UE, Ucraina și Canada intensifică eforturile pentru returnarea copiilor ucraineni deportați ilegal

Reprezentanți ai Uniunii Europene, împreună cu Ucraina și Canada, au găzduit, luni, o reuniune la nivel înalt a Coaliției internaționale pentru întoarcerea copiilor ucraineni.

Inițiativa a fost anunțată de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în Discursul privind starea Uniunii din 2025 .

„Zeci de mii de copii ucraineni luați de Rusia sunt în continuare separați de țara lor și de cei dragi. Nu ne vom odihni până când fiecare dintre ei nu se va întoarce în sânul familiei sale”, a declarat Ursula von der Leyen, potrivit Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen a mai specificat că UE va sprijini „în în mod concret angajamentul nostru cu un buget de 50 de milioane EUR, pentru a consolida sistemele de protecție și a asigura educație și dreptate pentru copiii furați. Înapoierea tuturor copiilor trebuie să facă parte din orice acord de pace”.

La reuniune au participat și Înalta Reprezentantă a UE pentru politică externă Kaja Kallas și comisarul european Marta Kos, alături de reprezentanți din aproximativ 60 de state, care au convenit să intensifice coordonarea pentru identificarea, protecția și readucerea copiilor în Ucraina.

Angajații guvernului îi cer lui Ilie Bolojan majorări salariale după modelul Romgaz

Într-o scrisoare deschisă transmisă marți, Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) susține că principiul potrivit căruia „oamenii care livrează trebuie plătiți corespunzător” nu poate fi aplicat doar unor companii de stat considerate strategice.

„Dacă oamenii care livrează trebuie plătiți corespunzător, atunci acest principiu nu poate fi rezervat doar unor categorii convenabile politic”, afirmă reprezentanții SAALG.

Sindicatul acuză o aplicare „selectivă” a performanței

Sindicatul spune că nu contestă majorările salariale de la Romgaz, ci aplicarea „selectivă” a criteriului performanței.

„Dacă acest principiu este valabil pentru o companie strategică din energie, el trebuie să fie valabil, cu atât mai mult, pentru oamenii care susțin funcționarea statului, atragerea fondurilor europene, implementarea PNRR, coordonarea programelor strategice, fundamentarea actelor normative și raportarea către instituțiile europene”, au transmis sindicaliștii.

Aceștia susțin că administrația centrală a pierdut numeroși specialiști din cauza salariilor și a climatului din sistemul public: „Nu se mai livrează la același nivel pentru că mulți lucrători calificați au plecat din sistemul public, obosiți, umiliți, demotivați de declarații publice nedrepte”.

Potrivit sindicaliștilor, în Cancelaria Prim-Ministrului s-ar fi pierdut aproximativ o treime din personal în mai puțin de opt luni: „Domnul Mihai Jurca (șeful Cancelariei Prim-Ministrului, n.r.) a preluat instituția cu aproximativ 175 de angajați, iar la mai puțin de 8 luni de la preluarea mandatului au mai rămas aproximativ 115”.

Majorări salariale sau bonus unic

Sindicatul solicită majorări salariale pentru personalul din aparatul administrativ, susținând că statul riscă să piardă și alți specialiști.

„SAALG solicită, în mod ferm, ca Guvernul să dispună de urgență analiza și promovarea unei măsuri concrete de majorare a veniturilor salariale ale personalului din Aparatul de Lucru al Guvernului, în aceeași logică instituțională aplicată în cazul Romgaz: caracter strategic al activității, necesitatea motivării personalului, retenția specialiștilor, continuitatea proiectelor majore și recunoașterea performanței”.

În cazul în care Guvernul consideră că majorările salariale permanente necesită modificări legislative separate, sindicaliștii cer acordarea unei sume unice de 15.000 de lei pentru fiecare angajat eligibil, „sub forma unui stimulent, a unei prime, a unei compensații, a unei majorări temporare, a unei sume forfetare ori a oricărui alt instrument legal aplicabil personalului plătit din fonduri publice”.

„Nu se poate construi performanță publică prin deprecierea celor care o produc”, i-au transmis sindicaliștii lui Ilie Bolojan, solicitându-i „să transforme principiul pe care l-ați enunțat public”, potrivit căruia oamenii și echipele care „livrează” trebuie plătite corespunzător, „într-o practică guvernamentală echitabilă”.

Guvernul a aprobat recent majorări salariale la Romgaz

La sfârșitul săptămânii trecute, Guvernul a aprobat un memorandum prin care angajații Romgaz vor beneficia de o majorare salarială de 6,5% începând cu 1 iunie 2026. Executivul a motivat măsura prin proiectele strategice derulate de companie, inclusiv Neptun Deep și centrala de la Iernut, dar și prin necesitatea menținerii personalului calificat și motivării echipelor implicate în investiții.

Premieră. Google a fost vizat de un atac cibernetic de proporții, coordonat de inteligența artificială

Atacul cibernetic a folosit inteligența artificială pentru a descoperi o eroare majoră în software-ul Google, despre care proprii dezvoltatori nu aveau nicio idee, potrivit Futurism. Atacul a fost dejucat, dar a ridicat mari semne de întrebare privind capacitatea companiilor de a se apăra de noile tipuri de atacuri cibernetice. Reprezentanții gigantului tehnologic nu au spus cine a fost în spatele atacului, dar este clar că a fost folosită tehnologia de ultimă generație se afla în centrul acestuia.

Conform Google, hackerii au folosit inteligența artificială pentru a identifica ceea ce este cunoscut sub numele de vulnerabilitate zero-day, o eroare într-un software care nu era cunoscută dezvoltatorilor săi. Atunci când sunt descoperite, vulnerabilitățile îi lasă pe dezvoltatori fără apărare.

În acest caz, vulnerabilitatea zero-day le-ar fi permis hackerilor să ocolească autentificarea cu doi factori pe un „instrument popular de administrare a sistemului, open-source, bazat pe web”. Instrumentul nu a fost specificat, iar hackerii ar fi intra în sistem doar dacă ar fi știut numele de utilizator și parola unei persoane.

Având în vedere că autentificarea cu doi factori este ultima linie de apărare semnificativă pentru majoritatea utilizatorilor și că parolele acestora sunt de cele mai multe ori slabe, atacul cibernetic ar fi putut avea un efect catastrofal.

Experții au spus că acesta a fost primul exemplu de vulnerabilitate zero-day exploatată de hackeri, cu ajutorul inteligenței artificiale. Ei au mai spus că atacul reprezintă un exemplu pentru ceea ce va urma având în vedere dezvoltarea accelerată a produselor cu IA.

Cât costă noua versiune WhatsApp Plus și ce funcții nu vei mai găsi în varianta gratuită

WhatsApp Plus este un abonament opțional, lansat după o perioadă de testare beta. Serviciul este disponibil treptat pentru publicul larg din SUA.

Abonamentul este rezervat exclusiv utilizatorilor privați. Conturile Business nu au acces la această versiune, notează Adnkronos.

Mesageria, apelurile și criptarea end-to-end rămân gratuite pentru toți utilizatorii.

Ce schimbări aduce abonamentul WhatsApp Plus

Cea mai vizibilă schimbare este posibilitatea de a modifica aspectul aplicației. Abonații pot alege dintre 18 nuanțe cromatice diferite pentru meniuri și interfață.

Verdele clasic WhatsApp poate fi înlocuit cu orice altă culoare din paleta disponibilă.

Aplicația oferă și 14 pictograme alternative pentru ecranul de start. Variantele disponibile merg de la design minimalist la versiuni artistice sau strălucitoare.

Stickere, tonuri și chat-uri fixate

Planul Plus include pachete exclusive de stickere animate. Animațiile sunt vizibile pe tot ecranul, chiar și pentru destinatarii fără abonament.

Limita de conversații fixate în partea de sus crește de la trei la douăzeci. Acest lucru permite acces rapid la cele mai importante contacte.

Abonații primesc și zece tonuri de apel noi. Temele și notificările pot fi configurate simultan pentru toate conversațiile.

Cât costă WhatsApp Plus în Europa

În Europa, abonamentul costă 2,49 euro pe lună. Unele piețe beneficiază de o perioadă de încercare gratuită.

Durata perioadei de probă variază în funcție de țară.

Campionatul Național de automobilism Women Rally – ediția 2026 debutează în weekend, la București

Ajuns la un nou sezon, Women Rally își propune să promoveze motorsportul feminin și să ofere participantelor un cadru sigur în care să își testeze limitele și să descopere experiența competițională la volan, potrivit organizatorilor.

Etapa inaugurală a evenimentului debutează vineri, 15 mai, cu „Conferința Women Rally”, organizată la Palatul Parlamentului. Aceasta reprezintă un nou concept dedicat dialogului și poveștilor inspiraționale din sport și din mediul profesional. Programul zilei mai include briefingul oficial, ridicarea materialelor de concurs și recunoașterea circuitului.

Competiția propriu-zisă este programată sâmbătă, 16 mai, când concurentele vor lua startul în două manșe bazate pe îndemânare și precizie. Fiecare participantă concurează individual, la volanul propriei mașini, fără contact direct între automobile, accentul fiind pus pe control și siguranță.

Printre ambasadoarele prezente la București se vor afla Elisabeta Lipă, Camelia Potec, Narcisa Lecușanu și Alina Dumitru, campioana en-titre a sezonului 2025.

„Women Rally înseamnă emoție, energie și încredere. Dincolo de cronometru, ne bucurăm să vedem în fiecare an femei care aleg să își depășească limitele și să descopere cât de mult pot evolua atunci când ies din zona de confort”, a declarat Laura Savu, fondator și organizator al campionatului și președinta Comisiei pentru femei din cadrul Federației Române de Automobilism Sportiv.

Evenimentul se va încheia sâmbătă seara cu dineul oficial și festivitatea de premiere organizate în showroom-ul Roadhill Automotive.

Un pedofil maghiar care se ascundea în Spania, localizat cu ajutorul platformei „EU Most Wanted”

Bărbatul în vârstă de 37 de ani a fost arestat în Tenerife pe 7 mai, la trei zile după ce profilul său a fost publicat pe platformă. Acesta fusese condamnat la opt ani de închisoare de către Tribunalul Metropolitan din Budapesta și era căutat de autoritățile maghiare, potrivit Europol.

Platforma „EU Most Wanted” este o inițiativă susținută de Europol și de Rețeaua europeană a echipelor de căutare activă a fugarilor (ENFAST). Aceasta joacă un rol important în sprijinirea autorităților în urmărirea fugarilor implicați în infracțiuni grave și în criminalitatea organizată la nivel transfrontalier.

Una dintre informațiile anonime transmise prin intermediul site-ului web a indicat locația din Spania unde se credea că se ascunde fugarul. Informația a fost verificată rapid și s-a acționat în consecință, prin cooperarea dintre echipa FAST din Ungaria, punctele de contact ENFAST și poliția spaniolă.

„Acest caz evidențiază valoarea operațională a platformei „EU Most Wanted”, care permite autorităților de aplicare a legii din întreaga Europă să publice profilurile fugarilor cu prioritate ridicată și să primească informații direct de la public. Cetățenii sunt încurajați să viziteze site-ul web „EU Most Wanted” și să consulte profilurile publicate în prezent. Chiar și cele mai mici informații pot ajuta anchetatorii să localizeze infractorii periculoși și să îi aducă în fața justiției”, potrivit Europol.

Statele Unite iau măsuri pentru a elibera mai multe stocuri de petrol în cadrul acordului cu AIE

Departamentul Energiei al SUA a transmis că a început transferul a 53,3 milioane de barili din rezerva strategică de petrol, după ce a atribuit contracte către nouă companii în cadrul programului său de schimb de urgență, potrivit Al Jazeera.

Trafigura Trading LLC, o companie de tranzacționare a mărfurilor cu sediul în Texas, a primit cea mai mare cantitate, de aproape 13 milioane de barili, iar Marathon Petroleum Corporation și ExxonMobil urmează să primească 12,4 milioane de barili, respectiv 11,4 milioane de barili.

Macquarie Commodities Trading US, Atlantic Trading & Marketing, BP Products North America, Energy Transfer Crude Marketing, Mercuria Energy America și Phillips 66 vor primi între 1,05 milioane și 6,55 milioane de barili fiecare, potrivit Departamentului Energiei.

În cadrul schemei de schimb a departamentului, firmele participante sunt obligate să refacă stocul cu barili noi la o dată ulterioară.

Petrolul, „rapid introdus pe piață”

„Aceste acțiuni continuă să introducă rapid petrolul pe piață, să răspundă nevoilor de aprovizionare pe termen scurt și să asigure că Rezerva strategică de petrol rămâne puternică prin returnarea barililor premium”, a declarat Kyle Haustveit, șeful Biroului pentru hidrocarburi și energie geotermală al departamentului.

Transferul are loc după ce administrația lui Donald Trump a convenit în martie să elibereze 172 de milioane de barili de țiței, ca parte a coordonării de către AIE a celei mai mari descărcări de stocuri globale din istorie.

Prețurile petrolului au crescut brusc de când SUA și Israelul au lansat războiul împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie, blocada de represalii a Teheranului asupra Strâmtorii Ormuz paralizând una dintre cele mai importante rute comerciale din lume.

Traficul maritim în strâmtoare s-a oprit în urma amenințărilor iraniene la adresa navelor comerciale, perturbând aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol.

Prețurile petrolului au continuat să crească ușor luni, după ce Trump a respins cea mai recentă propunere de pace a Iranului și a avertizat că încetarea focului dintre părți se află „în stare critică”, diminuând speranțele pentru o rezolvare rapidă a conflictului.

Confruntat cu nemulțumirea în creștere a opiniei publice față de creșterea prețurilor la combustibili, Trump a promis luni că va renunța la taxa federală de 18,4 cenți pe galon aplicată benzinei, deși impozitarea este de competența Congresului SUA.

Contractele futures pentru țițeiul Brent, referința internațională, au crescut cu aproximativ 1% în Asia marți dimineață, depășind 105 dolari pe baril.

Coreea de Sud introduce taxe pe profitul generat de IA, pe măsură ce giganții tehnologici se dezvoltă rapid

Un oficial sud-coreean a propus o taxă socială pe profiturile generate de inteligența artificială, care să fie redistribuită în societate, în contextul în care cele mai mari companii din țară, Samsung Electronics și SK Hynix generează profituri record, relatează France 24.

Cele două firme sud-coreene au devenit furnizori cheie de cipuri de înaltă performanță, care alimentează infrastructura de inteligență artificială la nivel global și au înregistrat câștiguri record în primul trimestru al anului, pe fondul creșterii cererii la nivel global.

Coreea de Sud nu mai funcționează ca o economie tradițională de export și ar putea trece la o „economie de monopol tehnologic”, determinată de deficitul de cipuri și de profiturile excesive susținute, a declarat, luni, Kim Yong-beom, secretar prezidențial senior pentru politică.

Taxa socială, redistribuită comunității

Secretarul a propus ceea ce el a numit, provizoriu, un „dividend național”, pentru redistribuirea socială a profiturilor corporative excesive din tehnologia inteligenței artificiale.

Taxa respectivă ar putea fi folosită pentru a oferi sprijin tinerilor pentru startup-uri, programe de venit de bază pentru comunitățile rurale și de pescari, sprijin pentru artiști și pensii mai mari pentru vârstnici, potrivit oficialului. „Utilizarea unei părți din profituri, pentru a asigura stabilitatea socială pentru generația actuală și a atenua costurile de tranziție, nu este doar o redistribuire, ci și un tip de cost de întreținere a sistemului” a declarat secretarul, potrivit aceleiași surse.

Țara vrea să se alăture puterilor globale în IA

Coreea de Sud a anunțat că va tripla cheltuielile pentru inteligența artificială în acest an, cu scopul de a se alătura Statelor Unite și Chinei, drept una dintre primele trei puteri în domeniul inteligenței artificiale.

Remarcile lui Kim Yong-beom au venit în contextul în care sindicatul Samsung Electronics a cerut eliminarea plafoanelor pentru bonusurile de performanță și a solicitat un sistem care să aloce 15% din profitul operațional bonusurilor.

De asemenea, inclusiv Partidului Democrat, aflat la guvernare, redistribuirea câștigurilor din încasările companiilor. Parlamentarul Moon Geum-ju a declarat, luna trecută, că profitul companiilor a fost construit, parțial, pe „sacrificiul și răbdarea fermierilor și pescarilor” și a susținut că o parte din profituri ar trebui returnată comunităților rurale. mai arată sursa.

 

Nicușor Dan, la un forum de securitate: ce planuri are România la Marea Neagră și în Balcani

Nicușor Dan a subliniat că regiunea Mării Negre și Balcanii de Vest reprezintă un interes strategic pentru România. Același interes îl are și NATO, din motive geografice.

România crește securitatea la Marea Neagră și pe flancul estic. Țara noastră participă totodată la misiuni NATO și misiuni europene.

Ucraina și Moldova, priorități diplomatice

Președintele a menționat explicit preocuparea față de Ucraina, vecinul direct al României. Orientul Mijlociu a fost și el adus în discuție, prin consecințele pe care evoluțiile din zonă le pot avea regional.

La nivelul Uniunii Europene, România contribuie la apropierea Moldovei, Ucrainei și țărilor din Balcanii de Vest de UE. Este un proces tehnic complex, care necesită multă atenție diplomatică, a spus Nicușor Dan.

Summitul NATO de la Ankara și formatul B9

Nicușor Dan s-a arătat optimist înaintea discuțiilor din formatul B9 și a summitului NATO de la Ankara. Ambele formate vizează solidaritate și eficiență în obiectivele asumate.

Referitor la ce înseamnă concret acest angajament, a spus că sunt necesare investiții în apărare, interoperabilitate și un parteneriat transatlantic efectiv.

Europa susține noi standarde pentru protecția copiilor în era inteligenței artificiale

Institutul va fi prezentat oficial marți în Parlamentul din Danemarca și este construit după un model inspirat din industria auto: aplicațiile AI ar urma să fie testate și evaluate similar testelor de siguranță pentru mașini, scrie Euronews. Inițiatorii proiectului spun că părinții ar trebui să poată verifica riscurile unei aplicații AI înainte ca aceasta să fie folosită de copii.

Cum ar urma să funcționeze noul institut

Noul organism va funcționa în cadrul Common Sense Media, organizație americană cunoscută pentru evaluarea conținutului digital destinat minorilor. Institutul intenționează să testeze chatboturi și alte produse bazate pe inteligență artificială pentru a identifica riscuri legate de sănătatea mintală, comportamente periculoase sau conținut sensibil pentru minori. Printre aplicațiile analizate în studii anterioare s-au numărat OpenAI, Anthropic, Google și Meta, prin produsele lor AI precum ChatGPT, Claude, Gemini și Meta AI.

Potrivit unui raport realizat în 2025 împreună cu laboratorul Stanford Brainstorm Lab, mai multe chatboturi nu au reușit să identifice corect semne ale problemelor de sănătate mintală la tineri. Cercetătorii au descoperit că sistemele ignorau indicii clare privind depresia, anxietatea sau riscul de suicid și ofereau adesea explicații legate doar de sănătatea fizică.

Reglementările actuale sunt considerate insuficiente

În prezent, multe aplicații AI funcționează într-o zonă gri din punct de vedere legislativ. Deși Uniunea Europeană a introdus reguli pentru platformele digitale prin Digital Services Act, chatboturile AI nu sunt încă reglementate clar în privința protecției minorilor. Margrethe Vestager a fost una dintre principalele figuri europene implicate în reglementarea marilor companii tehnologice în ultimul deceniu și a coordonat agenda europeană „Europe Fit for the Digital Age”. Fondatorul Common Sense Media, James P. Steyer, a declarat că inteligența artificială „remodelează copilăria și adolescența”, în timp ce deciziile privind siguranța copiilor sunt luate fără suficiente date și standarde clare.

Finanțare inclusiv din industria tehnologică

Institutul va fi finanțat atât din donații filantropice, cât și din contribuții ale unor companii din industria tech. Printre finanțatori se numără Anthropic, fundația OpenAI și Pinterest. Organizatorii susțin însă că finanțatorii nu vor avea influență asupra evaluărilor și concluziilor publicate. Institutul intenționează să dezvolte inclusiv instrumente open-source care să poată fi folosite de companiile AI pentru a-și testa propriile produse înainte de lansare.