Potrivit autorităților, în eveniment a fost implicat un singur vehicul, găsit în afara șoselei.

La fața locului au intervenit pompierii din cadrul Secției Mihăilești, cu o autospecială de stingere, precum și echipaje medicale SMURD și ale Serviciului de Ambulanță Județean. De asemenea, au fost mobilizați polițiști și reprezentanți ai companiei de furnizare a energiei electrice.

Conducătoarea auto, în vârstă de 51 de ani, și o fetiță de aproximativ șapte ani au fost preluate de echipajele medicale și transportate la spitale din București pentru îngrijiri de specialitate.

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor la locul accidentului, în timp ce poliția a deschis o anchetă pentru a stabili împrejurările în care s-a produs evenimentul.

Luni seara, într-un briefing de presă de la finalul ședinței de Guvern, ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat că România va primi integral cererea de plată nr. 4 din PNRR.

„Așa cum speram, avem confirmarea că analizele cu privire la îndeplinirea jaloanelor pe cererea de plată 4 vom avea o cerere de plată curată de 2,62 de miliarde de euro. Avem o cerere de plată curată pe cererea de plată 4 din PNRR”, a spus Pîslaru luni.

Potrivit ministrului, cererea nr. 4 a fost depusă în luna decembrie anul trecut, iar în acest moment „este încheiată, curată”.

„Nu avem ce scrisoare să primim de tip cererea de plată 3, lucru care este o premieră pentru România din anul 2021”, a completat Pîslaru.

O altă informație anunțată de ministru a legată de faptul că România a încheiat negocierile cu Norvegia, Liechtenstein și Islanda pentru finanțarea cu aproape jumătate de miliard de euro. Acest pas foarte important a fost bifat. La venirea Guvernului Bolojan negocierile erau blocate”, a mai precizat ministrul.

La finalul ședinței extraordinare de Guvern, oficialul a subliniat că nivelul cursului de schimb, care a urcat la aproape 5,2 lei pentru un euro, reflectă tensiunile din ultimele săptămâni.

Potrivit acestuia, piețele financiare reacționează în principal la două elemente: credibilitatea traiectoriei fiscal-bugetare și capacitatea României de a atrage fonduri europene, inclusiv prin PNRR.

„Investitorii și agențiile de rating se uită dacă România își menține disciplina fiscală și dacă reușește să absoarbă banii europeni. Turbulențele politice sunt văzute ca un risc major pentru aceste obiective”, a declarat Nazare.

Ministrul a explicat că presiunile asupra leului nu sunt izolate, ci vin în contextul unor factori multipli, inclusiv creșterea dobânzilor la care statul se împrumută. Acestea au fost influențate atât de contextul internațional, cât și de evoluțiile interne, precum anunțul moțiunii de cenzură.

În acest context, oficialul a indicat că stabilizarea cursului depinde direct de clarificarea situației politice.

„În momentul în care există predictibilitate, presiunile asupra cursului și nivelul dobânzilor se temperează”, a precizat el.

Pe lângă evoluțiile din piața valutară, Nazare a atras atenția asupra riscurilor legate de implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, într-un moment critic pentru finalizarea programelor. Potrivit acestuia, administrația publică trebuie să accelereze implementarea a peste 11.000 de proiecte pentru a evita pierderea finanțărilor.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a vorbit detalii luni seara, în briefingul de presă de la finalul ședinței de Guvern, despre primele didactice și dacă Guvernul le va acorda sau nu în cele din urmă.

Acesta a precizat că Executivul este pregătit să adopte ordonanța de urgență privind acordarea primelor didactice, însă lipsește avizul Consiliului Legislativ.

Pîslaru a adăugat faptul că Guvernul ar putea adopta chiar marți dimineață ordonanța de urgență care permite acordarea primelor didactice de 1.500 de lei, dacă va primi la timp avizul Consiliului Legislativ.

„Vă rog să îmi permiteți să-mi exprim speranța că până mâine dimineața la ora 8.30 […] Consiliul Legislativ ne va da avizarea necesară și care nu a fost dată astăzi, ca să putem adopta acest proiect”, a declarat oficialul.

Potrivit lui Pîslaru, proiectul este pregătit de mai mult timp și vizează modificarea Ordonanței 58 pentru a permite utilizarea fondurilor europene în acest scop.

„Avem modificare de program, avem banii puși la o parte, avem tot ce ne trebuie ca să putem da profesorilor cei 1.500 de lei. Ce ne lipsește în acest moment este avizul Consiliului Legislativ”, a explicat Pîslaru.

Ministrul a precizat că solicitarea de aviz a fost transmisă luni după-amiază, după obținerea avizului Consiliului Economic și Social (CES).

Pîslaru a adăugat că o situație similară există și în cazul unei alte ordonanțe de urgență considerate jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care are toate avizele necesare, cu excepția celui de la Consiliul Legislativ.

„Are toate avizele în afară de Consiliul Legislativ. Sperăm în înțelepciunea și sprijinul colegilor […] să ne poată acorda aceste două avize până mâine dimineața la 8:30”, a conchis ministrul.

Nepotul antrenorului a explicat, în cadrul podcastului, că pasiunea pentru cunoaștere și curiozitatea constantă au fost definitorii pentru acesta.

„Vorbea șase limbi, învățate singur, din nevoie sau din curiozitate. Îi plăcea foarte mult istoria și arta. Era genul de om care vizita muzee peste tot în lume și chiar își lua și jucătorii cu el”, a spus Matei Lucescu.

Acesta a povestit că, deși pentru mulți tineri fotbaliști astfel de activități nu erau neapărat atractive, antrenorul insista asupra lor, considerându-le parte din formarea personală.

„Îi obliga, practic, să meargă la muzee sau să viziteze diverse obiective culturale. Poate pentru un jucător de 18-19 ani nu era primul lucru pe care și-l dorea, dar era modul lui de a-i educa și de a-i ține aproape”, a explicat el.

Matei Lucescu a subliniat că bunicul său avea o personalitate complexă, fiind interesat inclusiv de spiritualitate și profund atașat de valori precum disciplina și munca.

„Era apropiat de Dumnezeu și extrem de determinat. Tot ce făcea, făcea 100%. Asta a transmis mai departe și tatălui meu”, a adăugat acesta.

În același timp, nepotul lui Mircea Lucescu a evidențiat și o trăsătură care, în opinia sa, ar trebui regândită în societatea actuală: incapacitatea de a se bucura suficient de reușite.

„Nu cred că se bucura atât cât ar fi trebuit de o victorie. Mereu se gândea la următorul meci. La fel și tatăl meu. Și noi, în general, facem asta: nu ne oprim să ne bucurăm de ceea ce am realizat”, a afirmat Matei Lucescu.

El a concluzionat că această mentalitate este larg răspândită și în afara sportului.

„Suntem mereu concentrați pe ce urmează, pe următorul obiectiv, pe următoarea bornă. Și e păcat, pentru că pierdem momente în care ar trebui să ne oprim și să spunem: uite ce am reușit”, a mai spus acesta.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost întrebat luni seara, la briefingul de presă de după ședința de Guvern, câţi bani îşi permite România să aloce anul viitor pentru o majorare a salariilor bugetarilor, în contextul viitoarei legi a salarizării unitare în sectorul public.

Acesta a punctat că România nu trebuie să repete, cu legea salarizării, ceea ce a făcut atunci când a adoptat legea prin care pensiile au fost majorate.

„Este, într-adevăr, o reformă foarte importantă. Ceea ce trebuie să facem în privinţa legii salarizării este să nu repetăm lecţia pe care România a primit-o în momentul în care a adoptat legea pensiilor, când a adoptat o lege a pensiilor care nu era sustenabilă, cu creşteri care nu puteau fi suportate de bugetul de stat şi care s-au materializat într-o creştere a deficitului care ne-a adus în situaţia de anul trecut”, a explicat Alexandru Nazare luni seara, după ședința de Guvern.

Ministrul a punctat faptul că anul 2027 va fi unul plin de provocări din acest punct de vedere.

”Ca atare, volumul de finanţare care poate fi suportat pentru anul viitor este prins în strategia fiscal-bugetară pentru 2027 şi suntem, în momentul de faţă, împreună cu ministerul de resort, în discuţii pentru a stabili până unde, care să fie nivelul suportabil, predictibil, care să nu inducă riscuri pentru anul 2027, luând în calcul faptul că anul 2027 este un an în care nu vom mai avea granturile din PNRR şi în care volumul de finanţare pe fonduri europene nu va mai fi acelaşi. Ca atare, sunt provocări importante legate de cum va fi articulat bugetul pentru anul 2027, în condiţiile în care deficitul trebuie să scadă spre 5,1% în 2027”, a conchis ministrul Finanţelor.

Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii radicale din Franța, a confirmat, într-un interviu acordat postului de televiziune francez TF1, că va candida la președinție pentru a patra oară în 2027.

„Suntem amenințați de un război generalizat, suntem amenințați de o schimbare climatică spectaculoasă, iar acum se apropie o criză economică și socială”, a afirmat Mélenchon, potrivit The Guardian.

În cadrul interviului pentru postul de televiziune francez, Mélenchon a afirmat că programul său economic de stânga radicală ar putea contracara partidul de extremă dreaptă Rassemblement National (RN), care va fi reprezentat fie de Le Pen, fie de Jordan Bardella, și care înregistrează rezultate bune în sondaje.

Liderul stângii radicale din Franța a mai adăugat faptul că există prea multă divizare și inegalitate socială în țară, iar principalul său adversar este extrema dreaptă.

„Ceea ce divizează cel mai mult unitatea poporului francez sunt privilegiile și rasismul”, a spus el, potrivit sursei citate.

Anunțul privind candidatura sa vine după ce la ultimele alegeri prezidențiale, Mélenchon promisese că se va retrage pentru a lăsa locul celor mai tineri decât el.

Anterior, Mélenchon a candidat la președinție în 2012, 2017 și 2022. La ultimul scrutin prezidențial, el s-a clasat pe locul al treilea, în spatele liderei de extremă dreapta Marine Le Pen și a actualului președinte Emmanuel Macron.

Conform Constituției franceze, Macron nu mai poate candida pentru un al treilea mandat.

Șeful statului a arătat că gestul are rolul de a-i omagia pe jucătorii care „au adus servicii deosebite României” prin obținerea uneia dintre cele mai importante victorii din istoria sportului național, dar și prin întreaga lor activitate ulterioară.

Astfel, Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor i-a fost conferit lui Anghel Iordănescu.

Totodată, Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler a fost acordat unui număr de 16 foști fotbaliști: Gavril Balint, Miodrag Belodedici, Ladislau Bölöni, Mihai Bumbescu, Vasile Iordache, Ștefan Iovan, Marius Lăcătuș, Mihai Majearu, Mircea Marinescu, Ștefan Petcu, Constantin Pistol, Victor Pițurcă, Marin Radu, Costică Stîngaciu, Tudorel Stoica și Ernestin Weiszenbacher.

Pe 7 mai 1986, Steaua București a câștigat Cupa Campionilor Europeni, după finala disputată la Sevilla împotriva formației FC Barcelona, devenind prima echipă din Europa de Est care a reușit această performanță.

Victoria este considerată unul dintre cele mai importante momente din istoria sportului românesc.

Secretarul general al PNL, Dan Motreanu, a afirmat luni că formațiunea este pregătită pentru confruntarea parlamentară privind moțiunea de cenzură, subliniind că miza nu este una politică, ci „viitorul României”.

„Vom vedea în ce măsură acest lucru a fost înțeles și asumat de majoritatea deputaților și senatorilor aleși de oameni nu pentru a le vinde iluzii păguboase, ci pentru a le asigura cetățenilor o viață în mod real mai bună. În aceste zile, PNL a avut consultări, nu negocieri. Practicile de tip „negociere”, în sensul lor bine-cunoscut, țin mai degrabă de modul în care alege PSD să facă politică, nu de abordarea noastră”, a scris Dan Motreanu în mesajul său publicat pe Facebook.

Potrivit liderului liberal, discuțiile au fost deschise, responsabile și orientate „către un obiectiv esențial: modernizarea României și consolidarea unui parcurs stabil și predictibil. Am prezentat soluțiile gândite de Guvern pentru cetățeni, în timp ce autorii moțiunii vorbesc doar despre premier și nu propun nimic concret pentru români”.

Motreanu a mai afirmat că PNL va utiliza „toate instrumentele democratice” pentru a susține Guvernul și pentru a preveni adoptarea moțiunii de cenzură, avertizând că aceasta ar genera instabilitate „într-un moment sensibil pentru țară”.

Secretarul general al PNL a mai subliniat și faptul că semnarea unei moțiuni nu echivalează automat cu votul în favoarea acesteia, precizând că inclusiv în interiorul PSD există opinii divergente.

„Semnarea unei moțiuni nu echivalează automat cu susținerea acesteia la vot. Există parlamentari care, deși au semnat, nu împărtășesc această direcție. Inclusiv în interiorul PSD există opinii divergente”, a explicat Motreanu.

Marți, ziua decisivă privind soarta Guvernului

Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan va fi supusă la vot. Moțiunea are peste 250 de semnături, în timp ce pentru demiterea Guvernului sunt necesare 233 de voturi.

Miza centrală a negocierilor, pe ultima sută de metri, o reprezintă parlamentarii din SOS, POT și PACE, dar și neafiliații proveniți din aceste formațiuni. Sunt grupuri fără o conducere politică fermă, cu parlamentari care negociază individual și care pot înclina decisiv balanța. În timp ce PSD încearcă să securizeze voturile pentru ca moțiunea să treacă, PNL poartă discuții paralele pentru a convinge cât mai mulți parlamentari să nu voteze.

Potrivit unui comunicat al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB), oamenii legii s-au sesizat din oficiu după ce imagini apărute în spațiul public surprindeau „comportamentul unor persoane ce ar fi desfășurat acte indecente pe monumente funerare”.

În acest sens, au fost identificate două persoane, respectiv o femeie în vârstă de 24 de ani și un tânăr în vârstă de 19 ani. Potrivit videoclipurilor apărute în spațiul public, cei doi s-au urcat pe morminte și au dansat lasciv. Cele două persoane au fost depistate și, ulterior, audiate de către polițiști din cadru Secției 14 Poliție.

„În urma administrării probatoriului, față de cele două persoane a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, urmând a fi prezentate în fața magistraților cu propuneri legale”, se arată în comunicat.

Cercetările continuă sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, într-un dosar penal ce vizează infracțiunile de profanare de morminte și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Autoritățile fac, totodată, apel la cetățeni „să manifeste un comportament responsabil și să sesizeze autoritățile competente ori de câte ori sunt martorii unor astfel de situații”.

Cimitirul Bellu este locul de veci al unor mari nume din cultura română, printre care Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale sau Marin Preda.