Cu covorul roșu întins, blitzurile pornite și industria filmului adunată din nou pe Riviera franceză, a 79-a ediție a Festivalul de Film de la Cannes a debutat marți într-o atmosferă care a amestecat glamour-ul clasic de la Cannes cu discursuri politice, reveniri controversate și momente încărcate de emoție, potrivit AP.

Primele ore ale festivalului au arătat deja că ediția din acest an nu va fi doar despre cinema, ci și despre lumea care îl înconjoară.

Timp de 12 zile, până pe 23 mai, Cannes va găzdui premiere, competiții și unele dintre cele mai urmărite apariții ale anului în cinematografie.

Dar încă din prima zi, festivalul a oferit suficiente momente pentru a domina titlurile internaționale.

Peter Jackson, surprins cu un Palme d’Or onorific: „Nu sunt genul de persoană care primește așa ceva”

Unul dintre cele mai emoționante momente ale serii a fost omagiul adus regizorului neozeelandez Peter Jackson, creatorul trilogiei The Lord of the Rings, care a primit un Palme d’Or onorific pentru întreaga carieră.

Premiul i-a fost înmânat de Elijah Wood, actorul care l-a interpretat pe Frodo în celebra trilogie.

Vizibil emoționat, Jackson a glumit în stilul său caracteristic: „N-am înțeles niciodată de ce primesc un Palme d’Or. Nu sunt genul de persoană care primește un Palme d’Or.”

Momentul s-a transformat rapid într-o scenă memorabilă când sala i-a oferit o serenadă pe Get Back, un omagiu discret la documentarul său despre The Beatles.

Jane Fonda, mesaj puternic la 88 de ani: „Cinemaul a fost mereu un act de rezistență”

Deschiderea oficială a festivalului a fost făcută de două legende ale cinematografiei: Jane Fonda, la 88 de ani, și actrița Gong Li.

Fonda a oferit unul dintre primele momente puternic aplaudate ale serii.

„Cinematografia a fost întotdeauna un act de rezistență”, a spus actrița, într-o declarație care a dat tonul politic al ediției din acest an.

Gaza pe scena Cannes. Juriul a transformat prezentarea într-un manifest

Dacă cineva se aștepta ca prima zi să fie dominată exclusiv de modă și premiere, ei bine, lucrurile nu au stat așa.

Scenaristul scoțian Paul Laverty, colaborator apropiat al lui Ken Loach, a vorbit deschis despre conflictul din Gaza, folosind cuvântul „genocid” și criticând dur industria de la Hollywood.

„Rușine celor de la Hollywood care fac asta”, a spus Laverty, referindu-se la actori precum Susan Sarandon, Javier Bardem și Mark Ruffalo, despre care a spus că au fost marginalizați pentru pozițiile lor publice.

„Arta și politica nu sunt în conflict”

Președintele juriului, regizorul sud-coreean Park Chan-wook, autorul Oldboy, a susținut că „arta și politica nu sunt concepte care se află în conflict”.

Alături de el, în juriu se află nume grele precum Chloé Zhao, Stellan Skarsgård, Ruth Negga și Demi Moore.

James Franco, apariția-surpriză care a împărțit festivalul

Una dintre cele mai comentate apariții de pe covorul roșu a fost cea a actorului James Franco.

Actorul american, care în ultimii ani a fost implicat în scandaluri și procese privind acuzații de comportament sexual nepotrivit, a apărut neașteptat la ceremonia de deschidere, stârnind imediat reacții împărțite în presa internațională.

Cannes are deja reputația de a readuce în prim-plan figuri controversate – așa cum s-a întâmplat anterior cu Johnny Depp.

Guillermo del Toro readuce „Labirintul lui Pan” într-o lume care seamănă tot mai mult cu filmul

Într-unul dintre cele mai apreciate momente cinefile ale primei zile, regizorul mexican Guillermo del Toro a revenit la Cannes pentru proiecția restaurată 4K a filmului său cult, Pan’s Labyrinth.

La aproape două decenii de la premiera originală, del Toro a spus că filmul despre fascism, rezistență și imaginație pare astăzi mai actual decât atunci când a fost făcut.

„Din păcate, trăim vremuri care fac acest film mai relevant ca niciodată”, a spus cineastul.

Dacă prima zi este un indiciu, ediția din acest an a Festivalului de la Cannes promite să fie la fel de mult despre cinema, cât despre războaie, ideologie, libertate artistică și felul în care cultura răspunde unei lumi tot mai tensionate.

Restricțiile rutiere vor intra în vigoare începând cu ora 15.00 și vizează Bd. Pierre de Coubertin și Bd. Basarabia, pe tronsonul dintre Bd. Chișinău și Str. Câmpia Libertății, potrivit Buletin de București.

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov a anunțat că liniile 85, 90, 104, 143, 640 și N109 vor circula temporar pe trasee modificate. În același timp, programul de funcționare va fi prelungit pentru liniile 1, 10, 85, 104 și 143.

Stația „Piața Hurmuzachi”, aferentă liniilor 640 și N109, va fi relocată temporar pe Calea Călărașilor, după intersecția cu Șos. Mihai Bravu.

În perioada restricțiilor, liniile 85 și 90 vor circula pe traseele de bază până la intersecția Str. Vatra Luminoasă cu Str. Tony Bulandra, apoi vor fi deviate pe Str. Tony Bulandra, cu întoarcere în Depoul Vatra Luminoasă.

Linia 104 va circula pe traseul obișnuit până la intersecția Șos. Iancului cu Bd. Pierre de Coubertin, apoi va fi deviată pe Șos. Iancului, Șos. Mihai Bravu și Bd. Decebal, după care revine pe traseul de bază.

Linia 143 va funcționa pe traseul de bază până la intersecția Str. Baicului cu Șos. Pantelimon, apoi va fi deviată pe Șos. Pantelimon, Bd. Ferdinand și Bd. Gării Obor, până la terminalul „Baicului”, cu întoarcere pe mai multe străzi din zonă, înainte de revenirea pe traseul actual.

Liniile 640 și N109 vor circula pe traseul obișnuit până la intersecția Bd. Chișinău cu Bd. Basarabia și Bd. Nicolae Grigorescu, apoi vor fi deviate pe Bd. Nicolae Grigorescu, Str. Constantin Brâncuși, Str. Baba Novac, Șos. Mihai Bravu și Calea Călărașilor, revenind ulterior pe traseul de bază.

După încheierea concertului, transportul public va fi suplimentat în zona Arenei Naționale. Șase tramvaie de pe linia 1 și șase de pe linia 10 vor circula la un interval de 10 minute, șase troleibuze de pe linia 85 vor pleca de la Arena Națională la același interval, 10 autobuze de pe linia 104 vor avea o frecvență de 6 minute, iar patru autobuze de pe linia 143 vor circula la un interval de 15 minute.

Tatăl, alături de fiul lui, se afla, luni după-amiază, în zona Rusca, o zonă din afara localității Sebeșu de Jos. Tatăl, care este fermier, s-a dus, însoțit de copilul lui, să repare un gard electric rupt. Toma Zerestrea crește vaci din rasa Aberdeen Angus, potrivit Turnul Sfatului. 

„Păi am venit aici să repar la un gard electric care cineva (…) mi l-a rupt ca să-mi ia drumul la animale. Și când eram pe final – că mai aveam de pus un par – băiețelul era la doi metri de mine lângă cărare. (…) El mergea în fața mea, eu mergeam după el, s-a dus un pic mai în față, a luat curba, acum m-am dus pe el, nu l-am mai găsit”, a povestit bărbatul. 

Înainte să se întoarcă în județul Sibiu, tatăl copilului a fost plecat în Columbia, Spania. Întrebat dacă micuțul are probele de comunicare, tatăl a precizat că băiatul, deși știe puțină română și vorbește engleză și spaniolă, el nu a avut probleme de comunicare cu fiul lui.

„L-am strigat, a intrat în tufe și nu l-am mai găsit. Probabil nu m-a auzit, pentru că el comunică, deci nu aveam probleme de comunicare cu el (…). E adevărat că vorbește mai puțin în română; vorbește mai mult în engleză, în spaniolă (…) dar când l-am strigat o dată mai devreme, mi-a răspuns. Era aici jos, la doi metri de mine. L-am strigat să vină lângă mine și a răspuns”, a declarat tatăl băiețelului. 

Bărbatul a precizat că nu știe ce s-a întâmplat cu fiul lui.

Întrebat dacă micuțului îi plăcea să exploreze, tatăl său a declarat că Alexandru nu prea iese în natură. „N-am prea ieșit cu el așa în natură, că nu îl prea duceam pe aici cu mine. Acum am venit eu, că era timpul scurt, știam că stau numai un pic”, a declarat tatăl lui Alexandru, băiețelul care a dispărut, luni, fără urmă.  

Părintele a povestit pentru Turnul Sfatului că el se afla în zona în care a dispărut fiul său încă de luni. Atunci, echipaje de jandarmi, pompieri, polițiști, salvamontiști, dar și voluntari s-au mobilizat să-l caute pe băiat, inclusiv cu un elicopter, drone cu senzori de căldură, dar și echipe canine. Căutările au continuat până în noapte, la ora 4:00, iar marți dimineață acestea au fost reluate.

Reamintim că marți, peste 130 de persoane, atât personal MAI, cât și voluntari, au continuat să-l caute pe băiat. În cadrul acțiunii au participat și militari, marți, iar primarul comunei Racovița, a îndemnat cetățenii să se alăture căutărilor.

Una dintre temele importante de pe agenda discuțiilor s-a referit la procesul de pregătire a aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Guvernul României și-a reafirmat sprijinul ferm pentru procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană, atât la nivel politico-diplomatic, cât și prin acțiuni concrete de susținere a administrației de la Chișinău, a subliniat șeful Executivului.

„Apartenența la Uniunea Europeană este calea cea mai sigură pentru progres și o calitate mai bună a vieții cetățenilor Republicii Moldova”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.

Guvernul României susține deschiderea neîntârziată a negocierilor oficiale de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, se arată într-un comunicat al Executivului.

Igor Grosu a mulțumit României pentru sprijinul constant, multidimensional și a subliniat importanța deschiderii efective a negocierilor de aderare într-un timp cât mai scurt.

Cei doi oficiali au trecut în revistă proiectele comune de interconectare în domeniile energiei și transporturilor, precum și pentru fluidizarea traficului la frontieră pentru cetățeni și pentru mărfuri.

Dominic Fritz a afirmat că PSD trebuie să ofere „claritate” în privința intențiilor sale politice înainte de orice negocieri pentru formarea unui nou executiv, criticând în același timp decizia social-democraților de a demite Guvernul. 

„Mi s-ar fi părut o idee extrem de proastă să răstorn un guvern fără să ai o soluție, tocmai de aceea, încă o dată, acum mingea este în curtea PSD”, declară Fritz. 

„Trebuie să avem claritate din partea PSD în primul rând. Dacă PSD vine și spune, ne pare rău, nu găsim o majoritate pentru ideile noastre, sau nu vrem să guvernăm și nu vrem să ne asumăm să scoatem această țară din criză în perioada următoare, atunci putem să stăm jos și putem să vedem în ce formulă și USR și PNL pot să se implice într-un guvern. Nu mă aștept să vină cineva să-și pare rău. Nu, dar să vină și să spună, îmi pare rău, nu reușesc să formez o majoritate. Majoritatea pe care ați văzut-o la moțiune de cenzură, de fapt a fost o majoritate de conjunctură”, spune liderul USR, marți la Antena 3. 

Acesta a explicat că intrarea USR la guvernare este condiționată de trecerea PSD în opoziție: „Dacă PSD își asumă guvernarea, foarte bine, mergem noi în opoziție. Dacă PSD anunță public că vor să meargă în opoziție, foarte bine putem să găsim noi să încercăm o variantă cum să ne putem asuma guvernarea”.  

Referitor la declarațiile președintelui UDMR privind refacerea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR, Dominic Fritz a exclus acest scenariu. „Îl admir pentru capacitatea lui de optimism. Sunt și eu un optimist de felul meu. Dar totuși trebuie să ne uităm la motivele de ce USR și PNL amândoi au spus că nu mai vor să, nu o să mai guverneze cu PSD. Nu mai există această șansă”, explică președintele USR. 

Food and Drug Administration (FDA), una dintre cele mai influente agenții de reglementare din lume, rămâne fără conducere după ce comisarul Marty Makary și-a anunțat demisia, la puțin peste un an de la preluarea mandatului, pe fondul unor tensiuni tot mai mari cu industria farmaceutică, lobby-ul pentru țigări electronice, grupurile anti-avort și chiar cu propria administrație.

Potrivit unui oficial de la Casa Albă, care a vorbit sub protecția anonimatului înaintea anunțului oficial programat pentru marți, Makary părăsește conducerea agenției după luni întregi de controverse interne și presiuni politice.

Funcția de comisar interimar va fi preluată de Kyle Diamantas, actualul șef al diviziei pentru alimente și avocat cu legături apropiate de familia Donald Trump.

Un mandat marcat de conflicte și restructurări

Chirurg și cercetător în domeniul sănătății, Marty Makary devenise cunoscut în cercurile conservatoare americane în timpul pandemiei de COVID-19, când critica frecvent măsurile sanitare în apariții la Fox News.

Ajuns la conducerea FDA în al doilea mandat Trump, Makary a promis reducerea birocrației și accelerarea aprobării medicamentelor.

În primul an, el a lansat peste șase inițiative menite să grăbească evaluările, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale în procesul de analiză, simplificarea studiilor clinice și proceduri accelerate pentru medicamente considerate de „interes național”.

Totuși, aceste reforme au fost rapid umbrite de haos intern.

Practic, toți oficialii de carieră aflați în poziții-cheie au demisionat, s-au pensionat sau au fost forțați să plece, ceea ce a alimentat scurgeri de informații, relatări despre moral scăzut și acuzații de politizare a deciziilor științifice.

Industria farmaceutică și investitorii, tot mai nemulțumiți

Deși Makary a promis evaluări mai rapide, directorii marilor companii farmaceutice au criticat lipsa de predictibilitate a agenției, considerată mai importantă decât viteza de aprobare.

Mai mulți producători de terapii pentru boli rare au raportat că au primit scrisori de respingere sau solicitări pentru studii suplimentare, deși dosarele fuseseră anterior aprobate de specialiștii FDA.

O mare parte dintre aceste decizii au fost supervizate de adjunctul lui Makary, Vinay Prasad, concediat de două ori în mai puțin de un an după conflicte cu producătorii de medicamente și organizațiile pacienților.

Controverse privind vaccinurile și presiuni din partea lui Kennedy

Mandatul lui Makary a fost complicat și de relația cu secretarul pentru sănătate, Robert F. Kennedy Jr., cunoscut pentru pozițiile sale controversate privind vaccinurile.

Sub conducerea lui Makary, FDA a analizat restricționarea eligibilității pentru noile vaccinuri COVID, iar unele decizii au provocat reacții dure din industrie.

Într-un episod care a atras atenția piețelor, FDA a refuzat inițial să analizeze vaccinul ARNm antigripal al companiei Moderna, retrăgându-se ulterior după amenințări cu acțiuni legale și intervenția Casei Albe.

Mai mult, o notă internă redactată de Vinay Prasad susținea, fără publicarea dovezilor, că vaccinurile COVID ar fi fost asociate cu moartea a zece copii — o afirmație care a declanșat proteste publice din partea a 12 foști comisari FDA.

Criticat de conservatori pentru mifepristonă și vapat

În ultimele luni, Makary a intrat în conflict și cu unele dintre cele mai influente grupuri conservatoare apropiate de administrația Trump.

Organizațiile anti-avort l-au acuzat că încetinește revizuirea pilulei abortive Mifepristonă, aflată pe piață de 25 de ani, dar contestată constant de activiști conservatori.

În paralel, industria țigărilor electronice a făcut lobby direct la Casa Albă, acuzându-l pe Makary că blochează aprobarea noilor produse aromate.

Săptămâna trecută, FDA și-a schimbat brusc poziția și a autorizat primele produse cu aromă de fructe, relaxând regulile de marketing pentru marii producători, însă măsura nu a fost suficientă pentru a-i salva mandatul.

Succesorul va avea nevoie de votul Senatului

Odată cu plecarea lui Makary, multe dintre reformele lansate în ultimul an rămân în aer, deoarece majoritatea nu au trecut prin procedurile federale necesare pentru a deveni reguli permanente.

Administrația Trump va trebui acum să nominalizeze un nou comisar permanent al FDA, candidatură care va necesita aprobarea majoritară a Senatul Statelor Unite.

Democrații din Congres au anunțat deja că vor analiza legalitatea mai multor programe introduse de Makary, inclusiv sistemul de evaluare accelerată pentru medicamente inovatoare, ceea ce anunță o nouă confruntare politică în jurul viitorului celei mai importante agenții sanitare americane.

Luni, procurorii l-au pus sub acuzare pe Andrii Iermak, considerat cândva unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Zelenski, pentru corupție și spălare de bani.

Într-un comunicat, Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție au transmis că Iermak, demis de Zelenski în noiembrie din funcția de șef de cabinet, ar fi fost „membru al unui grup infracțional organizat” implicat în spălarea a 8,9 milioane de euro prin proiecte imobiliare de lux din apropierea Kievului.

Mișcarea vine după scurgerea în presă a unor transcrieri ale unor convorbiri telefonice care ar implica mai mulți consilieri din domeniul securității naționale și apropiați ai lui Zelenski în scheme de corupție, legate în principal de sectoarele energiei și apărării, dar și de o bancă recent naționalizată.

„Mă așteptam la asta”, a declarat pentru Politico Oleksi Goncearenko, unul dintre cei doi parlamentari din opoziție care au obținut și publicat transcrierile.

„Cred că instituțiile anticorupție au decis că trebuie să acționeze după publicarea înregistrărilor”, a adăugat Goncearenko, membru al partidului Solidaritatea Europeană, formațiune condusă de fostul președinte Petro Poroșenko.

Poroșenko spune că scandalul afectează integrarea europeană a Ucrainei

Scandalul are implicații importante pentru Ucraina, a declarat Poroșenko pentru Politico.

„Din păcate, astfel de scandaluri de corupție în timpul războiului creează probleme serioase pentru țară. Subminează capacitățile de apărare, afectează reputația internațională și, cu siguranță, nu ajută integrarea europeană”, a spus Poroșenko.

Toate persoanele puse sub acuzare au negat acuzațiile, fie public, fie în instanță, fie prin intermediul avocaților. Vorbind cu jurnaliștii la Kiev, luni, Iermak a declarat: „Când ancheta se va încheia, voi comenta. Nu am vile, am doar un apartament și mașina pe care o vedeți”.

Ancheta privind Energoatom și demisia lui Iermak

Scandalul a izbucnit în noiembrie, când instituțiile anticorupție din Ucraina au anunțat că investighează o presupusă schemă de deturnare a aproximativ 100 de milioane de dolari din sectorul energetic și de la compania nucleară de stat Energoatom.

După aceste dezvăluiri, Zelenski l-a forțat pe Iermak să demisioneze. Până atunci, Iermak era considerat una dintre cele mai influente persoane din jurul președintelui ucrainean.

Iulia Mendel, fostă consilieră a lui Zelenski devenită critică a acestuia, a scris într-o postare pe Substack că înregistrările arată cum „un grup restrâns de persoane de la Kiev a transformat apărarea țării într-o afacere profitabilă”.

Marți, directorul NABU, Semen Krivonos, a declarat că Zelenski nu este vizat de nicio anchetă. Potrivit legislației ucrainene, un președinte aflat în funcție nu poate fi investigat penal.

Scandalul viner într-un moment sensibil pentru Ucraina, care încearcă să obțină o aderare accelerată la UE. Zelenski a cerut ca țara să fie admisă anul viitor, însă liderii europeni consideră acest obiectiv nerealist, având în vedere condițiile pe care Kievul trebuie să le îndeplinească, inclusiv în domeniul combaterii corupției.

Mulți miniștri și-au exprimat sprijinul față de decizia Comisiei Europene de a îngheța o subvenție de 2 milioane de euro acordată Fundației Bienalei pentru că a permis participarea Rusiei, potrivit declarațiilor date de mai mulți diplomați europeni pentru Euronews. 

Ministra letonă al Culturii, Agnese Lāce, care a cerut prevenirea a ceea ce oficiala a numit „instrumentalizarea instituțiilor culturale de către Rusia”.

Astfel, marți, un total de 14 miniștri prezenți în cadrul unei reuniuni la Bruxelles au denunțat  prezența Rusiei, dar s-au abținut să critice direct Italia, care a fost reprezentată la reuniune de ambasadorul Marco Canaparo, în locul ministrului Culturii, Alessandro Giuli.

Mai multe țări, precum Belgia, Spania și Polonia, au susținut că cultura nu poate fi folosită pentru a ascunde Invazia Rusiei în Ucraina, și au subliniat că mportanța evitării oricărei eludări a sancțiunilor de către persoanele din Rusia implicate în expoziție.

Comisia și președinția cipriotă a UE au solicitat suspendarea finanțării, realocând fondurile Bienalei pentru reconstrucția Ucrainei.

Până în prezent, Bruxelles a condamnat ferm decizia Bienalei de a permite Rusiei să-și redeschidă pavilionul național, susținând că exprimarea culturală „nu ar trebui niciodată folosită ca platformă de propagandă”. Oficialii europeni au avertizat că standul rus ar putea deveni „platformă pentru persoanele care au susținut activ sau au justificat agresiunea împotriva Ucrainei”.

Ediția din acest an s-a deschis, sâmbătă, pe fondul protestelor legate de participarea Rusiei și a Israelului. Colectivele disidente rusești „Pussy Riot” și „Femen” au afișat sloganuri împotriva lui Vladimir Putin, purtând cagule și fiind topless.

Juriul internațional al Bienalei, care va acorda premiile principale pavilioanelor, și-a dat demisia în bloc în urma criticilor primite pentru decizia de a exclude de la premii țările ai căror lideri sunt acuzați în prezent de crime împotriva umanității de către Curtea Penală Internațională.

Sindicatele au condamnat o reformă a pensiilor care agravează situația lucrătorilor. Belgienii prezenți în stradă au condamnat și atacul asupra indexării automate a salariilor, dar și scăderea puterii de cumpărare, potrivit Euronews. 

Manifestația a avut loc pe fondul creșterii vertiginoase a prețurilor la energie, cauzată de războiul din Orientul Mijlociu.

Această manifestație națională face parte dintr-o campanie sindicală condusă în ultimul an și jumătate de reprezentanții lucrătorilor împotriva coaliției guvernamentale conduse de prim-ministrul Bart De Wever, un naționalist flamand.

Transportul public din întreaga țară a funcționat la capacitate redusă. Aeroportul Charleroi a anulat toate zborurile programate pentru marți.

Ultima manifestație națională, din 12 martie, a adunat între 80.000 și 100.000 de persoane la Bruxelles.

„Sarmat va fi pusă în serviciu de luptă până la sfârșitul acestui an”, transmite președinția rusă, citată de AFP.  

Racheta are o rază de acțiune de peste 35.000 de kilometri și o capacitate distructivă considerabil mai mare decât sistemele similare occidentale, mai notează Kremlinul. 

„Randamentul combinat al încărcăturii utile este de peste patru ori mai mare decât cel al oricărui omolog occidental existent. Racheta se deplaseze nu doar pe o traiectorie balistică, ci și pe una suborbitală. Raza sa operațională la peste 35.000 de kilometri, dublând simultan precizia”, punctează Putin.  

Implementarea sistemului Sarmat fusese anunțată inițial pentru anul 2022, odată cu începutul Războiului din Ucraina.  

Anunțul vine la câteva luni după expirarea tratatului New START, privind limitarea armelor nucleare strategice. Semnat în 2010 între SUA și Rusia, tratatul stabilea limite pentru numărul lansatoarelor și al focoaselor nucleare strategice desfășurate de cele două state. 

După expirarea acordului, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova va continua să respecte limitele privind arsenalul nuclear, atât timp cât și Statele Unite vor proceda la fel.