemele de la finalul anului anterior, pentru a putea continua colaborările esențiale executării lucrărilor de explorare din perimetrul Trident”, se arată în răspunsul transmis.