Proiectul urmează să modifice Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și prevede introducerea disciplinei „Educație pentru sănătate” printre materiile obligatorii studiate de elevi.

Rata scăzută a vaccinării în România, abandonul școlar și creșterea consumului de droguri în rândul adolescenților se numără printre argumentele invocate de inițiatori.

„România se află într-o situație de vulnerabilitate accentuată în raport cu media Uniunii Europene, atât în ceea ce privește indicatorii educaționali, cât și în ceea ce privește prevenția, sănătatea reproducerii, vaccinarea și expunerea copiilor și tinerilor la comportamente de risc, inclusiv consumul de droguri”, explică inițiatorii proiectului.

România, sub media UE la vaccinare

Parlamentarii PSD fac referire și la avertismentele Organizației Mondiale a Sănătății privind reapariția focarelor de rujeolă și scăderea acoperirii vaccinale în Europa. În cazul Romaniei, „numai 62% dintre copii au primit a doua doză de vaccin ROR în 2024, mult sub pragul recomandat”.

Potrivit OMS, „este necesara o acoperire vaccinala de cel puțin 95% cu prima și a doua doză de vaccin rujeolic” pentru eliminarea rujeolei. Europa a înregistrat în 2024 cel mai mare număr de cazuri de rujeolă din ultimii peste 25 de ani, iar „riscul de focare rămâne ridicat”, avertizează OMS și UNICEF.

Prevenția, argument central

Inițiatorii invocă și creșterea consumului de droguri în rândul elevilor. „Fenomenul relevă necesitatea consolidării prevenției primare prin educație sistematică, adaptată vârstei, înainte ca experimentarea să se transforme în consum recurent și în conduită de risc”, susțin parlamentarii.

Aceștia amintesc și problema sarcinilor la minore, citând date UNICEF potrivit cărora „1 din 10 copii din România se naște dintr-o mamă adolescentă”.

Noua disciplină, fără personal suplimentar

Noua materie ar urma să fie introdusă ca disciplină obligatorie, iar programa și manualele să fie elaborate de Ministerul Educației împreună cu Ministerul Sănătății. Proiectul prevede și cursuri speciale de pregătire pentru cadrele didactice, organizate prin Institutul Național de Sănătate Publică și direcțiile de sănătate publică.

Deoarece sistemul s-ar baza pe structurile și personalul deja existente, inițiatorii susțin că implementarea ar putea fi realizată rapid și „cu un impact bugetar suplimentar limitat”.

Proiectul nu precizează încă din ce clase va fi predată noua disciplină și nici câte ore vor fi alocate, aceste detalii urmând să fie stabilite ulterior prin planurile-cadru și programa școlară.

CES nu susține introducerea unei noi competențe

„Competența pentru sănătate și prevenție” ar urma să fie adăugată separat pe lista competențelor urmărite în școală, alături de cele digitale, sociale sau civice.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil inițiativa, însă a recomandat ca sănătatea și prevenția să fie integrate mai degrabă în competențele-cheie deja existente decât prin introducerea unei competențe complet noi.

CES consideră totuși că este nevoie de „o abordare mai clară și mai sistematică a educației pentru sănătate”, în contextul creșterii problemelor de sănătate în rândul elevilor.

Estimările meteo pentru săptămâna 11 – 18 mai: frig și ploi în vest

Valorile termice rămân ușor sub normal în majoritatea regiunilor. Vestul și sud-vestul țării sunt cele mai afectate.

Estimările arată precipitații excedentare în regiunile vestice, nord-vestice și sudice. Local, surplusul de ploi apare și în zonele centrale și la munte.

Nord-estul țării intră într-o situație opusă: deficit de precipitații pentru această perioadă.

Estimările meteo pentru săptămâna 18 – 25 mai: echilibru termic

Temperaturile medii revin la valorile normale pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

Jumătatea estică va înregistra un surplus de ploi. Vestul, sud-vestul și nord-vestul vor rămâne în deficit pluviometric.

Săptămâna 25 mai – 1 iunie: aproape de normal

Temperatura aerului se menține apropiată de valorile normale. Regiunile sud-vestice pot înregistra valori ușor mai ridicate decât restul țării.

Precipitațiile vor fi ușor deficitare în sud-vest. În celelalte regiuni, regimul pluviometric rămâne apropiat de cel obișnuit pentru această perioadă.

Săptămâna 1 – 8 iunie: debut de vară echilibrat

Prima săptămână din iunie vine cu temperaturi normale pe întreg teritoriul României, arată estimările.

Cantitățile de precipitații vor fi local deficitare în nord-vest. În rest, vremea se încadrează în parametrii normali pentru începutul lunii iunie.

Incendiile din ianuarie până în aprilie au provocat deja pagube fără precedent, arzând peste 150 de milioane de hectare de teren, cu 20% mai mult decât recordul anterior, potrivit datelor compilate de World Weather Attribution, un grup de cercetare care studiază rolul jucat de încălzirea globală în fenomenele meteorologice extreme.

Cercetătorii au afirmat că recordurile de temperatură ar putea fi depășite în acest an, ceea ce ar putea provoca secetă pe scară largă și incendii, potrivit Reuters.

Impactul schimbărilor climatice provocate de om este amplificat de un efect „El Niño” deosebit de puternic.

Precipitațiile abundente au dus la creșterea vegetației în sezonul anterior.

Astfel, s-a acumulat o cantitate mare de combustibil care a alimentat incendiile de savană din ultimele luni, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate.

Condițiile meteorologice El Niño, cauzate de încălzirea temperaturilor la suprafața mării în Oceanul Pacific, sunt așteptate să înceapă în luna mai, a transmis, în aprilie, Organizația Meteorologică Mondială.

Acesta ar putea provoca secete în Australia, Indonezia și anumite părți din Asia de Sud, precum și inundații în alte regiuni, și ar putea determina creșterea temperaturilor, a avertizat agenția ONU.

„Dacă va exista un fenomen El Niño puternic mai târziu în acest an, există un risc serios ca efectul schimbărilor climatice și al fenomenului El Niño… să ducă la fenomene meteorologice extreme fără precedent”, a declarat Friederike Otto, specialistă în climatologie la Imperial College London și cofondatoare a World Weather Attribution.

Franța nu va ceda presiunilor de a încheia negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene până la finalul anului 2026, a declarat ministrul francez pentru Europa, Benjamin Haddad, în contextul discuțiilor privind cadrul financiar multianual 2028-2034.

Oficialul francez, membru al partidului Renaissance al președintelui Emmanuel Macron, a spus că Parisul nu susține accelerarea negocierilor „cu orice preț”, chiar dacă mai mulți lideri europeni vor un acord rapid, înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru aprilie 2027.

„Singura noastră prioritate este să avem un buget bun”, a declarat Haddad, la Nicosia, unde miniștrii europeni au discutat despre viitorul buget al UE. „Asta urmărim, nu să ne impunem termene artificiale pentru accelerare.”

România, direct vizată de negocierile pentru bugetul UE

Subiectul are o miză directă și pentru România. Eurodeputatul român Siegfried Mureșan, din grupul PPE, a fost unul dintre cei doi co-raportori ai Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii, alături de Carla Tavares, și a avut un rol activ în conturarea poziției Parlamentului pentru negocierile cu statele membre. Raportul interimar privind bugetul 2028-2034 a fost adoptat în plenul Parlamentului European la 28 aprilie 2026, cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri.

Poziția Parlamentului, coordonată și de Mureșan, cere un buget mai ambițios decât propunerea Comisiei Europene, cu finanțări suficiente pentru apărare, competitivitate, agricultură și coeziune. Pentru România, ultimele două domenii sunt esențiale, deoarece fondurile de coeziune și sprijinul pentru agricultură reprezintă instrumente importante pentru dezvoltarea regională, investiții locale și susținerea fermierilor. Parlamentul cere finanțări separate și protejate pentru politica agricolă comună și politica de coeziune, respingând ideea comasării acestora într-un singur plan național pentru fiecare stat membru.

Parlamentul European cere mai mulți bani pentru prioritățile UE

Propunerea Comisiei Europene prevede un buget de aproximativ 1.800 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034, la care se adaugă fonduri pentru rambursarea datoriei comune contractate după pandemia de Covid-19. Parlamentul European a cerut însă o creștere a bugetului, argumentând că noile priorități, precum apărarea și securitatea, nu trebuie finanțate în detrimentul agriculturii, coeziunii și programelor tradiționale ale UE.

Alegerile din 2027 pot complica negocierile

Negocierile sunt tensionate și din cauza calendarului politic european. Mai multe state membre vor alegeri în 2027, inclusiv Franța, Italia, Spania și Polonia, iar eventuale schimbări de guvern ar putea modifica prioritățile naționale în negocierile bugetare.

În Franța, o eventuală victorie a formațiunii de extremă dreapta Rassemblement National ar putea complica discuțiile, în condițiile în care partidul susține reducerea contribuției Franței la bugetul UE și diminuarea sprijinului militar pentru Ucraina.

În acest context, Germania și președintele Consiliului European, António Costa, susțin încheierea unui acord în Consiliu până la finalul anului 2026. Franța transmite însă că nu acceptă un termen-limită impus artificial.

„Poți avea un acord în a doua parte a anului 2027. Cel mai important lucru este să avem un buget bun, care să ne protejeze și să ne reducă dependențele”, a spus Benjamin Haddad.

Pentru România, negocierile vor fi decisive. Forma finală a bugetului UE va influența nivelul fondurilor disponibile după 2028 pentru infrastructură, dezvoltare regională, agricultură, investiții și securitate.

Casa Albă a invitat mai mulți lideri ai marilor companii americane să îl însoțească pe președintele Donald Trump în vizita sa în China, programată în perioada 13-15 mai, într-un demers menit să faciliteze acorduri comerciale și de investiții cu Beijingul. Printre numele aflate pe lista delegației se numără Elon Musk, directorul Tesla, Tim Cook, directorul Apple, și Kelly Ortberg, șeful Boeing, potrivit Bloomberg, citat de Reuters.

Delegația ar urma să participe la întâlnirile organizate în jurul summitului dintre Trump și președintele chinez Xi Jinping. Potrivit unui oficial de la Casa Albă, pe lista invitaților se mai află David Solomon, directorul Goldman Sachs, Stephen Schwarzman de la Blackstone, Larry Fink de la BlackRock, Jane Fraser de la Citigroup și Dina Powell McCormick, reprezentantă a Meta Platforms.

Vizita are o puternică miză economică, administrația americană urmărind să obțină noi acorduri de afaceri și angajamente de achiziții din partea Chinei. Delegația este formată în principal din reprezentanți ai sectoarelor financiar, tehnologic, aerospațial și agricol, într-un moment în care Washingtonul încearcă să stabilizeze relațiile comerciale cu Beijingul.

Prezența lui Elon Musk marchează și o evoluție politică semnificativă. Relația dintre Trump și fondatorul Tesla pare să se fi îmbunătățit după tensiunile apărute anul trecut, când Musk a părăsit administrația după ce coordonase eforturile de reducere a aparatului federal. Cei doi au avut ulterior un conflict public, dar relația lor ar fi fost reparată între timp.

Pe lângă Musk, Cook și Ortberg, pe lista oficialilor invitați se mai află Larry Culp de la General Electric, Brian Sikes de la Cargill, Sanjay Mehrotra de la Micron Technology, Cristiano Amon de la Qualcomm, Ryan McInerney de la Visa, Michael Miebach de la Mastercard, Jacob Thaysen de la Illumina și Jim Anderson de la Coherent. Chuck Robbins, directorul Cisco Systems, a apărut inițial pe lista Casei Albe, însă compania a transmis ulterior că acesta nu va putea participa, din cauza publicării rezultatelor financiare.

Boeing ar putea semna un mare acord în China

Unul dintre posibilele anunțuri majore ale vizitei ar putea viza Boeing. Compania este, potrivit relatărilor, aproape de un acord important cu China pentru o comandă de aproximativ 500 de aeronave, inclusiv avioane 737 Max, ceea ce ar reprezenta una dintre cele mai mari tranzacții din istoria sa.

În schimb, Jensen Huang, directorul Nvidia, nu figurează pe lista delegației. Absența sa este notabilă în contextul în care Nvidia încearcă să obțină acces mai larg pe piața chineză pentru cipurile sale de inteligență artificială, într-un sector afectat de restricțiile americane la export.

Pentru Tesla, China rămâne o piață esențială. Compania concurează puternic cu producători locali precum BYD și încearcă să își consolideze poziția pe cea mai mare piață auto din lume. Vizita ar putea fi importantă și pentru ambițiile Tesla privind aprobarea tehnologiei sale de conducere automatizată de către autoritățile chineze.

Președintele Nicușor Dan va încerca să transforme Summitul B9 de miercuri, organizat la București cu participarea secretarului general al NATO, Mark Rutte, a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, și a mai multor lideri din regiune, într-un mesaj politic comun pentru consolidarea relației transatlantice, sprijinirea Ucrainei și întărirea flancului estic, potrivit surselor Mediafax.

Reuniunea de la Cotroceni are loc miercuri, 13 mai 2026, și va fi co-prezidată de Nicușor Dan și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki.

România organizează al 11-lea summit B9 și al patrulea găzduit de București, iar obiectivul principal al președintelui este să plaseze în centrul discuțiilor refacerea și consolidarea relației transatlantice.

Surse apropiate pregătirii summitului afirmă că statele B9 sunt printre cele mai pro-americane din Uniunea Europeană și cele mai sensibile la evoluția relației transatlantice, întrucât se află pe flancul estic al NATO, în proximitatea amenințării ruse.

Summitul de la București este gândit și ca o reuniune de poziționare politică înaintea Summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026, unde liderii Alianței urmează să ia decizii privind securitatea colectivă.

Zelenski va participa

Volodimir Zelenski va participa la partea finală a sesiunii de lucru a summitului B9 și va avea și o întrevedere bilaterală cu Nicușor Dan. Președintele ucrainean va fi însoțit de Olena Zelenska, care va avea un program separat cu Mirabela Grădinaru.

Sprijinul pentru Ucraina va fi una dintre temele centrale ale summitului. Republica Moldova va fi adusă explicit în discuție în contextul Ucrainei.

Reprezentarea SUA la nivel mic

România ar fi dorit o prezență americană la un nivel mai înalt la summit, inclusiv participarea secretarului de stat Marco Rubio, însă acest lucru nu se va întâmpla. La reuniune, Statele Unite vor fi reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, conform listei publice a participanților.

Sursele susțin că, realist, acesta este cel mai înalt nivel la care SUA puteau fi prezente, în condițiile în care Washingtonul este implicat în mai multe crize globale. Nu va exista niciun mesaj video din partea lui Marco Rubio la B9.

Un alt subiect care va fi evocat este criza din strâmtoarea Ormuz, tratată ca subtemă a discuției mai largi despre consolidarea relației transatlantice. În logica Bucureștiului, vulnerabilitățile globale care afectează SUA și Europa trebuie discutate inclusiv în formate regionale precum B9.

Pe agenda bilaterală, Nicușor Dan se va întâlni marți cu Mark Rutte pentru discuții despre Ucraina și consolidarea flancului estic. Tot marți, președintele Poloniei va fi primit la București, urmând ca seara să aibă loc evenimente bilaterale

Formatul B9 a fost creat în 2015 de România și Polonia și reunește statele de pe flancul estic al NATO: România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania și Letonia. La summitul de la București participă și reprezentanți ai țărilor nordice, iar tema oficială a reuniunii este „Delivering More for Transatlantic Security”.

Potrivit relatării, atacul asupra rafinăriei de pe insula Lavan s-ar înscrie într-o serie mai amplă de operațiuni secrete atribuite Emiratelor Arabe Unite împotriva unor ținte iraniene. EAU dispun de avioane de vânătoare de fabricație occidentală și de tehnologii avansate de supraveghere, ceea ce le conferă capacități militare semnificative în regiune.

Iranul a descris lovitura asupra rafinăriei drept un „atac inamic laș”, susținând că nu au fost înregistrate victime. Ulterior, potrivit televiziunii iraniene de stat IRIB, Teheranul a lansat rachete și drone asupra Emiratelor Arabe Unite și Kuweitului, afirmând că atacurile au avut loc la câteva ore după loviturile asupra instalațiilor petroliere de pe insula Lavan.

În ultimele săptămâni, Emiratele Arabe Unite au acuzat în repetate rânduri Iranul că a lansat rachete și drone către Dubai, Abu Dhabi și Fujairah. Pe 4 mai, autoritățile din Fujairah au anunțat izbucnirea unui incendiu la zona industrială petrolieră a emiratului, după ceea ce au descris drept un atac cu dronă lansat din Iran. Reuters a relatat că incidentul a vizat o infrastructură energetică importantă, într-un moment în care porturile estice ale EAU deveniseră esențiale pentru comerțul regional, pe fondul perturbărilor din Strâmtoarea Hormuz.

Sistemele de apărare aeriană ale EAU au interceptat, de asemenea, rachete balistice, rachete de croazieră și drone în mai multe rânduri, în lunile martie, aprilie și mai. Autoritățile emirate au afirmat că atacurile atribuite Iranului au provocat victime civile și pagube materiale, în timp ce Teheranul a negat unele dintre acuzațiile formulate de Abu Dhabi.

Potrivit relatărilor publicate pe baza bilanțurilor oficiale emirate, atacurile iraniene asupra Emiratelor Arabe Unite au ucis cel puțin 10 civili, printre care cetățeni din Pakistan, Nepal, Bangladesh, Palestina, India și Egipt. De asemenea, au fost raportate sute de persoane rănite, precum și moartea unor membri sau colaboratori ai forțelor armate emirate, inclusiv a unui cetățean marocan care lucra pentru acestea.

Două membre importante ale guvernului Yvette Cooper, ministrul de Externe, și Shabana Mahmood, ministrul de Interne, i-ar fi transmis premierului că ar trebui să coordoneze o plecare controlată, după o serie de înfrângeri electorale severe care au amplificat nemulțumirile din interiorul partidului.

Starmer a respins însă presiunile și a declarat că nu intenționează să demisioneze. Într-un discurs susținut luni, el a avertizat că alegerea unui nou lider ar arunca țara în „haos” și a spus că electoratul „nu ar ierta niciodată” Partidul Laburist pentru repetarea instabilității politice asociate ultimilor ani de guvernare conservatoare.

„Știu că oamenii sunt frustrați de starea Marii Britanii, frustrați de politică, iar unii sunt frustrați de mine. Știu că am contestatari și știu că trebuie să le dovedesc că se înșală. Și o voi face”, a spus Starmer.

În interiorul guvernului, pozițiile sunt împărțite. Unii miniștri ar susține o tranziție „responsabilă, demnă și ordonată”, în timp ce alții îl îndeamnă pe premier să reziste. Un aliat al lui Starmer a cerut calm, avertizând că înlăturarea liderului la doar 20 de luni după venirea la putere ar afecta imaginea Laburiștilor ca partid capabil să guverneze stabil.

70 de parlamentari laburiști îi cer să plece

Presiunea vine însă și din partea deputaților de rând. În sistemul britanic, aceștia sunt numiți adesea backbenchers – parlamentari care nu dețin funcții guvernamentale și care stau, simbolic, pe băncile din spate ale Camerei Comunelor. Cei peste 70 de deputați care cer plecarea lui Starmer reprezintă aproximativ un sfert din grupul parlamentar laburist fără funcții executive.

Mai mulți parlamentari au invocat nepopularitatea personală a premierului și impactul acesteia asupra rezultatelor electorale locale. Unii au susținut că alegătorii le-au transmis direct că problemele naționale și conducerea partidului i-au determinat să nu mai voteze Labour.

Criza a fost amplificată și de demisiile unor membri juniori ai echipei guvernamentale. Patru secretari parlamentari privați – funcții de sprijin politic pentru miniștri, cunoscute în Marea Britanie ca PPS – au renunțat la posturi și au cerut public schimbarea liderului.

Posibilii succesori ar prelua și funcția de premier

În Marea Britanie premierul este, de regulă, liderul partidului care are majoritatea în Camera Comunelor. Dacă partidul de guvernământ își schimbă liderul, țara poate avea un nou prim-ministru fără organizarea imediată a unor alegeri parlamentare anticipate, așa cum s-a întâmplat în trecut și în Partidul Conservator.

În culise se discută deja despre posibili succesori. Printre numele vehiculate se află Wes Streeting, ministrul Sănătății, Andy Burnham, primarul regiunii Greater Manchester, Angela Rayner și Ed Miliband. Susținători ai lui Streeting și Burnham au publicat apeluri pentru o tranziție rapidă, deși apropiații ministrului Sănătății susțin că acesta nu intenționează, cel puțin deocamdată, să declanșeze o confruntare direct, relatează The Guardian.

Un rol important ar putea reveni și conducerii interne a Partidului Laburist, care ar trebui să decidă în ce condiții ar putea candida unele figuri din afara Parlamentului. Andy Burnham, de exemplu, ar avea nevoie să revină mai întâi în Camera Comunelor pentru a putea deveni lider de partid și, implicit, prim-ministru.

Pe fondul disputei interne, o parte dintre deputați avertizează că schimbarea premierului ar putea avantaja partidul Reform UK, condus de Nigel Farage. Reform UK este o formațiune populistă de dreapta, moștenitoare a curentului pro-Brexit, care a crescut în sondaje pe fondul nemulțumirii față de partidele tradiționale.

Pentru Starmer, următoarele ore ar putea fi decisive. Mai mulți membri ai cabinetului se așteaptă ca premierul să ia o decizie înaintea următoarei ședințe de guvern, în condițiile în care apelurile pentru plecarea sa continuă să se înmulțească.

Shein acuză Temu de încălcări ale drepturilor de autor la scară largă, susținând că mii de articole listate pe platforma rivală ar fi fost promovate cu fotografii preluate de pe site-ul Shein. Compania afirmă că unele imagini ar fi fost modificate superficial pentru a le ascunde originea și cere instanței să oblige Temu să elimine fotografiile considerate neautorizate.

Temu respinge acuzațiile și susține că responsabilitatea pentru postările respective aparține comercianților independenți care vând pe platformă. Compania se prezintă drept un intermediar neutru și acuză Shein că încearcă, de fapt, să limiteze concurența.

Un punct central al procesului este proprietatea asupra fotografiilor. Temu afirmă că Shein nu ar fi demonstrat în mod convingător că deține drepturile asupra imaginilor invocate, susținând că documentația privind colaborările cu fotografi și agenții ar fi incompletă. Mai mult, Temu a acuzat Shein că s-ar fi bazat pe contracte antedatate sau fabricate pentru a-și susține pretențiile.

Shein neagă aceste acuzații și susține că majoritatea fotografiilor au fost realizate de angajații săi. Compania afirmă că Temu interpretează greșit practicile comerciale din China și contestă ideea că ar fi fost nevoită să renunțe la cea mai mare parte a cazului înainte de începerea procesului.

La rândul său, Temu a depus o cerere reconvențională împotriva Shein, solicitând despăgubiri pentru notificări de eliminare a conținutului pe care le consideră nejustificate. Shein respinge și această acuzație.

Războiul dintre Shein și Temu

Procesul de la Londra este doar unul dintre episoadele unui conflict juridic mai amplu între cele două companii, care s-au acționat reciproc în instanță și în Statele Unite. Rivalitatea s-a intensificat după ce Temu, lansată de grupul chinez PDD Holdings, a început să concureze direct cu modelul Shein, bazat pe produse ieftine livrate rapid din China către consumatorii occidentali.

Cazul este urmărit cu atenție și pentru că ar putea clarifica în ce măsură marile platforme online pot fi trase la răspundere pentru conținutul publicat de vânzătorii independenți. Procesul este programat să dureze două săptămâni.

„A fost destructurat un grup organizat implicat în spălarea a 8.8 milioane de euro prin intermediul unui proiect imobiliar de lux din apropierea orașului Kiev. Unul dintre membrii acestui grup – un fost șef al Cabinetului Președintelui Ucrainei – a fost informat despre acuzațiile aduse împotriva sa”, au transmis Agenția Națională Anticorupție (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO), citate de AFP. 

Yermak este vizat și într-o anchetă separată privind o presupusă schemă de corupție de 100 de milioane de dolari legată de compania energetică de stat Energoatom. 

În dosarul energiei au fost deja inculpate nouă persoane, printre care Timur Mindich, cofondator al studioului Kvartal 95 și apropiat al președintelui ucrainean, fostul vicepremier Oleksiy Chernyshov și fostul ministru al Energiei și Justiției, Herman Halushchenko, notează The Kyiv Independent. 

Conform surselor citate, suspecții din dosarul Energoatom ar fi oferit bani lui Chernyshov pentru construirea unor locuințe de lux în apropierea Kievului.