Cotațiile petrolului au continuat să crească marți, pentru a treia zi consecutiv, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al riscurilor legate de transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz.

Investitorii se tem în continuare de posibile probleme legate de livrările din una dintre cele mai importante regiuni producătoare de petrol din lume.

Contractele futures pentru țițeiul Brent au ajuns la 78,83 dolari pe baril, cu 1,10 dolari mai mult, adică un avans de 1,4%, la ora 01:07 GMT.

În ședința de luni, prețul a atins 82,37 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2025. Ulterior, cotația a scăzut, însă s-a închis cu un câștig de 6,7%, potrivit Reuters.

Și petrolul american West Texas Intermediate a înregistrat o creștere de 74 de cenți, adică 1%, până la 71,97 dolari pe baril. În sesiunea anterioară, prețul a urcat inițial la cel mai înalt nivel din iunie 2025, apoi a scăzut ușor, dar a încheiat ziua cu un plus de 6,3%.

Analiștii avertizează că situația rămâne încă instabilă.

„Fără nicio dezescaladare rapidă în perspectivă, Strâmtoarea Ormuz s-a închis efectiv, iar Iranul demonstrează disponibilitatea de a viza infrastructura energetică din regiune, riscurile de creștere rămân și acestea cresc cu cât conflictul se prelungește”, a declarat Tony Sycamore, analist de piață, într-o postare pe rețelele de socializare.

The Guardian relatează că temerile privind blocarea transportului prin Strâmtoarea Ormuz și posibile atacuri asupra infrastructurii energetice vor menține, pentru o perioadă, presiunea asupra pieței.

Comitetul Paralimpic Internațional a decis marți să interzică echipei Ucrainei folosirea unor uniforme care includ harta țării, motivul fiind că designul are caracter politic, scrie Kyiv Post.

Valeriy Sushkevych, președintele Comitetului Național Paralimpic al Ucrainei, a explicat că ținuta vizată nu era destinată probelor sportive, ci momentelor oficiale și ceremoniilor.

„Ne-am pregătit uniforma sportivă, nu – nici măcar uniforma sportivă, ci uniforma ceremonială pentru echipa noastră. Comitetul Paralimpic Internațional a spus: «Nu, nu, nu – nu va funcționa așa!»”, a declarat Valeriy Sushkevych pentru Ukrinform.

Acesta a precizat că reprezentanții internaționali au considerat că simbolul este nepotrivit din punct de vedere politic: „Au spus că această uniformă era politică.”

Ulterior, Valeriy Sushkevych a confirmat că ținuta includea harta Ucrainei și că proiectul aparține designerului Viktor Anisimov.

Tensiunile dintre partea ucraineană și Comitetul Paralimpic Internațional nu s-au oprit, însă, aici.

Sushkevych a criticat și hotărârea de a permite sportivilor proveniți din Rusia și Belarus să participe sub propriile drapele, pentru prima dată din 2022.

„IPC, prin ultima sa decizie concretă, a oferit posibilitatea de a ridica același steag, îmbibat cu sânge ucrainean, pe teritoriul celei de-a 14-a ediții a Jocurilor Paralimpice de Iarnă”, a declarat Sushkevych pentru AFP.

Și ministrul ucrainean al Sportului, Matvii Bidni, a condamnat această decizie a Comitetului.

„Decizia organizatorilor Jocurilor Paralimpice de a permite ucigașilor și realizărilor lor să concureze la Jocurile Paralimpice sub steaguri naționale este atât dezamăgitoare, cât și scandaloasă”, a scris Matvii Bidni.

„Sportul paralimpic a devenit un pilon pentru cei pe care [președintele rus Vladimir] Putin i-a trimis în Ucraina să-i ucidă – și care s-au întors din Ucraina cu răni și dizabilități”, a adăugat el.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat luni că armata rusească nu a și-a atins obiectivele stabilite anul trecut și va întâmpina dificultăți în realizarea planurilor anunțate, relatează Reuters.

Volodimir Zelenski a precizat că intențiile Rusiei de a ocupa estul Ucrainei și zonele sudice rămân aceleași: „Înțelegem ce vor. Înțelegem că direcțiile lor rămân actuale – ocuparea estului țării noastre, în special a regiunilor Donețk și Luhansk”.

Președintele ucrainean a adăugat că Rusia vizează, de asemenea, orașul Dnipro și analizează și alte posibilități de avans în regiunea Odesa.

„Cu siguranță vor să continue în direcția regiunii Zaporijia și spre orașul Dnipro. Și, deși le este dificil, ei privesc spre regiunea Odesa.”, a precizat președintele ucrainean.

Zelenski a mai explicat că Ucraina a obținut hărți cu planurile militare ale Rusiei pentru 2026-2027, dar acestea „nu au nimic în comun cu realitatea”, fiindcă Moscova nu a reușit să ducă la bun sfârșit sarcinile. În același timp, el a spus că progresul forțelor rusești ar depinde de livrările de arme către Ucraina și de producția internă a țării.

Rusia continuă să avanseze în regiunea Donbasului, iar Ministerul Apărării de la Moscova a raportat capturarea a trei sate noi. În paralel, Statul Major General al Ucrainei a confirmat recucerirea a nouă așezări în sudul regiunii Zaporijia de la sfârșitul lunii ianuarie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a discutat cu președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, referitor la atacul cu dronă asupra unei baze aeriene britanice din țară.

Informația a fost transmisă de Ursula von der Leyen pe pagina sa de X, conform Ukrinform.

În cadrul discuției, președintele Ciprului a informat Comisia Europeană despre incident.

„Christodoulides m-a informat despre singurul incident care a avut loc la scurt timp după miezul nopții, în care un vehicul aerian fără pilot a vizat baza britanică din Akrotiri”, a scris Ursula în postare.

„Deși Republica Cipru nu a fost ținta, permiteți-mi să fiu clar: suntem colectiv, ferm și neechivoc alături de statele noastre membre în fața oricărei amenințări”, a mai declarat Ursula.

Evenimentul a avut loc pe fondul tensiunilor regionale. Pe 28 februarie, Statele Unite și Israelul au efectuat atacuri comune asupra instalațiilor regimului din Iran.

Ca reacție, Iranul a vizat baze americane în Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain și Iordania, precum și două rachete îndreptate spre Cipru, unde Regatul Unit menține baze militare.

Drona neidentificată care a lovit baza aeriană britanică din Cipru a provocat „daune minore” infrastructurii, conform autorităților locale, fără a înregistra victime.

Armata israeliană a declarat, în noaptea de luni spre marți, că a „lovit și distrus” sediul postului public de radio și televiziune din Iran (IRIB), continuând seria de atacuri aeriene asupra republicii islamice, conform The Times of Israel.

„Cu puțin timp în urmă, forțele aeriene israeliene au lovit și distrus centrul de comunicații al regimului terorist iranian” din Teheran, a transmis armata israeliană (IDF) într-un comunicat de presă, însoțit de o imagine infografică a clădirii, referindu-se la IRIB.

„Activitățile care se desfășurau în complex erau conduse și coordonate de Garda Revoluționară Iraniană. De-a lungul anilor, Autoritatea Iraniană de Radiodifuziune a cerut distrugerea statului Israel și utilizarea armelor nucleare”, a adăugat IDF.

Bombardamentul a fost precedat de un avertisment pentru evacuarea civililor din zona respectivă, situată în nordul Teheranului, unde se află sediul IRIB. Clădirea fusese deja vizată de Israel în timpul conflictului din iunie 2025.

Avioanele de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene au aruncat „zeci de bombe” asupra complexului, „distrugându-l”, potrivit IDF.

Armata israeliană a anunțat că „centrul de comunicații al regimului terorist iranian” era folosit pentru „a promova activități militare sub pretextul activităților și bunurilor civile, pe lângă activitățile de propagandă care emanau din centrul de comunicații”.

IDF a mai precizat că toate activitățile desfășurate în cadrul complexului erau coordonate de Garda Revoluționară Islamică din Iran (IRGC).

Fostul președinte bulgar, Rumen Radev, și-a anunțat candidatura pentru funcția de prim-ministru în alegerile anticipate programate pentru 19 aprilie, după ce și-a prezentat nouă coaliție denumită „Bulgaria Progresistă”.

Considerat cel mai popular politician din Bulgaria, Radev este dat acum în sondaje pe primul loc, blocul său de centru-stânga urmând să obțină 33% din voturi, cu 12 puncte peste cei mai apropiați rivali, potrivit POLITICO Poll of Polls.

Într-o postare pe Facebook, Radev a declarat că alianța reprezintă „răspunsul la așteptările bulgarilor de a desființa modelul oligarhic de corupție”.

El a mai adăugat că înregistrarea coaliției este „primul pas către victorie” și a declarat că „suntem pregătiți, putem și vom reuși.”

Fost comandant al forțelor aeriene și deținător a două mandate prezidențiale, cel mai recent încheiat la începutul lunii ianuarie, Radev și-a construit imaginea ca un adversar cu multe legături politice.

Totuși, fostul președinte bulgar este criticat pentru pozițiile considerate favorabile Moscovei, în special privind sprijinul militar pentru Ucraina.

„Bulgaria Progresistă” reunește Mișcarea Politică Social-Democrată, Partidul Social-Democrat și Mișcarea Poporul Nostru. Blocul este strâns asociat cu Radev, dar conducerea oficială revine aliaților săi, Galab Donev, fost prim-ministru interimar, și Dimitar Stoyanov, fost ministru al apărării.

Inițiativa sa a venit după ani de instabilitate politică și proteste de masă. Prim-ministrul Rosen Zhelyazkov a demisionat în decembrie 2025, după acuzații de corupție. Cabinetul său, format în ianuarie 2025, a supraviețuit șase voturi de neîncredere înainte de a se prăbuși.

Alegerile din aprilie vor fi a opta rundă de scrutin în Bulgaria în patru ani, niciun prim-ministru ales din 2021 nereușind să finalizeze mandatul complet.

Un incendiu a izbucnit la ambasada Statelor Unite din Riad, după ce mai multe explozii au fost auzite în cartierul diplomatic al capitalei saudite, au declarat două surse pentru Reuters.

AFP relatează, citând patru martori, că marţi dimineaţă s-au produs două explozii puternice în zona care găzduieşte mai multe ambasade, iar unul dintre martori a observat un nor de fum.

Subject: Security Alert – Shelter in Place – U.S. Mission to the Kingdom of Saudi Arabia, (Mar. 3, 2026)

Location: Saudi Arabia

Event: Security Alert
The U.S. Mission to Saudi Arabia has issued a shelter in place notification for Jeddah, Riyadh and Dhahran and are limiting…

— U.S. Embassy Riyadh (@USAinKSA) March 3, 2026

Martorii au confirmat pentru agenţia franceză că exploziile ar fi fost destul de intense și ar fi afectat cartierul diplomatic din vestul oraşului, relatează The Guardian.

Presa locală menţionează că incidentul ar fi fost provocat de atacuri cu drone. Surse citate de CNN au precizat că ambasada SUA din Arabia Saudită a fost lovită de două drone suspectate a fi iraniene, fără rapoarte iniţiale privind victime.

Ambasada SUA din Riad a emis marți dimineață o alertă de securitate prin care recomandă cetățenilor americani din Arabia Saudită să se adăpostească imediat.

US Embassy in Riyadh.. pic.twitter.com/mOuS5YO9K8

— Iran Military Daily (@Iranmilitary24) March 2, 2026

De asemenea, aceasta a menționat că limitează călătoriile neesențiale către orice instalații militare din regiune, se precizează într-o postare făcută pe X.

Această ambasadă se află printre mai multe ţinte diplomatice şi militare americane vizate de Iran în Golf. Tot CNN a mai relatat că ambasada SUA din Kuweit a fost lovită la rândul său în zilele de duminică şi luni.

Iranul continuă în aceste zile acţiunile ca represalii la atacurile americane şi israeliene din regiune.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni că România nu este pusă în fața niciunui risc direct în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. El a spus că autoritățile au adoptat măsuri suplimentare de precauție, însă situația de pe teritoriul național rămâne sub control.

Miruță a explicat că tensiunile din regiune au escaladat după un schimb de atacuri între mai multe state, iar reacția instituțiilor române a fost una adaptată noilor condiții de securitate.

„A început un atac masiv între mai multe ţări. Iran nu a atacat doar o singură ţară, după ce a fost atacat la rândul lui. Şi este absolut normal şi aşteptabil să fie crescută prudenţa şi să fie sporite măsurile de vigilenţă. Asta se întâmplă şi pe teritoriul naţional. După confirmarea acestui atac, a crescut gradul de atenţie, monitorizăm permanent tot ce se întâmplă, schimbăm informaţii cu partenerii noştri şi urmărim cu frecvenţă, aş zice, mai densă informaţiile şi lucrurile care se întâmplă în jurul Iranului”, a afirmat Radu Miruţă, luni seară, la Euronews România.

Radu Miruță a adăugat că instituțiile din domeniul apărării au introdus verificări suplimentare la accesul în unitățile militare, controale „mai intense” la intrări și ieșiri, dar și un schimb mai rapid de informații cu partenerii externi.

În acest context, nivelul de alertă al bazelor militare din România a fost ridicat de la verde la galben, ca măsură preventivă, a anunțat Radu Miruță.

El a mai declarat că există un volum foarte mare de informații care circulă în spațiul public în perioade aceasta, când conflictul este în desfășurare, iar unele dintre acestea sunt propagate cu scop de manipulare.

„În perioada asta de conflict militar, multe informaţii sunt generate în spaţiul public şi cu scopul de a dezinforma sau a influenţa o decizie sau alta. De asta e foarte important să validăm aceste informaţii. Sunt diverse elemente de informaţie pe care, în măsura în care le validezi, poţi să-ţi dai seama despre nişte lucruri. Am verificat toate aceste elemente, le-am confirmat şi cu celelalte ministerie ale apărării şi serviciile de informaţii asociate. Concluzia clară şi nu cu dubiu este că, la momentul în care discutăm, nu există niciun pericol”, a spus Radu Miruţă.

Numărul militarilor americani care și-au pierdut viața în confruntarea cu Iranul a ajuns la șase, potrivit informațiilor transmise de armata Statelor Unite, luni seara, potrivit Sky News.

CENTCOM Update

TAMPA, Fla. – As of 4 pm ET, March 2, six U.S. service members have been killed in action. U.S. forces recently recovered the remains of two previously unaccounted for service members from a facility that was struck during Iran’s initial attacks in the region.…

— U.S. Central Command (@CENTCOM) March 2, 2026

Anterior, fusese confirmat decesul a patru soldați, însă autoritățile au anunțat ulterior că alți doi au fost găsiți fără viață.

Forțele americane au identificat și recuperat trupurile celor doi militari care figurau ca dispăruți. Aceștia se aflau într-o instalație militară lovită în timpul primelor atacuri lansate de Iran în regiune.

Reprezentanții armatei au declarat că numele celor decedați nu vor fi făcute publice decât după ce familiile vor primi notificarea oficială, termenul standard fiind de 24 de ore de la anunțarea rudelor apropiate.

Înainte de confirmarea noului bilanț, președintele Statelor Unite, Donald Trump, avertizase că situația ar putea aduce și alte pierderi de vieți, după ce a anunțat moartea a trei soldați americani.

„Din păcate, probabil vor mai fi și alții înainte ca totul să se termine. Așa se va întâmpla probabil. Dar vom face tot posibilul ca acest lucru să nu se întâmple”, a declarat Donald Trump.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni că România nu a avut niciun rol în acțiunile militare declanșate împotriva Iranului și că nicio infrastructură aflată pe teritoriul național nu a fost utilizată în acest scop.

Miruță a declarat că statul român nu a pus la dispoziție facilități, baze sau alte resurse care să contribuie la atacurile recente.

„Vă confirm că, de pe teritoriul naţional, România nu a sprijinit ceea ce s-a întâmplat vineri seară sau când a fost iniţiat atacul împotriva Iranului. Nu s-au folosit, că am primit multe întrebări zilele astea la minister, s-a folosit de pe teritoriul naţional vreo facilitate pentru a ajuta un astfel de atac? Şi răspunsul pe care l-am primit de la şeful Statului Major este că nu”, a declarat ministrul Apărării, luni seară, la Euronews România.

În contextul tensiunilor din regiune, ministrul a fost întrebat dacă autoritățile de la București au primit vreo cerere de implicare, inclusiv pentru eventuale acțiuni desfășurate în Europa, după ce o bază militară britanică din Cipru a fost vizată de un atac iranian.

Radu Miruță a precizat că, până în prezent, nu există o astfel de solicitare oficială.

„Se întâmplă multe lucruri în primele zile ale unui astfel de atac militar şi sunt şi foarte multe informaţii care se împing într-o anumită direcţie. Eu vă spun oficial că România, până în acest moment, nu a primit o astfel de solicitare”, a răspuns ministrul.