Fiica Prințului Andrew și a Sarei Ferguson a transmis mesajul „Baby Brooksbank due 2026!”, alături de o fotografie în care cei doi fii ai săi, August și Ernest, țin o ecografie, scrie Sky News.

Potrivit Palatului Buckingham, Eugenie și soțul său, Jack Brooksbank, sunt „foarte încântați” de extinderea familiei, iar cei doi copii ai cuplului „așteaptă cu nerăbdare venirea unui nou frate sau soră”. Nașterea este estimată pentru vara anului 2026.

Reacția Familiei Regale

Comunicatul oficial precizează că Regele Charles al III-lea a fost informat și s-a declarat „încântat” de veste. Noul copil va deveni al 15-lea strănepot al regretatei Regine Elisabeta a II-a și va ocupa locul 15 în ordinea de succesiune la tron.

Evenimentul marchează o perioadă de bucurie pentru familie, în contrast cu controversele recente legate de tatăl prințesei. În prezent, familia regală încearcă să mențină o imagine de stabilitate, iar anunțul este perceput drept un moment pozitiv.

Controverse recente

Vestea vine într-un context delicat, după scandalurile în care a fost implicat Prințul Andrew, legate de relația sa cu finanțatorul american Jeffrey Epstein. Deși Andrew neagă orice acuzație, reputația sa a avut de suferit, iar în trecut i-au fost retrase titlurile regale oficiale.

În acest climat tensionat, anunțul sarcinii poate fi interpretat și ca un gest de susținere pentru Eugenie, care, alături de sora sa, Prințesa Beatrice, a fost recent în centrul atenției publice. Cele două au lipsit de la tradiționala reuniune de Paște, cu acordul regelui.

Eugenie și Jack Brooksbank s-au căsătorit în 2018 la Castelul Windsor și au deja doi copii: August (5 ani) și Ernest (2 ani). Noul copil nu va purta titulatura de „Alteță Regală” (HRH), conform regulilor actuale ale monarhiei britanice.

Luni, Comisia Europeană a publicat orientări pentru închiderea Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), care este elementul central al programului NextGenerationEU, în valoare de 723,8 miliarde de euro.

Aceste orientări le oferă statelor membre îndrumări suplimentare de ordin tehnic, cu privire la gestionarea operațională a cererilor finale de plată, având în vedere termenele aplicabile. De asemenea, ele se referă și la gestionarea cazurilor în care jaloanele și țintele nu au fost atinse în mod satisfăcător sau în care pot apărea inversări, atunci când se consideră că un jalon sau o țintă a fost inițial atins(ă), dar se constată ulterior că nu este așa, în faza finală a MRR.

Statele membre trebuie să respecte normele și după 2026

De asemenea, orientările oferă explicații detaliate cu privire la anumite obligații pentru perioada de după 2026, inclusiv cu privire la raportare, monitorizare, control, audit și păstrarea datelor, pentru a se asigura protecția continuă a intereselor financiare ale UE. Deși faza de finanțare a MRR se va încheia în 2026, statele membre trebuie să mențină o supraveghere solidă pentru a asigura responsabilitatea și respectarea normelor financiare ale UE.

MRR a fost instalat după pandemia de COVID-19

Mecanismul de redresare și reziliență a fost instituit în 2021 pentru a consolida redresarea economică a UE în urma pandemiei de COVID-19 și pentru a îmbunătăți reziliența, creșterea economică și competitivitatea statelor membre pe termen lung.

Accesul la finanțarea din MRR este condiționat de punerea în aplicare de către statele membre a reformelor și a investițiilor convenite în planurile lor de redresare și reziliență.

Termenul final pentru îndeplinirea jaloanelor și a țintelor este 31 august 2026, statele membre trebuie să depună cererile finale de plată până în luna septembrie 2026, iar toate plățile efectuate de Comisie trebuie executate până la 31 decembrie 2026.

Mesajul a fost publicat pe platforma X, în contextul unei întâlniri cu președinta Macedoniei de Nord, Gordana Siljanovska-Davkova, desfășurată în marja summitului Comunității Politice Europene de la Erevan.

„România și Macedonia de Nord au mai mult decât un parteneriat; împărtășim valori, încredere reciprocă și o viziune comună asupra securității europene”, a afirmat șeful statului.

Nicuşor Dan a evidențiat și dimensiunea concretă a cooperării bilaterale în domeniul securității, amintind prezența militarilor nord-macedoneni pe teritoriul României în cadrul structurilor NATO.

„Prezența forțelor din Macedonia de Nord pe teritoriul României, sub egida NATO, spune mai mult decât orice cuvinte”, a transmis acesta.

Totodată, președintele României a reafirmat sprijinul constant al Bucureștiului pentru parcursul european al Macedoniei de Nord.

„Angajamentul României față de viitorul european al Macedoniei de Nord este de neclintit”, a subliniat Nicuşor Dan.

Summitul Comunității Politice Europene reunește lideri din întreaga Europă și are ca obiectiv consolidarea dialogului politic și a cooperării în domenii-cheie precum securitatea, energia și stabilitatea regională.

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan readuce în prim-plan istoria guvernelor căzute în Parlament. Dacă va fi adoptată, moțiunea de marți l-ar putea plasa pe Ilie Bolojan pe lista premierilor demiși prin votul Parlamentului, alături de Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă, Ludovic Orban și Florin Cîțu.

Istoria moțiunilor de cenzură din România

În România, de la Revoluție și până în prezent, a existat un număr de 51 de moțiuni de cenzură. Prima încercare de a da jos un guvern a avut loc în data de 14 martie 1993, împotriva Guvernului Nicolae Văcăroiu, în timp ce cea mai recentă încercare va avea loc marți, împotriva Guvernului Bolojan.

Demiterea Guvernului Boc

Prima moțiune de cenzură aprobată vreodată în România a fost la data de 13 octombrie 2009, când Guvernul Boc a devenit primul din istoria post-decembristă demis printr-o astfel de procedură. Moțiunea, intitulată „11 împotriva României”, a înregistrat 254 de voturi „pentru” și 176 de voturi „împotrivă”, fiind depusă de senatori și deputați PNL, UDMR și PSD. Emil Boc a rămas, însă, premier interimar, până în luna decembrie a aceluiași an, când a preluat din nou atribuțiile depline, după ce Guvernul Boc 2 a fost validat.

Demiterea Guvernului Ungureanu

Cea de a doua moțiune de cenzură aprobată a fost la data de 18 aprilie 2012, împotriva Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu. Moțiunea, intitulată „Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!”, a înregistrat 235 de voturi „pentru” și 9 voturi „împotrivă”, fiind depusă de deputați și senatori PNL și PSD.

Demiterea Guvernului Grindeanu

A treia moțiune de cenzură aprobată a fost la data de 21 iunie 2017, când a fost demis Guvernul Grindeanu. Moțiunea , intitulată „România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor!”, a înregistrat 241 de voturi „pentru” și 10 voturi „împotrivă”, fiind semnată de deputați și senatori ai PSD și ALDE. Astfel, demiterea Guvernului Grindeanu a devenit și primul Guvern demis de propriul partid.

Demiterea Guvernului Dăncilă

A patra moțiune de cenzură aprobată a fost la data de 10 octombrie 2019, când a fost demis Guvernul Dăncilă. Moțiunea, intitulată „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!” a înregistrat 238 de voturi „pentru” și 4 voturi „împotrivă”, fiind semnată de deputați și senatori ai PSD, PNL, USR, UDMR, PMP, minorități, PRO România și neafiliați.

Demiterea Guvernului Orban

În următorul an, are loc cea de a cincea moțiune de cenzură, împotriva Guvernului Ludovic Orban, la data de 5 februarie 2020. Intitulată „Guvernul ORBAN/PNL – privatizarea democraţiei româneşti”, moțiunea a înregistrat 261 de voturi „pentru” și 139 de voturi „împotrivă”, fiind votată de senatori și deputați ai PSD, UDMR, PRO România și neafiliați. Ludovic Orban a reușit, însă, obținerea un nou mandat, pe 14 martie 2020.

Demiterea Guvernului Cîțu

La data de 28 septembrie 2021 a fost înregistrată ultima moțiune de cenzură, care cerea demiterea premierului Florin Cîțu. Moțiunea, intitulată „STOP sărăciei, scumpirilor şi penalilor! JOS GUVERNUL CÎȚU!”, a fost votată la data de 5 octombrie 2021, înregistrând 281 de voturi „pentru”., fiind votată de deputați și senatori ai PSD.

Ce a urmat pentru premierii demiși

• Emil Boc: după alegerile din 2009, când Traian Băsescu a obținut un nou mandat ca președinte, Emil Boc a fost numit din nou premier. În mai 2011, a fost reales ca preşedinte al Partidului Democrat Liberal, urmând să își depună mandatul din funcție în 2012. Încă din anul 2004, el este primar în Cluj-Napoca;
• Mihai Răzvan Ungureanu: după demitere, a fost director al Serviciului de Informații Externe al României, în perioada 2015-2016;
• Sorin Grindeanu: după demitere, a devenit președintele ANCOM, până în anul 2020. În august 2020, a devenit prim-vicepreședinte al PSD, iar din decembrie 2020 Grindeanu a revenit ca deputat PSD în Parlament, membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională și membru al Comisiei pentru afaceri europene. În prezent, este liderul PSD;
• Viorica Dăncilă: în 2021 a primit o funcţie în cadrul BNR, de la guvernatorul Mugur Isărescu. În aprilie 2024, Dăncilă a fost aleasă preşedintele Partidului „Naţiune Oameni Împreună – Noi”;
• Ludovic Orban: a fost propus din nou premier, de către Klaus Iohannis, la data de 13 martie 2020 și a renunțat la funcție în luna decembrie a aceluiaș an. În aceeași lună, a fost ales președinte al Camerei Deputaților. Din octombrie până în noiembrie 2025 Orban a fost consilier al președintelui Nicusor Dan pentru probleme interne;
• Florin Cîțu: la data de 26 noiembrie 2021, a fost votat în funcția de președinte al Senatului și a demisionat din funcție în următorul an.

Bolojan nu ar putea fi numit premier, imediat după

În contextul în care Bolojan este demis prin moțiune de cenzură, nu mai poate fi desemnat premier. Precedentul juridic este Decizia CCR nr. 85/2020, pronunțată după ce Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban premier, la scurt timp după ce Guvernul Orban fusese demis în Parlament prin moțiune de cenzură. Curtea Constituțională a stabilit, atunci, că desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru trebuie să urmărească formarea unei majorități parlamentare, nu ignorarea efectelor moțiunii de cenzură. În motivare, CCR a arătat că desemnarea aceleiași persoane demisă de Parlament poate „anihila rolul constituțional al Parlamentului” și poate încălca principiul cooperării loiale între instituțiile statului.

„Eu cred că principalul obiectiv al nostru trebuie să fie Los Angeles 2028. Obiectivul nostru trebuie să fie 2028 pentru că Jocurile Olimpice înseamnă totul. Înseamnă vârful unei performanțe. Și acolo trebuie să ne gândim cu toții. Nu trebuie să ne gândim la nu știu ce clasare (n.r. – la Campionatul European). Obiectivul trebuie să fie același și, împreună cu stafful și cu toată federația, trebuie să gândim acest traseu”, a declarat Bogdan Voina, în cadrul conferinței de lansare a biletelor de zi la Campionatul European de handbal feminin, co-găzduit de România.

Voina a vorbit și despre impactul la care se așteaptă cu privire la găzduirea competiției continentale la Oradea și Cluj.

„Nu orice jucător are ocazia să ajungă să reprezinte România la un astfel de eveniment. Este un moment unic. Însă, atunci când joci acasă, cred că este complet diferit. Cred că și obiectivul federației trebuie să fie de a face tot posibilul ca sala să fie plină. Pentru că o astfel de emulație nu face decât să crească dorința tinerilor jucători să vină în fenomen. Până la urmă, dacă România a acceptat să organizeze acest campionat european, este pentru a promova handbalul și pentru a ajunge la bază, acolo unde ne dorim cu toții cât mai mulți copii să vină în fenomen. Fetele o să primească tot sprijinul nostru. Asta vă garantez, pentru că nu trebuie să le dezamăgim. Ele trebuie în același timp să aibă tot ce au nevoie la cel mai înalt nivel pentru a performa pe teren”, a mai spus Bogdan Voina.

Echipa națională masculină, la momentul zero

În paralel, acesta a descris situația actuală a echipei naționale masculine drept una complicată, care necesită o reconstrucție din temelii.

„Pentru băieți, lucrurile nu stau neapărat foarte bine, cum bine știți. Din păcate, în această lună mai nu jucăm dubla pe care ne-o doream împotriva Norvegiei (n.r. – ultimul tur preliminar pentru Mondiale). Lucrurile trebuie regândite pentru că suntem într-un moment zero”, a afirmat președintele FRH.

De asemenea, selecționerul echipei naționale feminine de handbal, Ovidiu Mihăilă, a precizat că trebuie, în primul rând, să aibă grijă ca toate jucătoarele să ajungă sănătoase la turneul final.

„Ne dorim, în primul rând, să facem față tuturor provocărilor care ne vor aștepta până în decembrie. Cred că oricare sportiv de mic, care s-a apucat de un sport, și-a dorit să fie cel mai bun sau să ajungă cel mai bun. Ne dorim, bineînțeles, acest lucru. Dar, să nu uităm că până la a atinge un astfel de obiectiv sunt foarte multe detalii de care trebuie se ținem cont. (…) Este foarte important să avem toate fetele sănătoase și sunt convins că și ele, așa cum le-am cunoscut, își doresc. Dar trebuie să avem mare grijă cum ajungem acolo la acest Campionat European”, a spus selecționerul.

„Mehdi Rassouli și Mohammad Reza Miri, agenți ai Mossadului implicați în revoltele din ianuarie din Mashhad (nord-est), responsabili de violențele pe scară largă și de moartea unui membru al forțelor de securitate, au fost spânzurați”, potrivit site-ului sistemului judiciar din Iran, Mizan online.

Cei doi tineri, cu vârste de 25 și 21 de ani, ar fi participat la instigări în cartierul Tabarsi al orașului Mashad.

Potrivit agenției de știri Fars, condusă de Gărzile Revoluționare Islamice, Rassouli ar fi participat la proteste purtând o sabie artizanală. Atât el, cât și cel de-al doilea tânăr au aruncat cocktail-uri Molotov. Justiția a citat mărturisirile ca dovezi, notează Euronews Farsi. 

Rassouli ar fi acceptat acuzațiile după ce a fost torturat

O sursă familiarizată cu cazul lui Rassouli a declarat pentru Agenția de știri a activiștilor iranieni  pentru drepturile omului, „HRANA”, că acesta le-a spus rudelor sale că a acceptat acuzațiile doar după ce a fost bătut și torturat.

Potrivit HRANA, agențiile de securitate de la Teheran au făcut presiuni asupra familiei sale de a păstra tăcerea, promițându-le că pedeapsa tânărului ar putea fi redusă dacă nu ar face public cazul.

Rassouli, tânărul de 25 de ani și-a sunat părinții duminică, pentru a le transmite că va fi transferat la carceră.

În ceea ce-l privește pe cel de-al treilea bărbat, numit Ebrahim Dolatabadi, site-ul judiciar de la Teheran susține că el ar fi fost unul dintre „principalii instigatori ai revoltelor din Mashhad”, în cadrul cărora au murit mai mulți membri ai forțelor de securitate de la Teheran. Și el a fost condamnat la moarte prin spânzurare și a fost executat.

„Nu s-au prezentat suficiente dovezi”

Cu toate acestea, organizația pentru drepturile omului, numită „Hengaw”, a precizat că Dolatabadi în ciuda „faptul că nu s-au prezentat dovezi împotriva sa și că procesul său judiciar a fost lipsit de transparență.”

Reamintim că la protestele antiguvernamentale din Iran, desfășurate în iarnă au murit mii de cetățeni. Potrivit unor documente citate de Iran International, o publicație independentă din Iran, mai mult de 36.500 de iranieni din peste 400 de orașe au fost uciși de armata iraniană în reprimarea protestelor din 8 și 9 ianuarie 2026. Protestele au fost reprimate violent la ordinul fostului ayatollah, Ali Khamenei.

O agenție europeană de informații, care nu a fost numită explicit, a întocmit un raport, intrat în posesia CNN, menționând că Moscova sporește măsurile de securitate în jurul lui Vladimir Putin pe fondul temerilor unei lovituri de stat.

Noile măsuri au fost implementate ca urmare a asasinatelor recente ale unor oficiali militari ruși de rang înalt, notează CNN, citând raportul.

În acest sens, bucătarii, gărzile de corp și fotografii care lucrează cu președintele au interdicția de a călători cu mijloacele de transport în comun, iar cei care lucrează în apropierea lui Putin pot folosi doar telefoane fără acces la internet.

Raportul intrat în posesia publicației americane mai menționează că numărul locațiilor pe care Putin le vizitează regulat a fost redus drastic și că de la debutul războiului, acesta petrece săptămâni întregi în buncăre.

De la începutul lunii martie a acestui an, „Kremlinul și Vladimir Putin însuși sunt îngrijorați de posibile scurgeri de informații sensibile, precum și de riscul unui complot sau al unei tentative de lovitură de stat îndreptate împotriva președintelui rus”, notează raportul, potrivit CNN.

Numele-cheie asociat „cu riscul unei lovituri de stat”

Totuși, documentul îl menționează pe fostul ministru al Apărării, Serghei Șoigu, care în prezent este secretar al Consiliului de Securitate.

Șoigu „este asociat cu riscul unei lovituri de stat, întrucât păstrează o influență semnificativă în cadrul înaltului comandament militar”, se arată în raport.

Pe de altă parte, raportul nu oferă și dovezi concrete care să susțină acuzațiile împotriva lui Șoigu.

Putin a supraviețuit unei tentative anterioare de lovitură de stat în iunie 2023, când șeful mercenarilor, Evgheni Prigojin, a condus un marș eșuat asupra Moscovei.

Raportul vine după ce săptămâna trecută, Moscova a anunțat că vor fi modificări semnificative la parada din Piața Roșie în acest an, pe 9 mai, care se va desfășura fără armament greu, fără blindate și rachete.

Corporațiile americane din aproape toate industriile au devenit din ce în ce mai interesate de asigurările împotriva actelor de violență politică și a atacurilor armate în locuri publice potrivit Financial Times (FT), citând date de la brokerii de asigurări.

Potrivit ziarului, printre companiile care au achiziționat astfel de asigurări se numără fondurile de investiții Brookfield și Blackstone.

FT îl citează pe Julian Vero, directorul general al companiei de asigurări Blackthorn, care a menționat că atacul armat de la cina Asociației Corespondenților de la Casa Albă din 25 aprilie, la care a participat președintele american Donald Trump, a stârnit o îngrijorare deosebită și un interes sporit pentru astfel de asigurări.

Vero a menționat că firmele sunt preocupate în primul rând nu de numeroasele atacuri armate din școli, ci mai degrabă de incidentele care implică violență politică.

Conform estimărilor companiei de asigurări WTW, aproximativ 150 de acte de violență motivate politic au avut loc în SUA în prima jumătate a anului 2025 – dublu față de numărul din anul precedent.

FT, citând experți, relatează că costurile financiare, juridice, de reputație și de altă natură pentru companii, asociate cu astfel de incidente, s-au dublat din 2020, ajungând la 100 de milioane de dolari pe an.

Uciderea lui Brian Thompson, directorul general al UnitedHealthcare, în decembrie 2024, a stârnit, de asemenea, un interes sporit în rândul companiilor pentru măsurile de asigurări și securitate. La acea vreme , s-a raportat că multe corporații își consolidau securitatea pentru directorii de top.

Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a afirmat luni, în marja Summitului Comunității Politice Europene de la Erevan, că anunțul SUA de a retrage mii de soldați din Germania i-a luat prin surprindere pe liderii europeni.

Potrivit POLITICO, ea a subliniat că deși se vorbește de mai mult timp despre o reducere a numărului de soldați americani staționați în Europa, anunțul făcut de americani arată că este necesară consolidarea pilonului european din cadrul NATO.

„Se vorbește de mult timp despre retragerea trupelor americane din Europa. Dar, desigur, momentul în care a fost făcut acest anunț vine ca o surpriză. Cred că acest lucru arată că trebuie să consolidăm cu adevărat pilonul european din cadrul NATO și că trebuie să facem cu adevărat mai mult. Trupele americane nu se află în Europa doar pentru a proteja interesele europene, ci și interesele americane”, a spus Kallas, notează sursa citată.

De la ce a pornit totul

Decizia luată de administrația americană a venit pe fondul tensiunilor dintre președintele american Trump și cancelarul german Friedrich Merz, în special după ce Merz a declarat săptămâna trecută că Washingtonul era „umilit” de Teheran în cadrul negocierilor de pace privind încheierea războiului în Orientul Mijlociu.

Concret, Pentagonul intenționează să retragă aproximativ 5.000 de soldați din Germania în următoarele 6-12 luni. Sâmbătă, în cadrul unei declarații de presă care a avut loc în Florida, Trump a confirmat acest plan, însă a avertizat că prezența trupelor în Germania va fi redusă „cu mult mai mult decât 5.000 de soldați”.