Tornada de la Făcăeni din 2002 a fost prima tornadă înregistrată în peste 100 de ani în România, o țară care a trăit în negare în privința asta.

De regulă, cei mai importanți specialiști ai țării au negat faptul că tornadele se pot forma în România, pur și simplu, pentru că latitudinea la care se află, de aprox. 45ͦ N, nu permite apariția lor.

Privite mult timp doar ca fenomene specifice tropicelor, tornadele au fost desconsiderate pentru România și pentru Europa, în general, dar, cu toate astea, ele s-au mai produs și în alte părți ale Europei.

Ce s-a întâmplat la Făcăeni în 2002

Tornada de la Făcăeni (jud. Ialomița) din 12 august 2002 a intrat în istorie pentru traiectoria ei lungă și puternică, pentru intensitatea estimată la F3+ pe scara Fujita, adică vânturi de aproximativ 250 – 330 km/h, cu un traseu de 74 de km, lucru foarte rar pentru Europa.

Tornada a distrus 33 de case complet, a avariat 400 și a culcat la pământ o pădure de salcâmi de 120 de ha. Trei persoane au murit și 15, cel puțin, au fost rănite.

Dar de ce este atât de importantă tornada de la Făcăeni?

Meteorologul Leslie R. Lemon, unul dintre cei mai respectați specialiști în supercelule și tornade, a venit în România și a publicat împreună cu cercetători români, studiul „A strong long-track Romanian Tornado”, în care arată că evenimentul a fost produs de o supercelulă, exact același tip de furtună care produce cele mai violente tornade din Statele Unite.

După Făcăeni, cercetări ulterioare au demonstrat că România nu este o țară fără tornade, ci una cu tornade rare, dar foarte posibile, mai ales în Câmpia Română și sud-estul țării.

În 2005 au fost documentate mai multe tornade într-un singur episod sever.

În 2019 tornada de la Dragalina (Călărași), care a răsturnat un autobuz, a readus subiectul în atenția publicului.

Furtuna Făcăeni s-a născut în Bulgaria, s-a intensificat rapid și s-a deplasat în nord, spre România. Cel puțin 15 case au fost avariate și a fost creată o cantitate considerabilă de resturi zburătoare, într-un sat aflat la nord de munți.

Până la ora 18, ora României, pe radare putea fi identificată o supercelulă care a distrus tot în calea ei.

Deși furtuna de acum două zile din București nu intră în categoria tornadelor, specialiștii o încadrează la „fenomene meteo extreme”.

Valurile de căldură sufocante, ploile torențiale, grindina, vijeliile și chiar tornadele nu mai sunt evenimente izolate.

Ele fac parte dintr-un nou tipar climatic care începe să se manifeste și în România.

Iar ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile în București este un subiect de studiu.

De la 40 de grade la furtuni în câteva ore

După una dintre cele mai intense perioade de caniculă din ultimii ani, Capitala și mai multe județe au fost lovite de furtuni violente, cu rafale puternice, copaci doborâți și inundații.

Explicația: aerul foarte cald poate reține mult mai multă umiditate decât în trecut.

Este suficientă pătrunderea unei mase de aer rece pentru ca energia acumulată să fie eliberată brusc prin furtuni violente.

Un studiu publicat zilele trecute de consorțiul World Weather Attribution arată că valul de căldură care a afectat Europa ar fi fost „practic imposibil” fără schimbările climatice provocate de activitatea umană.

Cercetătorii spun că astfel de episoade sunt astăzi de aproximativ 100 de ori mai probabile decât în urmă cu doar două decenii.

Friederike Otto: „Nu mai putem spune că este doar vreme”

Climatologul Friederike Otto, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în atribuirea fenomenelor extreme schimbărilor climatice, explică faptul că întrebarea nu mai este dacă încălzirea globală influențează astfel de evenimente, ci în ce măsură.

Potrivit cercetărilor coordonate de echipa sa, numeroase valuri de căldură din ultimii ani nu ar fi existat în forma actuală fără încălzirea globală.

În ultimele săptămâni, Europa a înregistrat temperaturi istorice

Franța a raportat un număr mare de decese asociate caniculei, iar autoritățile au închis școli și obiective turistice.

În Germania au apărut probleme în transportul feroviar, iar în mai multe țări infrastructura electrică a fost pusă sub presiune de consumul record.

Experții avertizează că acesta nu este un episod izolat, ci începutul unui nou model climatic.

De ce sunt orașele atât de vulnerabile

Specialiștii vorbesc despre efectul de insulă de căldură urbană.

Betonul, asfaltul și lipsa spațiilor verzi transformă orașele în adevărate acumulatoare de energie. Când apare o furtună, sistemele de canalizare sunt depășite, iar apa nu mai poate fi absorbită suficient de repede.

Exact acest mecanism este descris și în analiza privind fenomenele meteo extreme: urbanizarea excesivă, reducerea spațiilor verzi și modificarea cursurilor naturale ale apei amplifică efectele ploilor torențiale și ale valurilor de căldură.

România nu mai este o excepție

În ultimii ani, România a trecut prin valuri de căldură record, secete severe, furtuni cu rafale violente, grindină de mari dimensiuni, inundații rapide, chiar și tornade, considerate cândva excepționale.

Meteorologii spun că nu putem afirma că fiecare furtună este provocată exclusiv de schimbările climatice.

Însă ceea ce poate fi spus cu un grad ridicat de certitudine este că atmosfera mai caldă favorizează fenomene mai intense, mai frecvente și mai distructive.

Ce urmează

Organizațiile internaționale și climatologii avertizează că adaptarea trebuie să devină o prioritate: orașe cu mai multe spații verzi, sisteme moderne de drenaj, avertizări timpurii și infrastructură proiectată pentru o climă diferită de cea cu care eram obișnuiți.

Până atunci, România va trebui să se obișnuiască cu un paradox care până de curând părea imposibil: într-o singură săptămână, aceeași localitate poate trece de la temperaturi apropiate de 40 de grade Celsius la furtuni care transformă bulevardele în râuri.

Incendiul „a rămas limitat” la o parte a complexului spitalicesc Helene-von-Bülow, iar pacienții au fost transferați într-o zonă securizată din interiorul clădirilor, unde au continuat să fie îngrijiți, relatează Le Figaro.

Potrivit agenției NDR, incendiul a izbucnit în camera unui pacient înainte de a se extinde la acoperișul departamentului de radiologie. Incendiul a fost ținut sub control și nu sunt vizibile flăcări, potrivit agenției de știri. Pompieri, paramedici și polițiști au intervenit în număr mare începând cu ora 4:20 dimineața, conform unui comunicat al poliției locale.

Ordinul de protecție față de fostul soț, emis pentru o perioadă de șase luni, a încetat la data de 30 iunie. În ziua imediat următoare, bărbatul a atacat-o pe fosta soție cu un cuțit în timp ce aceasta se afla în mașină, pe o stradă din Roman, transmite, joi, Poliția Neamț.

„Poliția municipiului Roman a fost sesizată, prin SNUAU 112, de către o femeie, de 30 de ani, din Roman, despre faptul că, fostul soț a atacat-o cu un cuțit. Din primele verificări efectuate de polițiști a rezultat faptul că, în timp ce femeia se afla într-un autoturism, ce staționa pe strada Mihai Viteazu, ar fi fost atacată de fostul soț, un bărbat de 34 de ani, din aceeași localitate. Bărbatul ar fi spart geamul lateral al autovehiculului și i-ar fi aplicat femeii mai multe lovituri, folosindu-se de un cuțit”, potrivit Poliției Neamț.victimă

În incident, a intervenit un bărbat, timp în care victima a reușit să plece cu mașina și să sune la 112.

Polițiștii l-au depistat și imobilizat pe bărbatul de 34 de ani. Totodată, în urma verificărilor desfășurate de polițiști a fost identificat cuțitul folosit în atacul asupra fostei soții, pe care agresorul l-a aruncat în curtea unui cimitir.

Femeia ar fi deținut ordin de protecție față de fostul soț, pentru o perioadă de șase luni, începând cu data de 31 decembrie 2025, al cărui efecte ar fi încetat la data de 30 iunie.

Polițiștii au întocmit formularul de evaluare al riscului, fiind emis un Ordin de Protecție Provizoriu. Având în vedere faptul că una dintre leziunile suferite de persoana vătămată ar fi pus în pericol viața victimei, cercetările au fost preluate de procurorul criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă de omor calificat.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, propus pentru funcția de premier de PNL, USR și UDMR, a avertizat joi, într-o postare pe Facebook, că suspendarea din funcție a președintelui Nicușor Dan constituie „un act periculos”. El a subliniat că un asemenea demers poate fi inițiat atunci când șeful statului comite încălcări grave ale Constituției.

„Suspendarea președintelui României este un act periculos și nu trebuie banalizată. Conform Constituției, președintele poate fi suspendat atunci când există încălcări grave ale Constituției. Este evident că nu ne aflăm în situația în care președintele să fi încălcat grav Constituția și nu există nicio bază pentru suspendare”, a scris Mureșan în mesajul publicat pe Facebook.

El a subliniat faptul că un astfel de demers poate destabiliza țara.

„Amenințarea cu suspendarea nu poate fi un joc politic al unui partid și trebuie respinsă. În plus, suspendarea destabilizează țara. Am văzut acest lucru la suspendările nejustificate ale președintelui României din 2007 și 2012”, a spus Mureșan, făcând referire la procedurile de suspendare din timpul mandatelor lui Traian Băsescu.

„Trebuie să facem mereu distincție între dezbaterea și confruntarea democratică și asaltul instituțional. Dezbaterea democratică este benefică; asaltul este periculos și nu trebuie susținut niciodată”, a adăugat Siegfried Mureșan.

AUR a anunțat că va iniția procedura de suspendare a lui Nicușor Dan

Comentariile europarlamentarului vin după ce miercuri, partidul AUR a anunțat că va iniția procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan și că va începe discuții cu celelalte formațiuni politice pentru susținerea acestui demers.

În același timp, conducerea partidului a decis să înceapă procedurile privind organizarea alegerilor anticipate și a transmis că parlamentarii AUR nu vor vota niciun guvern al actualei coaliții.

În comunicatul transmis după ședință, AUR afirmă că unul dintre motivele care stau la baza demersului este ceea ce partidul descrie drept „excluderea unei părți importante dintre români din luarea deciziilor care privesc viitorul României”. De asemenea, formațiunea susține că șeful statului ar fi refuzat nominalizarea celei de-a doua propuneri de prim-ministru, situație pe care partidul o consideră contrară prevederilor Constituției.

Blocaj politic după demiterea Guvernului Bolojan

În data de 5 mai, Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură formulată de AUR și PSD, cu 281 de voturi pentru.

De atunci și până în prezent, președintele Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de premier. Prima nominalizare a fost Eugen Tomac, care în cele din urmă și-a depus mandatul primit, întrucât nu a reușit să își asigure sprijinul pentru învestirea cabinetului său.

Ulterior, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea, de la PNL, pentru a purta negocieri privind formarea unui nou Guvern. Nominalizarea a dus la tensiuni în interiorul PNL, întrucât conducerea formațiunii nu a fost consultată anterior de către șeful statului. Cu toate acestea, Adrian Veștea nu a primit votul de încredere în Parlament și, prin urmare, Guvernul nu a fost învestit.

Până la învestirea unui nou Executiv, Ilie Bolojan asigură interimatul.

Medicul oftalmolog Irina Bartoș, din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, spune că protejarea vederii presupune controale oftalmologice periodice, purtarea ochelarilor de soare cu protecție UV, respectarea unei igiene corecte a mâinilor și evitarea atingerii ochilor cu mâinile murdare. Se recomandă folosirea corectă a lentilelor de contact, limitarea expunerii prelungite la ecrane prin pauze regulate, menținerea unei hidratări corespunzătoare și folosirea echipamentelor de protecție oculară în activități care implică risc de traumatisme, praf sau substanțe chimice.

Nu există un timp „perfect sigur” petrecut în fața ecranelor

Cât timp este sigur să stăm în fața ecranelor? Medicul spune că nu există un timp „perfect sigur”, însă expunerea prelungită la ecrane poate duce la oboseală oculară, uscăciune, vedere încețoșată sau dureri de cap.

„Important este modul în care folosim ecranele: să facem pauze regulate; să păstrăm o distanță corectă față de monitor (aproximativ 50–70 cm); să avem iluminare adecvată; să clipim mai des, deoarece în fața ecranelor frecvența clipitului scade. La copii și adolescenți, timpul petrecut pe dispozitive trebuie limitat și echilibrat cu activități în aer liber”, spune dr. Bartoș.

Alimentația și hidratarea, aliați importanți pentru vedere

Sunt câteva reguli le care oftalmologii le recomandă pentru reducerea oboselii oculare.

Astfel, pentru prevenirea oboselii oculare, este important să facem pauze regulate în timpul activităților desfășurate la calculator sau telefon, să clipim mai des pentru a menține hidratarea suprafeței oculare și să folosim ecranele într-un spațiu bine iluminat. De asemenea, lacrimile artificiale pot fi utile, la recomandarea medicului oftalmolog.

Un rol esențial îl în sănătatea ochilor îl are alimentația. Dr. Irina Bartoș spune că sunt recomandate alimente bogate în: vitamina A (morcovi, cartofi dulci, ficat); luteină și zeaxantină (spanac, broccoli); acizi grași Omega-3 (pește gras, nuci, semințe); vitamina C și E (citrice, ardei, migdale).

„În anumite situații, vitaminele și suplimentele pot fi utile, însă acestea nu trebuie administrate fără recomandare medicală. Unele produse conțin: luteină; zeaxantină; Omega-3; vitamine antioxidante; zinc. Acestea pot avea beneficii însă nu înlocuiesc alimentația sănătoasă și controalele oftalmologice regulate. Recomandarea suplimentelor trebuie individualizată, în funcție de vârstă, stil de viață și afecțiunile asociate”, mai spune medicul sibian.

Întrebat cum ar descrie prestația președintelui României, Nicușor Dan, din ultima perioadă, Kelemen Hunor a spus că el ar fi făcut altceva decât a făcut Dan, lucru pe care i l-a și spus.

„Nu vreau să comentez fiindcă eu aș fi făcut altceva, dar și asta știe și președintele, știu și colegii mei, eu aș fi făcut altceva, nu vreau să-l critic în acest moment, că sunt destui care critică și, până la urmă, Guvernul e varză, Parlamentul e varză, totuși trebuie să avem o instituție care stă în picioare și asta e Președinția în acest moment, cu președintele Dan. Deci, am eu nemulțumirele mele, el știe acest lucru, nu vreau să-l critic mai mult public, fiindcă trebuie să avem măcar o instituție care stă cât de cât. Acum eu nu vorbesc de celalte instituții ale statului, eu vorbesc de cei instituțiile politice care au fost aleși, care au o responsabilitate directă față de cetățean”, a spus Kelemen Hunor într-un interviu la Hotnews.

Cum ar fi făcut dacă era în locul lui Nicușor Dan?

Întrebat, în continuare, ce ar fi făcut în locul președintelui Dan, Kelemen a spus că nu ar fi început cu Eugen Tomac, „și nu e vorba de Eugen Tomac în persoana lui Eugen Tomac, nu asta e. Deci eu nu aș fi început cu un guvern tehnocrat. Guvernul tehnocrat ar fi trebuit să fie ultima soluție”.

„Eu aș fi început cu altceva și dacă nu ar fi mers, atunci ultima soluție ar fi trebuit să fie guvernul tehnocrat, nu prima soluție”, a spus Kelemen Hunor.

Despre desemnarea lui Adrian Veștea, Kelemen Hunor a spus că toată lumea a fost surprinsă.

„Dacă președintele Partidului Național Liberal ar fi spus duminică că este de acord cu această propunere, atunci poate că lucrurile ar fi stat ușor diferit. Dar aici toată lumea a fost surprinsă și toată lumea a considerat și percepția este importantă, nu știu dacă realitatea e așa sau nu, că au încercat să intervină în viața internă a unui partid politic. Și asta a fost problema din punctul meu de vedere pe care nimeni n-a reușit să depășească”, a mai spus președintele UDMR.

Relația dintre Nicușor Dan și PSD

Kelemen Hunor a precizat că din toată situația desemnărilor a înțeles că Nicușor Dan n-a vrut să împingă prin decizii prezidențiale sau prin atitudinea prezidențială PSD-ul spre AUR.

„Asta am înțeles eu. Eu nu cred că Nicușor Dan este PSD-ist, nu cred că este PNL-ist, Nicușor Dan e Nicușor Dan. Așa a fost și când era la Asociația Salvați Bucureștiul, și la USR și așa mai departe. Pur și simplu n-a vrut să îi împingă pe cei din PSD spre AUR. Și aici înțeleg perfect”, a mai spus Kelemen.

România este într-o criză politică fără precedent, după ce două desemnări de premieri ale lui Nicușor Dan nu au reușit să adune o majoritate, după ce, în 5 mai Guvernul Ilie Bolojan a căzut prin moțiune de cenzură.

Prima desemnare de premier a fost Eugen Tomac cu un guvern tehnic, însă acesta și-a depus mandatul, iar apoi Adrian Veștea, din PNL, a fost desemnat fără știința partidului, iar guvernul său a picat testul votului în Parlament.

Virgil Alexandru Zidaru, cunoscut publicului drept Makaveli, s-a prezentat joi la sediul DNA, pentru audieri în dosarul în care el a depus denunțul privind alegerile pentru Primăria Capitalei, care au avut loc în decembrie 2025.

La momentul depunerii plângerii penale la DNA, el a susținut că asupra lui s-au făcut presiuni pentru a se retrage din cursă.

„Cum nu sunt nici escroc, nici hoț, am venit să răspund domnilor procurori ce s-a întâmplat la alegerile pentru Primăria Capitalei. (…) Am venit să aduc probele, în care au făcut ce au făcut (Ninel Peia și Maricel Păcuraru – n.r.). (…) Mi s-a furat candidatura printr-un șantaj psihologic, amenințări și toate chestiile pe care le folosesc ei”, a spus Makaveli la sosirea la sediul DNA.

Acesta a mai susținut că senatorul Ninel Peia i-a falsificat semnăturile.

„Domnul Peia mi-a falsificat semnăturile fără să știu și a încercat să folosească asta împotriva mea. Eu am venit să fac autodenunțul la vremea respectivă, ca toată treaba să fie transparentă”, a adăugat Makaveli.

El a mai fost audiat în acest dosar, inclusiv în cursul zilei de miercuri, iar astăzi a adus noi probe.

Makaveli a candidat la alegerile pentru Primăria Capitalei, dar s-a retras ulterior

Makaveli a candidat la alegerile pentru Primăria Capitalei anul trecut, dar ulterior s-a retras în favoarea Ancăi Alexandrescu.

La momentul respectiv, el a legat decizia de ideea de unitate politică: „Azi, de ziua mea, am hotărât să fac un cadou românilor și le transmit că e vorba de unitate. E nevoie să ne unim. Atunci, îmi anunț retragerea în favoarea doamnei Alexandrescu. Nu a fost o decizie ușoară, dar uneori e bine să te lași pe tine în spate. E bine ce fac, dar nu ajung la final așa (…) Luam 7% și câștiga tot sistemul.”, a declarat Makaveli când s-a retras din cursă.

Articolul semnat de șeful statului a fost publicat cu ocazia aniversării a 250 de ani de la adoptarea Declarației de Independență a Statelor Unite. În opinia sa, sprijinul românilor pentru America și pentru actualul leadership de la Washington reflectă atât afinitățile istorice dintre cele două popoare, cât și o viziune comună asupra provocărilor geopolitice contemporane.

„În România, sprijinul popular pentru leadershipul american şi, în mod particular, pentru preşedintele Donald Trump, rămâne foarte ridicat, reflectând atât afinităţile istorice dintre cele două popoare, cât şi o viziune comună asupra provocărilor şi priorităţilor lumii de astăzi”, a scris Nicușor Dan în Newsmax.

Președintele a evidențiat că, pentru români, Statele Unite nu au fost niciodată o putere îndepărtată, ci un aliat constant în apărarea păcii, securității și libertății. În acest sens, el a pledat pentru consolidarea și aprofundarea parteneriatului strategic româno-american, bazat pe respect reciproc, admirație și obiective comune.

Solidaritatea militară

Nicușor Dan a invocat și argumente istorice, amintind de sprijinul acordat de Statele Unite rezistenței anticomuniste din România de după Al Doilea Război Mondial.

El a evocat luptătorii din Munții Carpați, care au continuat rezistența până la începutul anilor ’60, animați de speranța că americanii vor veni să elibereze România.

De asemenea, președintele a amintit de cooperarea militară contemporană, spunând că militarii români și americani au luptat împreună în Irak și Afganistan, iar acest angajament comun continuă prin creșterea investițiilor în apărare și achiziția de sisteme militare americane de ultimă generație.

Valorile americane

În articolul său, șeful statului a evidențiat afinitatea românilor față de valorile americane, precum importanța credinței și a familiei, respectul pentru democrație, libertate și necesitatea unor frontiere sigure. Totodată, el a reiterat statutul României de partener de încredere al Statelor Unite, menționând proiecte strategice majore în domeniul apărării, energiei și infrastructurii.

Printre acestea se numără consolidarea prezenței americane la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, proiectele nucleare de la Cernavodă, implementarea reactoarelor modulare mici cu parteneri americani, dezvoltarea unei gigafabrici de inteligență artificială în Dobrogea și transformarea Portului Constanța într-un hub logistic regional cu rol esențial inclusiv în reconstrucția Ucrainei.

Contractul de lobby

În paralel cu acest demers public de consolidare a relațiilor româno-americane, administrația prezidențială condusă de Nicușor Dan a semnat un contract cu consultanți americani de lobby, aspect dezvăluit în documente publice.

De menționat că Matthew Schlapp, o prezență constantă în emisiunile Newsmax, se regăsește și în contractul de consultanță încheiat de administrația Nicușor Dan cu firme de lobby din Statele Unite. Potrivit informațiilor publice, acest demers nu este deocamdată reflectat în declarațiile oficiale depuse conform legislației americane, urmând să fie raportat, așa cum s-a întâmplat anterior.

Detalii despre acest contract și despre actorii implicați au fost prezentate pe larg de MEDIAFAX.

„O alianță puternică și durabilă”

În finalul articolului său, Nicușor Dan a arătat că mulți români vor marca ziua de 4 iulie alături de prietenii americani, subliniind că moștenirea Statelor Unite depășește cu mult propriile granițe și continuă să inspire numeroase națiuni.

„Din perspectiva României, concluzia este limpede: alianţa dintre ţările noastre este puternică, durabilă şi destinată să devină şi mai profundă în anii care vin”, a conchis președintele.

Remus Tudor, bărbatul care reclamă nelegalitatea și neconstituționalitatea articolului 587 alin. 2 din Codul de Procedură Penală, se află în executarea unei pedepse privative de libertate în Penitenciarul Jilava.

El spune că există o anomalie a legii penale române, care, aplicată de către instanțe, generează consecințe juridice deosebit de grave, interzise de Constituția României și de Comvenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților fundamentale.

Cum susține condamnatul că legea prelungește nelegal perioada de detenție

„În concret, semnalez nelegalitatea și neconstituționalitatea articolului 587 alin. 2 din Codul de Procedură Penală, prin care se stabilesc condițiile prin care se acordă liberarea condiționată, acesta conținând prevederi clare comform cărora „Termenul nu poate fi mai mare de un an și curge de la rămânerea definitivă a hotărârii”. Așadar, dacă cererile de liberare condiționată formulate de deținuți sunt respinse, termenul de reiterare a cererii, stabilit de instanță, nu poate fi mai mare de un an, dar începe să curgă de la fata rămânerii definitive a hotărârii, în acest caz statuându-se nelegalitatea și neconstituționalitatea textului de lege, sub două forme, care, în niciun caz nu pot fi calificate erori judiciare, dar pot fi calificate drept fapte delictuale civile – prevăzute de art. 1349 Cod Civil. Prima formă de nelegalitate este evidențiată de faptul că, îndeplinind condițiile de liberare condiționată, condamnatul este analizat în cadrul Comisiei pentru liberări condiționate din penitenciar. Dacă Comisia nu dispune liberarea condiționată, acordă un termen pentru reiterare, dar nu mai mare de un an. Hotărârea Comisiei din penitenciar este trimisă judecătoriei, instanța putând confirma hotărârea comisiei sau putând-o modifica sub aspectul acordării liberării condiționate sau diminuării termenului de reiterare stabilit de Comisie. În acest moment apar problemele de nelegalitate și neconstituționalitate, care se concretizează în majorarea termenului de reiterare cu o perioadă egală cu cea scursă de la data analizei în cadrul comisiei din penitenciar până la pronunțarea hotărârii judecătorești, acest termen variind între una și două luni, timp care se suprapune peste termenul acordat de penitenciar în condițiile în care judecătoria confirmă hotărârea / propunerea penitenciarului”, precizează deținutul Remus Tudor.

De ce ar descuraja articolul 587 alin. 2 exercitarea dreptului la contestație

Conform art. 587 alin. 3 Cod de Procedură Penală, art. 129 din Constituția României și art. 2 din Protocol nr. 7 din Convenție, dreptul la două căi de jurisdicție este garantat, respectiv condamnatul are dreptul să conteste hotărârea judecătoriei, contestația urmând a fi soluționată de tribunal.

Bărbatul spune că se poate considera că dreptul la al doilea grad de jurisdicție este respectat, dar, în realitate, dreptul condamnatului la contestație este condiționat de disponibilitatea acestuia de la agravarea situației în propria cale de atac.

„Dacă contestă hotărârea judecătoriei prin care s-a amânat liberarea condiționată, termenul (amânarea) se majorează cu termenul scurs de la pronunțarea hotărârii judecătoriei până la soluționarea contestației de către tribunal. Și acest lucru este posibil pentru că art. 587 alin. 2 Cod de Procedură Penală prevede că „termenul începe să curgă de la râmânerea definitivă a hotărârii”. În condițiile prezentate, cei mai mulți condamnați se tem că termenul de reitarare a cererii de liberare condiționată se va majora și, pentru a nu își agrava situația în propria cale de atac, nu contestă hotărârile judecătoriei sau își retrag contestațiile”, spune deținutul.

„Am fost amânat 18 luni și 19 zile”, reclamă deținutul

Remus Tudor a simțit pe pielea lui anomalia legii, pentru că el a fost amânat cu 18 luni și 19 zile tocmai din această cauză.

„În ceea ce îl privește, cu aplicarea dispozițiilor art. 587 alin. 2 Cod de Procedură Penală, atât instanțele, cât și penitenciarul au majorat termenul de 9 luni – propus de Penitenciarul Giurgiu pentru reiterarea cererii de liberare cu 9 luni și 19 zile, situație în care au determinat retragerea contestației mele și au încălcat chiar dispozițiile art. 587 alin. 2 în care se menționează că termenul nu poate fi mai mare de un an”, reclamă el.

Statul, acționat în judecată pentru prejudiciul provocat de aplicarea legii

Astfel, deținutul încarcerat la Penitenciarul Jilava a acționat în judecată Statul, în baza art. 1349 și art. 1357 Cod Civil „pentru că legile sunt ale Statului, instanțele și penitenciarele sunt ale Statului, prejudiciul este evident, constând într-o amânare de 18 luni și 19 zile nelegală”.

Bărbatul a invocat și o excepție de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 587 alin. 2 Cod de Procedură Penală, atât în raport cu art. 129 din Constituție, cât și cu art. 21 din Constituție, „fiind evident că, prin reala condiționare a condamnatului cu privire la disponibilitatea de a risca agravarea propriei situații în propria cale de atac, în contestație se încalcă și liberul acces la justiție și dreptul la două grade de jurisdicție”.

Excepția de neconstituționalitate se află pe rolul Curții Constituționale

Curtea Constituțională a înregistrat excepția de neconstituționalitate cu nr. de dosar 2860/2024.

Potrivit CCR, dosarul se află în faza de raport.

Critici la adresa magistraților, avocaților și autorităților judiciare

„Privitor la situația prezentată, nu înțeleg de ce niciun magistrat nu a sesizat Curtea Constituțională cu privire la nelegalitatea textului art. 587 alin. 2 Cod de Procedură Penală; nu înțeleg de ce avocații tac cu privire la acest aspect; nu înțeleg de ce nu fac nimic comisiile juridice în cadrul Parlamentului și / sau Avocatul Poporului. Sau poate nu interesează pe nimeni că legea nu este corectă și permite încălcarea unor drepturi garantate de Convenție și Constituție, cu grave consecințe”, mai spune deținutul, care speră că se va produce îndreptarea textului de lege.

El consideră că acest text „permite încălcarea crasă a unor drepturi esențiale în actul de justiție”.