FT: Prim-ministrul polonez pune la îndoială „loialitatea” Statelor Unite față de apărarea Europei

Oficialul polonez a avertizat că o astfel de amenințare ar putea deveni realitate „în luni, nu ani”, scrie FT.

Declarațiile vin pe fondul tensiunilor crescute generate de pozițiile oscilante ale președintelui american Donald Trump, care a pus sub semnul întrebării în repetate rânduri angajamentul SUA față de apărarea Europei.

Temeri pe flancul estic

Donald Tusk a subliniat că statele de pe flancul estic al NATO sunt deosebit de îngrijorate. El a amintit un incident petrecut anul trecut, când aproximativ 20 de drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei. Deși situația a fost considerată gravă de Varșovia, unele state membre NATO au minimalizat incidentul.

Alianța a reacționat în cele din urmă, trimițând avioane de luptă care au doborât o parte dintre drone, marcând prima confruntare directă între NATO și active rusești de la începutul războiului din Ucraina în 2022. Cu toate acestea, Tusk a atras atenția că lipsa unei reacții rapide și unitare ridică semne de întrebare privind eficiența mecanismelor de apărare colectivă.

Rolul Uniunii Europene în apărare

În paralel, liderii europeni discută intens despre consolidarea rolului Uniunii Europene în domeniul apărării, inclusiv prin activarea mai eficientă a articolului 42.7 din tratatul UE. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a pledat pentru transformarea acestui mecanism într-un instrument practic și funcțional.

Tusk a susținut ideea unei „alianțe reale” la nivel european, care să completeze NATO prin capabilități concrete, precum mobilitatea militară și infrastructura comună de apărare. El consideră că războiul din Ucraina a contribuit la creșterea conștientizării necesității unei cooperări militare mai strânse între statele UE.

Polonia rămâne unul dintre cei mai importanți contribuitori la bugetul NATO, alocând aproximativ 5% din PIB pentru apărare. Cu toate acestea, liderul polonez insistă că angajamentele „pe hârtie” trebuie dublate de acțiuni concrete.

În contextul schimbărilor politice din Europa Centrală, inclusiv posibila reconfigurare a relațiilor cu Ungaria după plecarea lui Viktor Orbán și ascensiunea lui Péter Magyar, Tusk vede oportunități pentru o cooperare mai strânsă în domeniul apărării.

Zeci de mii de ursuleți de pluș amplasați în Washington DC trag un semnal de alarmă în privința copiilor ucraineni răpiți în timpul războiului

Amplasați, joi, pe un gard al National Mall din Washington, lângă Capitol Hill, cei 20.000 de ursuleți de pluș reprezintă copiii ucraineni deportați sau transferați cu forța în Rusia, de la invazia din 2022. Potrivit autorităților ucrainene și a estimărilor ONU, sunt afectați peste 19.000 de copii.

Ursuleții, în culori diferite, afișau mesajul „Putin a răpit 20.000 de copii ucraineni”.

Organizațiile care stau la baza inițiativei doresc să tragă un semnal de alarmă cu privire la amploarea problemei. Ele cer acțiuni internaționale mai ferme, inclusiv sancțiuni și eforturi pentru a asigura returnarea copiilor, explică Euronews.

Războiul încă afectează copiii separați de familii

Legislatori, avocați și ambasadorul Ucrainei, Oksana Markarova, au participat la eveniment. Au subliniat relevanța acestuia, având în vedere că războiul continuă să afecteze civilii, în special copiii separați de familiile lor în zonele ocupate.

Oficialii ucraineni raportează că peste 2.100 de copii au fost returnați din 2023, printr-o inițiativă națională condusă de avocatul poporului, Dmitro Lubineț.

Activiștii avertizează că mulți alții rămân în Rusia sau în teritoriile ocupate, confruntându-se cu bariere juridice și logistice în calea întoarcerii.

Reprezentanții SUA, Paul Tonko și Jamie Raskin, au cerut sancțiuni mai dure împotriva celor implicați.

Diplomații au declarat că afișajul servește ca o reamintire a faptului că problema persistă în ciuda eforturilor de mediere, inclusiv a schimburilor facilitate de Qatar, și a controlului continuu din partea Curții Penale Internaționale, potrivit aceleiași surse.

DeepSeek lansează noul model V4, mizând pe eficiență în competiția globală din domeniul inteligenței artificiale

Compania susține că noul model este competitiv cu soluțiile dezvoltate de lideri occidentali, precum OpenAI și Google DeepMind, mizând în același timp pe un avantaj cheie: eficiența costurilor.

DeepSeek a lansat două versiuni ale modelului. V4-pro, cu aproximativ 1,6 trilioane de parametri, este cel mai mare model dezvoltat până acum de companie. V4-flash, o variantă mai compactă, cu 284 de miliarde de parametri, este destinată unor aplicații mai rapide și mai eficiente.

Ambele versiuni beneficiază de o fereastră de context cu o creștere semnificativă față de generația anterioară. Fapt care permite procesarea unor volume mult mai mari de informații într-o singură interacțiune. Compania afirmă că această performanță a fost obținută cu o eficiență „de top la nivel mondial”, după cum se arată într-un comunicat.

Noul model continuă strategia companiei de a dezvolta soluții similare versiunilor anterioare, permițând dezvoltatorilor să descarce, modifice și ruleze local codul. Potrivit companiei, DeepSeek V4 este optimizat pentru sarcini complexe bazate pe agenți, procesarea cunoștințelor și inferență, fiind compatibil cu instrumente populare precum cele dezvoltate de Anthropic.

Lansarea vine după impactul major al modelului R1 al DeepSeek din 2025, care a atras atenția prin costurile reduse de dezvoltare și performanțele comparabile cu cele ale rivalilor globali, inclusiv Google.

În paralel, Huawei a anunțat că noile sale sisteme de calcul bazate pe procesoare Ascend pot oferi „suport complet” pentru rularea modelului V4. Astfel, subliniază cooperarea tot mai strânsă dintre companiile chineze în dezvoltarea unui ecosistem independent de tehnologia occidentală în domeniul inteligenței artificiale.

Această colaborare capătă o importanță strategică în contextul restricțiilor impuse de Statele Unite ale Americii asupra exporturilor de cipuri avansate produse de Nvidia. Limitări care au determinat China să accelereze investițiile în soluții interne.

Donald Trump: armistițiul Israel-Hezbollah a fost prelungit cu trei săptămâni dar tensiunile SUA – Iran escaladează

Președintele american Donald Trump a declarat că Israelul și Libanul au convenit să prelungească armistițiul dintre Israel și Hezbollah cu trei săptămâni, înainte de expirarea acestuia. Decizia vine după o a doua rundă de discuții directe la Casa Albă între ambasadorii celor două țări, Yechiel Leiter și Nada Hamadeh Moawad. Acestea sunt primele contacte diplomatice directe din ultimele decenii, scrie Euronews. Trump a descris negocierile drept „foarte bune”, dar a subliniat că situația rămâne complicată din cauza influenței Hezbollah.

SUA își asumă rol de mediator

Președintele american a transmis că Washingtonul va continua să sprijine Libanul pentru a se proteja de Hezbollah. El arată astfel o implicare directă în echilibrul de securitate din regiune. Totodată, Trump a anunțat că urmează să îi primească la Washington pe premierul israelian Benjamin Netanyahu și pe președintele libanez Joseph Aoun, în următoarele săptămâni.

Tensiuni persistente între SUA și Iran

În paralel, situația din Golful Persic rămâne tensionată, în special în zona Strâmtorii Hormuz. Statele Unite și Iranul continuă confruntările indirecte, inclusiv prin interceptarea navelor comerciale. Donald Trump a declarat că a ordonat armatei americane să reacționeze dur împotriva oricăror încercări iraniene de a mina zona, subliniind că SUA dețin „control complet” asupra strâmtorii. Președintele american a afirmat că nu se grăbește să finalizeze negocierile cu Iranul, susținând că presiunea este de partea Teheranului.

Iran respinge acuzațiile, incident în Liban – un jurnalist ucis

Oficialii iranieni au reacționat, respingând afirmațiile privind instabilitatea internă și acuzând SUA că sabotează negocierile prin blocade și amenințări. Președintele Masoud Pezeshkian a transmis că Iranul rămâne deschis dialogului, în ciuda tensiunilor. În același cadru de evenimente, situația de securitate din sudul Libanului rămâne fragilă. Sute de persoane au participat la funeraliile jurnalistei Amal Khalil, ucisă într-un atac aerian israelian. Autoritățile libaneze au acuzat armata israeliană că ar fi vizat zona în care se aflau jurnaliști și echipe de salvare, acuzații respinse de partea israeliană, care a anunțat o analiză a incidentului.

Japonia lansează un grup de lucru în domeniul financiar pe fondul temerilor legate de securitatea IA

Decizia a fost luată în cadrul unei reuniuni la care au participat Agenția pentru Servicii Financiare, Banca Japoniei, Oficiul Național pentru Securitate Cibernetică, cele trei mari bănci ale țării și Japan Exchange Group, a declarat, vineri, ministrul finanțelor, Satsuki Katayama.

„Am spus în cadrul reuniunii că aceasta este o criză care este deja iminentă, iar îngrijorări similare au fost exprimate și de industria financiară”, a spus ea, potrivit Reuters.

Îngrijorările s-au intensificat după ce Anthropic a transmis că o versiune preliminară a Mythos a descoperit „mii” de vulnerabilități majore în toate sistemele de operare și browserele web importante, stârnind temeri cu privire la reziliența securității software-ului tradițional.

Experții avertizează că modelul poate identifica și exploata vulnerabilități necunoscute anterior mai repede decât pot companiile să le remedieze, accelerând atacurile cibernetice în sectoare precum cel bancar, care se bazează pe tehnologii complexe, interconectate și adesea vechi de zeci de ani.

Autoritățile de reglementare din alte părți ale Asiei, Europei și Statelor Unite au avertizat băncile să își revizuiască sistemele de apărare și gradul de pregătire.

Până în prezent, nu au fost raportate încălcări legate de acest model.

Katayama a afirmat că nivelul ridicat de interconectare al sistemului financiar și operațiunile în timp real înseamnă că problemele se pot răspândi mai rapid decât în alte sectoare.

„Din această cauză, un atac cibernetic poate duce imediat la perturbări ale pieței și poate submina încrederea”.

Raport ONU: 47 de femei și fete ucise zilnic, în Gaza

Peste 38.000 de femei și fete au fost ucise în Gaza între octombrie 2023 și decembrie 2025, arată cel mai recent raport al UN Women, intitulat „Costul războiului din Gaza asupra femeilor și fetelor”. 

Cifra reprezintă mai mult de jumătate din decesele estimate raportate în aceeași perioadă de către Ministerul Sănătății din Gaza, care a înregistrat 71.200 de persoane decedate de la începutul ofensivei militare a Israelului în Gaza, lansată ca răspuns la atacul condus de Hamas asupra sudului Israelului pe 7 octombrie 2023, potrivit Euronews.

Totalul victimelor este probabil mult mai mare

„Femeile, copiii și persoanele în vârstă reprezintă împreună mai mult de jumătate din totalul deceselor”, se arată în raport, menționând că numărul real al victimelor este probabil mult mai mare din cauza subraportării, ca urmare a dificultății de a recupera cadavrele încă prinse sub dărâmături și a declinului sistemelor de sănătate și de raportare. De asemenea, „vârfurile mortalității în rândul femeilor și copiilor au coincis și cu perioade de distrugere la scară largă a infrastructurii civile”, „distrugerea caselor, școlilor și adăposturilor desemnate fiind puternic concentrată în faza incipientă a războiului”.

Raportul estimează, de asemenea, că aproape 11.000 de femei și fete din Gaza au dizabilități pe viață, impactul războiului fiind mai puternic asupra femeilor și fetelor, agenția avertizând că acestea sunt afectate în mod disproporționat.

„Ceea ce vedem este o escaladare destul de mare a conflictelor, pe care nu am mai experimentat-o ​​din anii 1990, […] iar femeile și fetele sunt afectate în mod specific și disproporționat”, a declarat pentru Euronews Sofia Calltorp, șefa departamentului de acțiune umanitară al UN Women.

Organizația arată că războiul din Gaza a dus la „violență reproductivă sistemică” prin restricționarea severă a accesului femeilor și fetelor la servicii de sănătate sexuală și reproductivă.

Tot mai multe femei devin capul familiei

Războiul a dus și la o reorganizare a gospodăriilor, peste 58.600 de gospodării din Gaza fiind conduse acum de femei, reprezentând aproximativ 14% din totalul gospodăriilor, comparativ cu 9% în 2023.

„Acest tip de luptă zilnică pentru o femeie care nu a fost anterior cap de familie și acum o face în mijlocul ruinelor este destul de dură”, a adăugat șefa departamentului de acțiune umanitară.

Aproape întreaga populație din Gaza a fost strămutată, adesea de mai multe ori, iar aproape 60% din populație și-a pierdut locuințele, potrivit unei Evaluări Rapide a Daunelor și Nevoilor (RDNA) realizată în comun de Banca Mondială, Națiunile Unite și Uniunea Europeană, potrivit aceleiași surse.

UN Women solicită ca încetarea focului în Gaza să fie implementată în deplină conformitate cu dreptul internațional și drepturile omului, împreună cu furnizarea imediată și neîngrădită de ajutor umanitar și eforturi de recuperare și reconstrucție, care să țină cont de dimensiunea de gen.

 

UDMR propune cumularea vechimii. Măsura ar ajuta femeile să iasă mai devreme la pensie

Inițiatorii au solicitat dezbaterea proiectului în procedură de urgență la Senat – prima Cameră sesizată, unde se află în faza de avizare.

În prezent, legea pensiilor obligă ca toate condițiile pentru reducerea vârstei de pensionare să fie îndeplinite în cadrul aceluiași sistem, de exemplu doar în sistemul public. Această regulă îi afectează pe cei care au lucrat atât în sistemul public, cât și în sisteme neintegrate – cum sunt, de exemplu, cele ale cultelor religioase.

Parlamentarii care au propus modificările spun că această situație duce la pierderea unor drepturi, deși munca a fost efectiv realizată. „Prin posibilitatea cumulării stagiilor de cotizare contributive, se asigură valorificarea muncii efectiv prestate, indiferent de sistemul în care aceasta a fost realizată”, se arată în fundamentarea proiectului.

Modificările vizează în special femeile

Mai exact, anii lucrați în sisteme diferite ar putea fi adunați, astfel încât o persoană să atingă mai ușor pragurile necesare pentru reducerea vârstei de pensionare. Măsura este relevantă în special pentru femei, categorie menționată explicit de inițiatori.

„Un prim set de modificări vizează recunoașterea efectivă a stagiilor de cotizare realizate în sisteme diferite, în special pentru femeile care solicită reducerea vârstei standard de pensionare”, precizează inițiatorii. În forma actuală a legii, această posibilitate nu există, ceea ce „conduce la situații injuste”.

Problema apare mai ales în cazul femeilor, care au lucrat în mai multe domenii sau au avut pauze în activitate. „Măsura are un impact social pozitiv, în special pentru mamele care au avut parcursuri profesionale în sisteme diferite”, spun parlamentarii UDMR.

Beneficii limitate la sistemul public

Proiectul nu se limitează însă la cumularea vechimii. Modificările propuse vizează și eliminarea unor diferențe de tratament între pensionari, în funcție de sistemul din care provin.

În prezent, unele ajutoare financiare acordate pensionarilor sunt disponibile doar pentru cei din sistemul public, deși sunt finanțate din bugetul de stat sau din fonduri europene.

Inițiatorii consideră această practică discriminatorie: „Se impune consacrarea expresă a principiului potrivit căruia toate drepturile sociale acordate pensionarilor din fonduri publice trebuie să se aplice, fără discriminare, tuturor pensionarilor din România”.

Interpretări restrictive ale legii

De asemenea, proiectul încearcă să rezolve blocaje administrative apărute în practică, inclusiv în relația cu instituțiile publice sau băncile.

În unele cazuri, casele de pensii din sisteme neintegrate nu pot obține documente sau nu pot recupera sume plătite necuvenit după decesul unui beneficiar, explică UDMR, care susține că problemele apar din interpretarea restrictivă a legii, deși responsabilitățile sunt similare cu cele din sistemul public.

Potrivit proiectului, modificările propuse „nu creează privilegii, ci corectează situații discriminatorii și asigură funcționarea coerentă a tuturor sistemelor de pensii”.

Neptun Deep va produce 8 miliarde de metri cubi de gaze anual, dar fără garanții de preț mai mic pentru consumatori

Piața europeană de gaze se ridică la aproximativ 350 de miliarde de metri cubi anual, iar consumul din regiunea Europei Centrale și de Est – din care face parte și România – este estimat la 25-30 de miliarde de metri cubi. „Neptun Deep este 8 miliarde, deci e important să vedem proporțiile. Suntem mândri, dar trebuie analizat în context”, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, citată vineri de Ziarul Financiar.

Prețurile nu vor depinde doar de gazul din Marea Neagră

Una dintre principalele întrebări legate de Neptun Deep este dacă producția internă va duce la scăderea prețurilor pentru consumatori. Potrivit șefei OMV Petrom, evoluția prețurilor nu va depinde exclusiv de acest proiect, ci de dinamica globală a pieței de gaze.

„În trecut, gazul rusesc seta preţul, acum aproape 50% din gazul din Europa provine sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), adică TTF determină preţul. Prognozele globale indică posibilitatea unui excedent de GNL, ceea ce ar putea reduce preţul în Europa. Impactul este global, iar în România va fi influenţat de acest context”, a explicat Christina Verchere la ZF Power Summit 2026.

Prețul gazelor se formează în funcție de cerere și ofertă, iar cotațiile de la bursa olandeză de gaze (TTF) sunt folosite ca reper pentru majoritatea tranzacțiilor din Europa.

Nu se știe dacă gazul va fi mai ieftin

Reprezentantul OMV Petrom a subliniat că, în acest moment, nu se poate spune dacă gazul extras din Marea Neagră va fi mai ieftin sau mai scump decât cel tranzacționat pe piețele europene: „Încă nu se ştie dacă, odată cu Neptun, gazul nostru va fi mai ieftin sau mai scump decât TTF. Preţul va fi determinat de piaţa GNL”.

Producția va începe în 2027

În pofida acestor incertitudini legate de prețuri, proiectul rămâne esențial pentru securitatea energetică a României. „Neptun Deep este un game-changer pentru România, geografia nu este ideală în Marea Neagră, dar geologia este”, a declarat Verchere.

Proiectul, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, este estimat să înceapă producția în 2027, iar cantitățile de gaze extrase ar putea acoperi o parte importantă din consumul regional.

OMV Petrom își majorează investițiile

În paralel cu dezvoltarea Neptun Deep, OMV Petrom continuă să își majoreze investițiile. Pentru 2026, compania are un buget de peste 9 miliarde de lei, în creștere cu 23% față de anul anterior.

Potrivit Christinei Verchere, OMV se află „la unul dintre cele mai ridicate niveluri de investiţii”: „Am avut bilanţuri foarte puternice pe care le-am folosit pentru investiţii şi plăţi de dividende”.

Primele sonde sunt deja în lucru

Forajul pentru primele sonde a început deja în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră.

„Proiectul merge bine: am început deja forajul primelor sonde pentru zăcământul Pelican şi am avansat inclusiv spre Domino. Sonda de foraj (instalaţia de foraj offshore, n.r.) a ajuns acolo şi va fora şase sonde”, a precizat șefa OMV Petrom.

Pelican și Domino sunt principalele zăcăminte de gaze din perimetrul Neptun Deep, aflat la circa 160 km în largul Mării Negre, unde exploatarea se face în ape adânci. Proiectul presupune forarea a aproximativ 10 sonde – patru pe Pelican și șase pe Domino – conectate la infrastructura offshore care va transporta gazele către țărm. Rezervele totale sunt estimate la circa 100 de miliarde de metri cubi.

Componentele, produse în mai multe țări

Echipamentele care vor fi integrate în perimetrul Neptun Deep sunt produse în mai multe țări. Platforma offshore este construită în Indonezia, iar structura de susținere este realizată în Italia, urmând ca toate componentele să fie transportate și instalate în Marea Neagră.

Armenia marchează 111 ani de la genocidul armean, tensiunile cu Turcia rămân nerezolvate

Autoritățile și societatea civilă au marcat, pe 23 și 24 aprilie, împlinirea a 111 ani de la genocidul armean, printr-o serie de ceremonii desfășurate în capitala Yerevan. Un moment central a fost procesiunea cu torțe, organizată de la Piața Republicii până la Tsitsernakaberd Memorial, monument dedicat victimelor. Participanții au adus un omagiu celor aproximativ 1,5 milioane de armeni uciși în 1915, în timpul Imperiului Otoman, mai scrie Euronews.

La memorial, mii de persoane au depus flori la flacăra eternă, într-un gest simbolic repetat anual. Comemorări similare au avut loc și în diaspora armeană, inclusiv în Paris, Londra și Los Angeles, unde comunitățile armene sunt numeroase. Evenimentele din străinătate reflectă dimensiunea globală a memoriei genocidului și rolul diasporei în promovarea recunoașterii internaționale.

Tensiuni politice și mesaje de protest și relațiile fragile cu Turcia

Marșurile au inclus și mesaje politice. Participanții au criticat poziția Turciei, care continuă să respingă calificarea oficială a evenimentelor drept genocid, în ciuda recunoașterii de către numeroase state europene. În timpul manifestațiilor, au fost exprimate și nemulțumiri față de relațiile cu Azerbaijan, în special după conflictul din Nagorno-Karabakh din 2023. Ankara este percepută de mulți armeni drept susținător al pozițiilor Azerbaidjanului, ceea ce complică și mai mult procesul de reconciliere.

În ultimii ani, Armenia și Turcia au făcut pași limitați spre normalizarea relațiilor, inclusiv reluarea zborurilor directe și discuții comerciale. Totuși, deschiderea completă a frontierei rămâne blocată, iar neîncrederea publică persistă. Pentru mulți armeni, recunoașterea genocidului rămâne o condiție esențială pentru o reconciliere reală.

Tudor Gheorghe dus de urgență la spital după ce a căzut în baia unui hotel

Tudor Gheorghe a fost preluat de o ambulanță și dus la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. dr. N. Oblu” din Iași, specializat în Neuroghirurgie.

Artistul a căzut în baia hotelului unde era cazat, în Iași.

Poliția face anchetă în acest caz pentru a stabili cu exactitate ce s-a întâmplat.

„La data de 23 aprilie a.c., Secția nr. 3 Poliție Iași a fost sesizată, prin apel 112, de către un bărbat, de 52 de ani, cu privire la faptul că tatăl său, de 80 de ani, în timp ce se afla în incinta unui hotel, din municipiul Iași, a căzut și s-a lovit la nivelul capului. La fața locului s-au deplasat polițiștii, precum și un echipaj medical, constatând faptul că cele sesizate se confirmă, bărbatul de 80 de ani fiind transportat la o unitate medicală pentru îngrijiri. Verificările sunt continuate”, a transmis vineri, Poliția Iași.

Surse medicale au declarat, pentru MEDIAFAX, că starea artistului nu este foarte gravă.

Tudor Gheorghe a susținut, luni, un concert la Teatrul Național Vasile Alecsandri din Iași, iar sâmbătă urma să aibă concert la Bacău.