Sorana Cîrstea va juca împotriva jucătoarei din Germania Tatjana Maria. Dacă va trece de primul tur, românca de pe locul 38 WTA o va întâlni pe Diana Shnaider.

Jaqueline Cristian, numărul 35 în clasamentul WTA, va juca împotriva jucătoarei din Indonezia Janice Tjen, iar dacă va câștiga o va întâlni pe australianca Maia Join.

Gabriela Ruse o va întâlni în primul tur pe australianca Ajla Tomljanovic, iar apoi, dacă va câștiga, pe pe chinezoaica Xinyu Wang.

PEN (Poets, Essayists, Novelists) International, una dintre cele mai vechi organizații care apără libertatea de exprimare în toată lumea, a instituit ca ziua de 3 martie să fie Ziua Mondială a Scriitorului.

Organizația fusese fondată la Londra în 1921 și avea ca scop să apere libertatea de exprimare, drepturile scriitorilor persecutați, drepturile scriitorilor închiși pentru opiniile lor, jurnalismul independent.

„Infractorul” Orhan Pamuk

PEN International are astăzi centre deschise în peste 100 de țări și intervine public atunci când autorii sunt arestați, amenințați, persecutați, cenzurați pentru opiniile lor.

PEN International a intervenit, de pildă, în cazul Orhan Pamuk, care fusese pus sub acuzare în Turcia în 2005 pentru declarații publice despre masacrele armenilor și despre kurzi.

Orhan Pamuk fusese acuzat de „insultarea identității turce”, o infracțiune prevăzută în Articolul 301 din Codul Penal turc.

Nobel pentru Literatură

PEN International a condamnat procesul lui Pamuk și l-a catalogat drept o încălcare a libertății de exprimare, a mobilizat centre PEN din mai multe țări și a cerut autorităților turce retragerea acuzațiilor.

Cazul Orhan Pamuk a devenit peste noapte un caz internațional care a generat presiune diplomatică puternică.

În 2006, acuzațiile au fost retrase, iar în același an, Pamuk a primit Premiul Nobel pentru Literatură.

Salman Rushdie sau când te pui cu Profetul

Un alt caz celebru este al lui Salman Rushdie, pentru care PEN a fost una dintre cele mai vocale instituții care i-au luat apărarea pentru romanul său, „Versetele satanice”.

Romanul a fost considerat o blasfemie la adresa Islamului, a Profetului Mahomed și a Coranului, astfel că, la 14 februarie 1989, liderul suprem al Iranului, Ruhollah Khomeini, a emis o fatwa (un decret cu valoare de lege) prin care Salman Rushdie era condamnat la moarte, împreună cu oricine a fost implicat, în mod conștient, la publicarea cărții. Musulmanii d eîntreaga lume erau îndemnați să execute această sentință, sub promisiunea unei recompense.

Ca urmare, Salman Rushdie a trebuit să trăiască sub protecție britanică. Traducători și editori ai cărții au fost fie grav răniți, fie uciși. Chiar relațiile diplomatice dintre mai multe state occidentale și Iran s-au deteriorat atunci. Cu toate astea, în 1998, guvernul iranian a declarat că nu mai susține activ aplicarea fatwei, dar nici nu a revocat-o oficial.

Precedentul Salman Rushdie

În 2022, Salman Rushdie a fost atacat pe o scenă în SUA și a fost grav rănit, incident care a reactivat discuțiile pe tema impactului acelei fatwa.

Salman Rushdie a fost un exemplu de condamnare la moarte transnațională, exemplul viu a a ceea ce înseamnă libertatea de exprimare la nivel global, dar a creat și un precedent periculos: un autor era condamnat la maorte doar pentru că a scris o operă de ficțiune.

Cazul Politkovskaia sau când Putin își face cadou viața altuia

Un alt caz celebru a fost al Annei Politkovskaia, o jurnalistă rusă critică la adresa Kremlinului, asasinată în 2006. O crimă pe care PEN International a condamnat-o ferm și pentru care a cerut investigații independente.

Anna Politkovskaia a fost, de asemenea, o figură importantă a scrisului, de data aceasta în domeniul jurnalismului. Relatările sale din războiul din Cecenia și publicate în Novaya Gazeta, unul dintre puținele ziare care îndrăzneau să publice anhete incomode despre corupția și abuzurile armatei ruse asupra oamenilor – crime și dispariții forțate, tortură, execuții fără dreptul la judecată, corupția la nivel înalt și cum și-a consolidat Putin puterea, evident, teme extrem de incomode pentru un Kremlin lipsit de orice fel de scrupul.

Politkovskaia a avut îndrăzneala să publice o carte, „Rusia lui Putin”, în care a descris degradarea instituțiilor democratice și climatul de frică și teroare al Rusiei anilor 2000, devenind, prin asta, una dintre cele mai critice voci din interiorul Rusiei.

Ea a fost intimidată, reținută, amenințată în repetate rânduri. În 2004 a fost otrăvită în timp ce zbura la Beslan pentru a media în criza ostaticilor. În ciuda tuturor amenințărilor, a continuat să scrie.

La 7 octombrie 2006, Politkovskaia a fost asasinată în liftul blocului în care locuia, la Moscova. Era ziua de naștere a lui Putin, un detaliu care a atras atenția comunității internaționale, deși autoritățile au negat orice legătură politică.

Comanditarul crimei nu a fost niciodată identificat oficial.

3 martie rămâne, prin urmare, o dată-simbol pentru ceea ce înseamnă curajul de a spune adevărul într-o lume prea obișnuită cu minciuna.

„La data de 3 martie a.c., ora 07.45, pe Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse, pe sensul de mers către Republica Bulgaria, un autocamion a luat foc”, informează IPJ Giurgiu.

Momentan, se circulă alternativ pe o singură bandă, până la eliberarea drumului.

Accidentul s-a petrecut de dimineață, la ora 07:45.

La fața locului, numărul de polițiști rutieri și polițiști de frontieră, în vederea prevenirii blocajelor și asigurării unei fluențe a circulației.

Potrivit centrului Infotrafic, pe DN 5, Podul Giurgiu-Ruse, județul Giurgiu, a izbucnit un incendiu la nivelul unui autocamion aflat în deplasare, care nu avea încărcătură periculoasă. Șoferul a ieșit singur din camion. Acesta nu era rănit. Incendiul a fost stins, însă camionul a rămas pe drum, pe sensul de mers înspre Ruse.

ISU Giurgiu anunță că șoferul autotrenului și alți conducători auto aflați în zonă au intervenit cu stingătoare, reușind să localizeze incendiul.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că focul s-a manifestat între cabină și remorcă, la cutia de control a sistemului de încălzire. Cauza probabilă de producere a incendiului a fost scurtcircuitul.

Se estimează reluarea circulației după ora 9:00.

Potrivit listei publicate de CNAB, au fost anulate curse către și dinspre Tel Aviv, Dubai, Doha, Abu Dhabi, Amman și Manama.

Decizia a fost luată ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu.

Sunt afectate curse ale companiilor Tarom, El Al Israel Airlines, Flydubai, Wizz Air Malta, Ryanair, Qatar Airways, HiSky Europe, Fly One România și Anima Wings Aviation.

În total, 28 de curse, 15 plecări și 13 sosiri, au fost anulate.

Lista zborurilor anulate:

Comisia Europeană a aprobat luni deblocarea primelor de carieră didactică pentru profesorii din România, a anunțat Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene.

Condițiile de utilizare a voucherelor sunt mai stricte decât în forma adoptată de Guvernul României în 2023, după greva generală a profesorilor. Conform noilor reguli, minimum 65% din sumă trebuie alocat participării la cursuri de formare profesională stabilite de Ministerul Educației și Cercetării.

Restul banilor poate fi folosit pentru cărți, materiale de specialitate sau alte cheltuieli necesare activităților educaționale, dar care și au legătură cu procesul de predare.

„Uniunea Europeană investește în calitatea educației. Pentru a face față transformărilor rapide din societate, este esențial să ne asigurăm că profesorii care formează generațiile viitoare au acces la resurse moderne și competențe actualizate”, a declarat vicepreședinta Comisiei Europene.

Noua formulă ridică pragul de cheltuieli pentru cursuri la minimum 65%, o creștere față de primele propuneri ale autorităților române.

Calculat pentru cei 1.500 de lei ai primei, cel puțin 975 de lei trebuie folosiți pentru cursuri, iar restul de 525 de lei poate fi alocat cărților, materialelor de specialitate sau altor cheltuieli eligibile.

Numărul profesorilor care vor primi primele este estimat la 220.000, față de aproximativ 267.000 cât estima înainte Ministerul Educației. Numărul beneficiarilor va scădea, așadar, cu aproape 18%, adică cu circa 47.000 de persoane, comparativ cu estimarea inițială.

Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), fără modificările legislative, mecanismul de decontare din fonduri europene nu poate fi pus în aplicare.

Ministerul a precizat că, în primul trimestru al anului 2026, va fi elaborat un proiect de modificare a OUG 58/2023, care să includă noile reguli privind eligibilitatea cheltuielilor și utilizarea voucherelor. În prezent, proiectul nu se află în transparență decizională la MIPE.

Inițial, conform OUG 58/2023, suma de 1.500 de lei trebuia acordată anual cadrelor didactice și didactice auxiliare, începând cu luna octombrie, și putea fi folosită pentru cursuri de formare, echipamente IT, cărți, aplicații educaționale și alte nevoi didactice, cu o flexibilitate mai mare a cheltuielilor.

MIPE a explicat ulterior că forma inițială a măsurii nu a fost acceptată de Comisia Europeană, care a cerut condiționarea cheltuielilor și orientarea predominantă către formare profesională.

În acel moment, Comisia Europeană impunea ca minimum 50% din sumă să fie utilizată pentru cursuri.

Australia declară că dronele iraniene au lovit o bază aeriană din Emiratele Arabe Unite

Dronele iraniene au lovit o instalație militară australiană din Emiratele Arabe Unite, dar nu au existat răniți, a declarat ministrul australian al apărării, conform The Guardian.

Richard Marles a declarat că dronele au lovit baza aeriană Al Minhad, un centru logistic pentru operațiunile Australiei în Orientul Mijlociu, lângă Dubai, în prima noapte a războiului din Iran.

„Avem un număr de australieni care operează de la un sediu pe care îl avem la Al Minhad de mulți, mulți ani”, a declarat Richard Marles, marți, pentru televiziunea australiană Seven Network, citat de AP

„Toți sunt identificați, toți sunt în siguranță. Avem peste 100 de militari în serviciu, de fapt, în tot Orientul Mijlociu, într-o serie de țări, dar majoritatea se află în Emiratele Arabe Unite, iar baza respectivă este foarte importantă pentru noi.”, a declarat el.

Noi alerte de suspiciuni de infiltrare a dronelor în Golan. Hezbollah a confirmat trimiterea anterioară a unor drone

Alerte de suspiciuni de infiltrare a dronelor în mai multe comunități din Golan.

Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au declarat anterior că au doborât două drone lansate din Liban. Hezbollah a confirmat că a lansat două drone.

Câte rachete şi drone au interceptat până acum ţările din Golf

Emiratele Arabe Unite au interceptat 169 dintre cele 182 de rachete detectate, restul aterizând în mare, conform CNN. Totodată, au doborât 645 de drone, în timp ce alte 44 au atins teritoriul țării, potrivit Ministerului Apărării.

Bahrain a raportat interceptarea a 70 de rachete și 76 de drone, conform presei de stat, citând Comandamentul General al Forțelor de Apărare.

Qatar a neutralizat 101 rachete dintr-un total de 104 detectate, precum și 24 din 39 de drone, și a doborât două bombardiere iraniene SU-24, potrivit agenției de știri de stat Qatar News Agency.

Arabia Saudită nu a dezvăluit cifra exactă a rachetelor sau dronelor interceptate.

Totuși, Ambasada SUA din Riad a fost lovită de drone suspectate a fi iraniene, conform a două surse apropiate situației. Ministerul Apărării a precizat ulterior că opt drone au fost interceptate în apropierea orașelor Riad și Al-Kharj.

Israelul ordonă noi evacuări în Liban

Armata israeliană a emis marți noi ordine de evacuare pentru zeci de locații din Liban, scrie The Guardian.

Avertismentul a fost făcut inclusiv pentru locuitorii din două cartiere din sudul Beirutului, pentru a sta departe de mai multe clădiri înainte de o acțiune militară, relatează AFP.

„Avertisment urgent pentru locuitorii din Liban, în special din satele ale căror nume sunt afișate. Pentru siguranța dumneavoastră, trebuie să vă evacuați imediat locuințele”, se arată într-un comunicat al purtătorului de cuvânt al armatei în limba arabă, Avichay Adraee, pe Telegram, care enumeră 50 de locații.

„Sunteți situat în apropierea instalațiilor și intereselor Hezbollah, împotriva cărora IDF va opera în viitorul apropiat”, le-a spus el locuitorilor din cartierele Ghobeiry și Haret Hreik din sudul Beirutului.

Centrele de date Amazon avariate de atacurile cu drone

Amazon Web Service (AWS) declară că se confruntă cu „întreruperi continue ale serviciilor” în Orientul Mijlociu, după ce compania a susținut că trei dintre centrele sale de date au fost afectate de atacurile cu drone, scrie Sky News.

Într-o actualizare de pe site-ul său web, AWS a declarat că două facilități din Emiratele Arabe Unite au fost „lovite direct”, în timp ce „o dronă lovită în imediata apropiere” a unui amplasament din Bahrain a provocat pagube.

„Aceste atacuri au provocat daune structurale, au perturbat furnizarea de energie electrică infrastructurii noastre și, în unele cazuri, au necesitat activități de stingere a incendiilor care au dus la daune suplimentare provocate de apă.”, se arată.

AWS a declarat că lucrează pentru a restabili serviciul, dar a recunoscut că a avut loc o recuperare.

Știrea inițială

La începutul celei de-a patra zile a conflictului din Orientul Mijlociu, izbucnit după ofensiva americano-israeliană împotriva Iranului, Israelul a anunțat marți că a atacat sediul radioteleviziunii publice din Teheran. Capitala iraniană a fost zguduită de mai multe explozii, potrivit AFP.

Teheranul, care a continuat să țintească statele din Golf unde sunt amplasate baze americane, a declarat că este pregătit pentru un „război de durată”. La rândul lor, Statele Unite au transmis că sunt dispuse să acționeze „până la capăt”, fără a exclude posibilitatea unei intervenții militare terestre.

Cu toate acestea, prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, a respins afirmațiile potrivit cărora Statele Unite și Israelul ar intra într-un conflict prelungit cu Iranul, relatează The Times of Israel și The Guardian.

Într-un interviu acordat postului Fox News, Netanyahu a declarat: „Aud că oamenii vă spun că veți avea un război fără sfârșit aici. Nu veți avea un război fără sfârșit pentru că… acest regim terorist din Iran este în punctul său cel mai slab” de la înființarea sa.

De asemenea, Israelul a anunțat că a interceptat două drone care au traversat teritoriul țării din direcția Libanului, au declarat Forțele de Apărare Israeliene marți dimineață devreme.

Iată declarația completă: „În urma sirenelor care au declanșat identificarea unei aeronave ostile la ora 04:43 în zona Galileii de Vest, Forțele Aeriene Israeliene au interceptat două drone care au traversat teritoriul israelian din direcția Libanului. În plus, în urma sirenelor care au declanșat în HaGoshrim la ora 04:37, s-a stabilit că este vorba de o identificare falsă.”

Mai mult, Armata Arabiei Saudite anunțat că a interceptat și distrus opt drone în apropierea capitalei Riad și a orașului central Al Kharj, a anunțat Ministerul Apărării din regat marți dimineață, ora locală, relatează CNN.

Declarația, atribuită purtătorului de cuvânt al ministerului, general-maiorul Turki Al-Maliki, nu a precizat dacă au rezultat pagube sau victime.

Al Kharj se află la aproximativ 85 de kilometri sud-est de Riad. Baza Aeriană Prince Sultan este situată în apropiere. Este o bază aeriană saudită, dar se știe anterior că a găzduit aeronave militare americane.

O scădere a acțiunilor a continuat marți, iar dolarul american a crescut, pe fondul temerilor investitorilor legate de impactul atacurilor americane și israeliene asupra Iranului, scrie Reuters.

Cel mai extins indice MSCI pentru acțiunile din Asia-Pacific, în afara Japoniei, a pierdut 1,5%, prelungind pierderile pentru a doua zi consecutivă.

El a fost condus de scăderea de până la 4,1% a acțiunilor din Coreea de Sud. Nikkei 225 din Tokyo a coborât cu 2,3%, iar contractele futures e-mini pe S&P 500 au scăzut cu 0,6%.

„Incertitudinea politicii economice era deja ridicată, iar acum, odată cu conflictul din Iran, se așteaptă ca și riscul geopolitic să crească. Ultima dată când ambele au înregistrat o creștere bruscă a fost în 2022, în timpul conflictului Rusia-Ucraina, care nu a funcționat bine pentru piețele asiatice.”, a declarat Rupal Agarwal, strateg la Bernstein în Singapore.

Pe Wall Street, indicele S&P 500 s-a stabilizat după o sesiune volatilă de luni, iar Nasdaq Composite a crescut cu 0,4%. Președintele american Donald Trump a spus că operațiunea împotriva Iranului a depășit așteptările.

Un oficial al Gărzilor Revoluționare din Iran a precizat că Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă traficului maritim și că orice navă care încearcă să treacă va fi atacată.

Amenințare a dus la creșterea costului închirierii unui supertanker pentru transportul petrolului din Orientul Mijlociu către China la peste 400.000 de dolari pe zi.

Contractele futures pentru țițeiul Brent au urcat cu 2%, până la 79,22 dolari pe baril. Prețurile gazelor naturale au crescut cu aproximativ 40% în Europa și Asia.

Rezolvarea scenariilor de risc

Creșterea bruscă a prețurilor la energie ar putea, de altfel, mări costurile companiilor asiatice și afecta profiturile, ceea ce va influența într-o măsură performanța acțiunilor.

„Estimăm că o creștere de 20% a prețului Brent ar putea reduce câștigurile regionale cu 2%, cu variații între țări, dar acest lucru depinde de durata conflictului. Vârfurile mari ale riscului geopolitic afectează pe termen scurt, dar efectele se disipează în timp. Creșterea riscului geopolitic coincide cu vulnerabilitatea regională la corecție.”, au notat analiștii de la Goldman Sachs.

În toată această situație alarmantă, Secretarul de stat, Marco Rubio, a spus că Statele Unite vor lua măsuri pentru a contracara creșterea bruscă a prețului petrolului cauzată de conflictul din Iran.

Datele ISM arată că activitatea industrială din SUA a crescut constant în februarie, însă prețurile la poarta fabricilor au atins un maxim de aproape 3 ani și jumătate, ceea ce arată presiunea asupra inflației chiar înainte de atacurile SUA asupra Iranului.

Contractele futures indică o probabilitate de 97,5% ca Fed să mențină ratele dobânzilor la reuniunea din 18 martie. Indicele dolarului american s-a menținut aproape de maximul de șase săptămâni, la 98,499, în timp ce randamentul obligațiunilor pe 10 ani a scăzut la 4,036%.

De asemenea, aurul a crescut cu 0,6%, la 5.358,44 dolari, în timp ce Bitcoin și Ether au scăzut cu 1,5%, la 68.399,26 dolari, respectiv 2.013,07 dolari.

În total, 318 cetățeni români – pelerini și turiști – au revenit în țară în urma unei operațiuni organizate în regim charter.

Potrivit mesajului publicat de ministru, cele două curse au fost organizate de agenții de turism, în colaborare cu TAROM, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Cetățenii români au tranzitat Egiptul prin punctul de frontieră Taba, unde au fost sprijiniți de echipa consulară și de Ambasada României în Egipt.

Oana Țoiu a precizat că a discutat cu ministrul de externe al Republicii Arabe Egipt, Badr Abdel-Aati, pentru menținerea unei comunicări constante la nivel bilateral.

Scopul este facilitarea tranzitului pentru eventuale grupuri suplimentare de turiști sau pentru cazuri speciale care ar putea necesita asistență consulară în perioada următoare.

Operațiunea de repatriere vine pe fondul escaladării situației de securitate din regiune și face parte din eforturile autorităților române de a asigura protecția cetățenilor aflați în zone afectate de tensiuni.

Guvernul libanez a anunțat marți că a luat o măsură fără precedent, interzicând orice activitate militară sau de securitate a grupării Hezbollah, susținută de Iran. Decizia a stârnit critici imediate din partea organizației, scrie The Guardian.

„Statul libanez își declară respingerea absolută și neechivocă a oricăror acțiuni militare sau de securitate lansate de pe teritoriul libanez în afara cadrului instituțiilor sale legitime.”, a declarat prim-ministrul libanez, Nawaf Salam, pentru AFP, după o ședință de urgență a cabinetului.

„Acest lucru necesită interzicerea imediată a tuturor activităților de securitate și militare ale Hezbollah, considerându-le în afara legii și obligându-l să predea armele.”, a mai declarat acesta.

Mișcarea pro-iraniană, Hezbollah, prezentă atât în guvern, cât și în Parlament, a reacționat puternic după acest anunț. Măsura guvernului a venit la câteva ore după ce gruparea militantă susținută de Iran a atacat Israelul, luni dimineață, ca răzbunare pentru uciderea liderului suprem iranian, Ali Khamenei.

În replică, Israelul a bombardat suburbiile sudice ale Beirutului și sudul Libanului, provocând moartea a cel puțin 52 de persoane și rănirea a 154, potrivit Ministerului Sănătății de la Beirut.

Liderul blocului parlamentar al Hezbollah, Mohammed Raad, a criticat decizia, spunând că „deciziile pripite ale Beirutului nu reflectă așteptările libanezilor. Ei se așteptau la o decizie de respingere a agresiunii [israeliene].”

Israelul, care susține că a atacat lideri ai grupării, a declarat că a lovit peste 70 de obiective ale Hezbollah într-o ofensivă declanșată după ce mișcarea pro-iraniană a lansat rachete și drone spre teritoriul său.

Acțiunea a determinat locuitorii din zonele vizate, încă afectați de războiul anterior dintre Israel și Hezbollah, încheiat în noiembrie 2024, să se refugieze.

În iunie anul trecut, Hezbollah nu a luat parte la războiul de 12 zile dintre Israel și Iran.

Prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, a resping afirmațiile potrivit cărora Statele Unite și Israelul ar intra într-un conflict prelungit cu Iranul, relatează The Times of Israel și The Guardian.

Acesta a susținut că intervenția militară a celor două state în regiune va fi scurtă și decisivă.

Într-un interviu acordat postului Fox News, Netanyahu a declarat: „Aud că oamenii vă spun că veți avea un război fără sfârșit aici. Nu veți avea un război fără sfârșit pentru că… acest regim terorist din Iran este în punctul său cel mai slab” de la înființarea sa.

„Aceasta va fi o acțiune rapidă și decisivă”, a mai afirmat Benjamin Netanyahu.

Liderul israelian consideră că loviturile lansate de SUA și Israel pot crea premisele pentru schimbarea regimului de la Teheran. Cu toate acestea, în prezent, în Statele Unite, există poziții diferite cu privire la acest demers.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat anterior că schimbarea regimului nu reprezintă scopul principal al intervenției, acesta fiind, în schimb, eliminarea amenințărilor iraniene legate de rachete, forțe navale, programul nuclear.

Benjamin Netanyahu a declarat că Iranul este vinovat pentru majoritatea problemelor din Orientul Mijlociu și susține că o eventuală prăbușire a regimului ar deschide calea unor noi acorduri de pace între Israel și statele arabe și musulmane din regiune.

El crede că acțiunile comune americano-israeliene vor „inaugura o eră de pace la care nici măcar nu am visat”.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a explicat că SUA au declanșat Operațiunea Epic Fury după ce Israelul se pregătea pentru un atac preventiv asupra Iranului.

Potrivit acestuia, informațiile serviciilor americane indicau că Teheranul ar fi răspuns prin atacuri asupra intereselor americane din regiune.

După această declarație au urmat criticile la adresa administrației americane, unii acuzând că Israelul ar fi atras SUA într-un conflict cu Iranul. Întrebat despre această acuzație, Netanyahu a respins ideea și a ironizat-o.

„Este ridicol. Donald Trump este cel mai puternic lider din lume. Face ceea ce consideră că este corect pentru America. De asemenea, face ceea ce consideră că este corect pentru generațiile viitoare”, spune Netanyahu.