Potrivit ultimelor date publicate de institutul rus de sondare VTsIOM, controlat de stat, rata oficială de aprobare a liderului de la Kremlin a coborât la 65,6%, cel mai redus nivel de la începutul invaziei din Ucraina. Deși procentul rămâne foarte ridicat comparativ cu standardele occidentale, analiștii spun că în contextul rus scăderea este considerată semnificativă, mai arat[ Il Post.

Kremlinul nu a mai publicat sondajele obișnuite

În mod neobișnuit, VTsIOM nu a mai publicat sondajele săptămânale privind popularitatea lui Vladimir Putin timp de două săptămâni consecutive în luna mai. Pentru mai mulți observatori, lipsa datelor sugerează îngrijorări la nivelul Kremlinului privind starea de spirit a populației. Analiștii subliniază însă că sondajele din Rusia trebuie interpretate cu prudență, deoarece mulți cetățeni evită să își exprime sincer opiniile politice de teama represiunii. Politologul Abbas Gallyamov, fost autor de discursuri pentru Putin și devenit critic al regimului după plecarea din țară, susține că schimbarea importantă nu este creșterea numărului de opozanți, ci faptul că mai mulți ruși sunt dispuși să își exprime public nemulțumirea.

Restricțiile de internet provoacă iritare inclusiv la Moscova

Una dintre cele mai vizibile surse de frustrare o reprezintă restricțiile tot mai frecvente asupra internetului mobil. Autoritățile ruse susțin că întreruperile sunt necesare pentru protejarea infrastructurii împotriva atacurilor ucrainene cu drone, însă criticii spun că măsurile sunt folosite și pentru controlul informației și limitarea organizării opoziției. Blocajele afectează inclusiv mari orașe precum Moscova, unde trăiește o parte importantă a clasei urbane considerate apropiate de Kremlin. Restricțiile complică activități cotidiene precum plățile online, comenzile de taxi sau accesul la servicii publice digitale. În paralel, autoritățile continuă să limiteze accesul la platforme occidentale precum Meta și aplicații precum WhatsApp sau Telegram, promovând în schimb aplicații controlate de stat.

Economia încetinește, iar atacurile ucrainene se intensifică

Nemulțumirile sunt alimentate și de situația economică. După o perioadă în care economia rusă a rezistat mai bine decât anticipau multe state occidentale, semnele de încetinire devin tot mai vizibile. Creșterile salariale se reduc, taxele au fost majorate, iar prețurile alimentelor au crescut. În același timp, atacurile ucrainene cu drone lovesc tot mai des infrastructura energetică și militară din interiorul Rusia. Rafinăria din Tuapse, de la Marea Neagră, a fost afectată de incendii puternice după atacuri recente, iar locuitorii au criticat deschis reacția autorităților, un lucru rar întâlnit în spațiul public rus. Teama unor noi atacuri a determinat Kremlinul să reducă inclusiv amploarea paradei militare din 9 mai, eveniment simbolic folosit anual în propaganda regimului.

Regimul lui Vladimir Putin rămâne totuși stabil

În ciuda acestor semnale, analiștii avertizează că nu există indicii privind o prăbușire iminentă a regimului. De-a lungul ultimilor ani, Vladimir Putin a construit un aparat de securitate puternic și loial, capabil să reprime rapid orice formă de opoziție. Rusia a mai trecut prin valuri de proteste importante în 2011, 2018, 2019, 2021 și după invadarea Ucraina în 2022, însă autoritățile au răspuns de fiecare dată prin arestări masive și măsuri represive. Lipsa unei opoziții unite și eliminarea treptată a liderilor anti-Kremlin continuă să îi ofere lui Putin un control solid asupra puterii, în ciuda semnelor tot mai vizibile de oboseală și nemulțumire în societatea rusă.

Printre suspecți se află un fost șef al Administrației Prezidențiale, un fost viceprim-ministru al Ucrainei și un om de afaceri descris de anchetatori drept unul dintre liderii unei organizații criminale destructurate în noiembrie 2025, în cadrul operațiunii speciale „Midas”. Operațiunea a vizat o rețea care a deturnat fonduri și a spălat bani prin proiecte imobiliare și companii-paravan, în cadrul uneia dintre cele mai ample anchete anticorupție din Ucraina.

Peste 80% din costuri, bani din scheme de corupție

Potrivit Biroului Național Anticorupție (NABU), între 2021 și 2025, grupul acuzat marți ar fi spălat peste 460 de milioane de grivne, echivalentul a peste 11 milioane de dolari, prin construirea unui complex imobiliar de lux în localitatea Kozîn, din regiunea Kiev. Proiectul includea patru reședințe private cu facilități auxiliare și un centru spa comun, construite pe un teren de aproximativ opt hectare.

Anchetatorii susțin că aproape 9 milioane de dolari din costurile construcției ar fi fost transferate printr-un mecanism financiar de tip „laundromat” – o rețea folosită pentru ascunderea originii banilor prin tranzacții și companii intermediare – controlat de omul de afaceri implicat în dosar. Acesta urma să devină proprietarul uneia dintre vilele construite în cadrul proiectului.

Spălare de bani în proporții deosebit de mari

Procurorii spun că o parte din proiect a fost finanțat din fonduri provenite din scheme de corupție legate de compania energetică de stat Energoatom, unul dintre cei mai importanți producători de energie electrică din Ucraina și operatorul centralelor nucleare ale țării.

Suspecții sunt acuzați de spălare de bani în cadrul unui grup organizat și în proporții deosebit de mari.

Cazul este unul dintre cele mai importante anunțate în acest an de structurile anticorupție ucrainene. Autoritățile de la Kiev încearcă să demonstreze partenerilor occidentali că lupta împotriva corupției rămâne o prioritate, inclusiv în timpul războiului. Reforma justiției și combaterea corupției se află printre principalele condiții urmărite de Uniunea Europeană în procesul de aderare al Ucrainei.

Zeci de dosare și condamnări în 2026

Potrivit datelor publicate de Procuratura Specializată Anticorupție, instituția a deschis 233 de dosare noi doar în primele patru luni ale anului și a anunțat 72 de noi suspecți. De asemenea, procurorii au trimis în instanță peste 40 de rechizitorii, care vizează 88 de persoane și prejudicii estimate la mai mult de 21 de milioane de dolari.

Totodată, 40 de sentințe definitive de condamnare în dosare de mare corupție, care vizează 49 de persoane, au intrat în vigoare în primele patru luni ale anului, potrivit statisticilor oficiale ale NABU. Instituția investighează cazuri care implică înalți oficiali ai statului, miniștri, parlamentari, judecători, șefi de instituții, directori ai companiilor de stat sau scheme complexe de spălare de bani și fraude de amploare.

Prezentatorul Fox News, Sean Hannity, se află, de asemenea, la bord. CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, care nu figura pe lista inițială de invitați, s-a îmbarcat în avion.

Avionul va avea o escală pentru realimentare în Anchorage, Alaska, potrivit raportului comun al Casei Albe, citat de Anadolu.

Nvidia a confirmat că Huang se va alătura lui Trump pentru călătoria în China, declarând într-un comunicat că acesta „participă la summit la invitația președintelui Trump pentru a sprijini America și obiectivele administrației”.

Mai mulți directori executivi și șefi de companii de top îl vor însoți pe Trump ca parte a delegației de afaceri americane.

Vizita, care va avea loc în perioada 13-15 mai, este prima efectuată de un președinte american în China din 2017 și a fost inițial planificată pentru luna aprilie, înainte de a fi amânată din cauza războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului.

Se așteaptă ca Taiwanul, comerțul, războiul cu Iranul și inteligența artificială să domine agenda, oficialii de ambele părți petrecând luni de zile negociind detaliile înaintea întâlnirii, care este urmărită cu mare atenție.

Trump și-a anunțat pentru prima dată planurile de a vizita China în timpul întâlnirii față în față cu Xi la summitul de la Busan din Coreea de Sud, pe 30 octombrie.

Beijingul a semnalat că va acorda prioritate politicii SUA privind Taiwanul în timpul discuțiilor, în timp ce se așteaptă ca Trump să facă presiuni pentru progrese în domeniul comerțului și Strâmtorii Ormuz.

Suma este cu aproape 4 miliarde de dolari mai mare decât estimarea anunțată în urmă cu două săptămâni și alimentează tot mai multe îngrijorări legate de costurile războiului și de diminuarea stocurilor de armament ale armatei americane, mai arată Euronews.

Cheltuieli uriașe pentru muniții și echipamente militare

Potrivit oficialilor Pentagonului, o mare parte din bani a fost folosită pentru înlocuirea munițiilor și repararea echipamentelor militare afectate în regiune. Controlorul financiar al Pentagonului, Jay Hurst, a precizat că estimarea actuală nu include costurile pentru reconstrucția sau repararea bazelor militare americane avariate în Orientul Mijlociu. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a fost audiat timp de mai multe ore în Congres și a fost criticat atât de democrați, cât și de republicani.

Congresul american cere explicații privind stocurile de arme

Mai mulți parlamentari și-au exprimat îngrijorarea privind capacitatea armatei americane de a susține un conflict de lungă durată. Republicanul Ken Calvert a avertizat că războiul cu Iran ar putea afecta pregătirea militară pe termen lung a Statele Unite. „Persistă întrebări legate de capacitatea noastră de a menține resurse suficiente pentru un conflict major”, a declarat acesta. Pete Hegseth a respins însă afirmațiile potrivit cărora stocurile de muniție ar fi aproape epuizate. „Contest caracterizarea conform căreia munițiile sunt epuizate. Nu este adevărat”, a spus oficialul american. În același timp, el a confirmat că administrația Donald Trump încearcă să accelereze producția de armament.

Washingtonul spune că are „planuri de escaladare”

Întrebat despre strategia administrației americane pentru încheierea conflictului, Pete Hegseth a declarat că Washingtonul are „un plan de escaladare, dacă va fi necesar”. Oficialul nu a oferit însă detalii suplimentare despre eventualele opțiuni militare sau diplomatice. Discuțiile privind o posibilă ieșire din conflict au întâmpinat dificultăți în Congres, unde tot mai mulți parlamentari cer clarificări privind obiectivele administrației americane în regiune.

Starul francez de 22 de ani a încheiat partida cu 27 de puncte, 17 recuperări, cinci pase decisive și trei capace. Wembanyama a devenit, astfel, al treilea cel mai tânăr jucător din istoria ligii profesioniste de baschet nord-americane care reușește această linie statistică într-un meci de play-off, după Magic Johnson și Luka Dončić.

Spurs s-a impus cu scorul de 126-97, preluând conducerea cu 3-2 la general în semifinala Conferinței de Vest.

Performanța lui Victor Wembanyama vine după ce în meciul 3, câștigat de Spurs, devenise al patrulea jucător din istoria NBA cu peste 35 de puncte, 15 recuperări și 5 capace într-un meci de play-off.

„Mă simțeam proaspăt, mă simțeam bine. Sincer, e greu de explicat. A fost doar meciul 5. Evident că sunt entuziasmat și că am emoții. Entuziasmul nu este ceva neobișnuit în acest moment al play-off-ului”, a declarat Wembanyama, potrivit AP.

Pentru Spurs au mai contribuit decisiv Keldon Johnson, cu 21 de puncte, De’Aaron Fox, cu 18, și Stephon Castle, cu 17.

De partea cealaltă, Anthony Edwards a încheiat cu 20 de puncte pentru Minnesota. Julius Randle și Jaden McDaniels au adăugat câte 17 puncte.

Wembanyama a revenit după eliminarea din meciul 4, câștigat de Timberwolves cu 114-109, pentru un cot aplicat lui Naz Reid în zona gâtului.

Tensiunea s-a menținut ridicată și în partida a cincea, Reid primind fault tehnic după ce l-a împins pe Wembanyama în timpul unei aruncări libere în sfertul al doilea.

Spurs și-a ținut adversara sub 100 de puncte pentru a cincea oară în cele 10 meciuri disputate în acest play-off.

Formația din San Antonio mai are nevoie de o singură victorie pentru a ajunge în finala Conferinței de Vest, unde ar întâlni Oklahoma City Thunder. Meciul 6 este programat vineri, la Minneapolis.

Infectată în urma focarului mortal de hantavirus, de pe nava de croazieră MV Hondius, o pacientă franceză este în stare critică și este tratată cu un plămân artificial, a declarat, marți, un medic de la spitalul din Paris, care o îngrijește, potrivit AP.

Bilanțul a ajuns la 11 persoane infectate, dintre care 9 sunt confirmate.

Pacienta a dezvoltat o formă gravă a bolii

Pacienta suferă de o formă severă a bolii, ce i-a cauzat probleme pulmonare și cardiace, care îi pun viața în pericol, a declarat dr. Xavier Lescure, specialist în boli infecțioase la Spitalul Bichat. Femeia este conectată la un dispozitiv de susținere a vieții, care pompează sânge printr-un plămân artificial, furnizându-i oxigen și returnându-l în organism. Speranța este că dispozitivul va reduce suficient presiunea asupra plămânilor și inimii, pentru a le oferi timp să se recupereze. Lescure a numit-o „etapa finală a îngrijirilor de susținere”, mai arată sursa.

După ce a fost realizată evacuarea tuturor pasagerilor și a membrilor echipajului de pe nava MV Hondius, nava se va întoarce în Olanda, unde va fi curățată și dezinfectată.

Directorul OMS se așteaptă la noi cazuri în săptămânile următoare

Potrivit directorului Organizației Mondiale a Sănătății, cazurile confirmate de infectare cu virusul au fost raportate doar în rândul pasagerilor sau echipajului navei de croazieră, iar „în acest moment, nu există niciun semn că asistăm la începutul unei epidemii mai ample”. Tedros Adhanom Ghebreyesus a adăugat, totuși, că „situația s-ar putea schimba și, având în vedere perioada lungă de incubație a virusului, este posibil să vedem mai multe cazuri în următoarele săptămâni”.

Ministerul Sănătății din Argentina a anunțat, marți, că o echipă de experți științifici va fi trimisă în următoarele zile pentru a investiga originea focarului. Până în prezent, OMS a identificat un cuplu olandez ca fiind primii pasageri infectați cu hantavirus, după ce a petrecut câteva luni în Argentina și în țările sud-americane vecine, înainte de a se îmbarca pe vasul de croazieră. Soțul și soția au murit, ulterior, în urma infectării.

Leo și Mirjam Schilperoord erau ornitologi și au făcut un tur de observare a păsărilor, care a inclus o oprire la o groapă de gunoi, unde se crede că au fost expuși la rozătoare purtătoare ale infecției.

Potrivit postului american, una dintre operaţiuni l-ar fi vizat pe Francisco Beltran, cunoscut drept „El Payin”, presupus membru de nivel mediu al cartelului Sinaloa. Acesta a fost ucis pe 28 martie, împreună cu şoferul său, după ce maşina în care se aflau a explodat în plină zi pe una dintre cele mai circulate autostrăzi din Mexic, în apropierea capitalei.

Autorităţile mexicane au păstrat discreţia asupra cazului, însă procurorul general al statului Mexic a declarat pentru CNN că un dispozitiv exploziv fusese ascuns în interiorul vehiculului. Mai multe surse citate de televiziunea americană susţin că atacul a fost o asasinare ţintită, facilitată de ofiţeri ai CIA.

Ground Branch, implicată în operaţiuni letale

Operaţiunea ar face parte dintr-o campanie mai amplă, neraportată anterior, condusă de Ground Branch, o unitate paramilitară secretă a CIA, cu scopul de a destructura reţelele cartelurilor. Sursele CNN afirmă că, începând de anul trecut, agenţi americani au participat direct la atacuri mortale asupra unor membri ai cartelurilor, în special asupra unor ţinte de nivel mediu.

„Letalitatea operaţiunilor lor a crescut considerabil”, a declarat pentru CNN o persoană informată despre aceste acţiuni.

Implicarea CIA ar fi variat de la furnizarea de informaţii şi sprijin operaţional până la participarea directă la operaţiuni de asasinare, potrivit aceloraşi surse.

Strategia ar urmări nu doar eliminarea liderilor de la vârful cartelurilor, ci şi lovirea unor membri de rang inferior, consideraţi esenţiali pentru funcţionarea reţelelor de trafic. Surse actuale şi foste din domeniul securităţii naţionale americane au comparat abordarea cu operaţiuni antiteroriste desfăşurate de Statele Unite în Orientul Mijlociu şi în alte regiuni.

Aceste acţiuni ar putea ridica probleme juridice în Mexic, unde agenţii străini nu pot participa la operaţiuni de aplicare a legii fără aprobarea expresă a guvernului federal. Una dintre sursele citate de CNN a afirmat că nu este clar dacă toate misiunile au fost coordonate cu autorităţile mexicane.

Campania s-ar fi intensificat după ce administraţia Trump a desemnat mai multe carteluri mexicane drept organizaţii teroriste străine şi a extins atribuţiile CIA pentru acţiuni letale şi operaţiuni clandestine în America Latină. Preşedintele Donald Trump a sugerat recent că o „forţă terestră” este deja activă împotriva traficanţilor, fără a oferi detalii.

Prezenţă CIA dezvăluită după accidentul din Chihuahua

Primele indicii publice privind prezenţa CIA în Mexic au apărut recent, după ce doi oficiali ai ambasadei SUA, identificaţi de surse CNN drept agenţi CIA, au murit într-un accident rutier în statul Chihuahua. Cu câteva ore înainte, aceştia şi alţi doi agenţi ar fi participat la o razie asupra unui laborator de metamfetamină, alături de autorităţi locale mexicane. Guvernul federal mexican a precizat ulterior că nu autorizase prezenţa lor acolo.

Incidentul a avut loc pe 10 ianuarie 2023, în timpul unui control rutier pe Fürstenrieder Straße, în München. Polițistul, identificat de presa germană drept Ümit A., în vârstă de 40 de ani, l-a oprit pe Sergiu S., un român de 24 de ani care lucra ca livrator de colete. Agentul i-a cerut acestuia să facă un test și i-ar fi spus că rezultatul testului ar fi fost pozitiv.

Potrivit sursei citate, polițistul i-ar fi propus românului să plătească 400 de euro pentru ca situația să fie rezolvată pe loc, fără ca un coleg de patrulă să afle despre presupusul rezultat al testului. Românul nu a plătit suma cerută, spunând ulterior că nu avea atâția bani asupra sa. O probă de sânge făcută ulterior la clinică a ieșit negativă.

Aproximativ două săptămâni mai târziu, în timpul unui alt control rutier, românul a povestit unui alt polițist ce se întâmplase. Acesta a declarat în instanță că s-a simțit discriminat și că, în opinia lui, un asemenea comportament nu ar trebui să fie normal în Germania.

Cazul a ajuns în fața Judecătoriei din München, unde magistratul Dominik Angstwurm l-a considerat pe martorul român credibil, apreciind că declarațiile sale au fost detaliate și consecvente. După aproximativ patru ore de audieri, polițistul a fost condamnat pentru corupție la zece luni de închisoare cu suspendare.

Ümit A. a negat acuzațiile în fața instanței. El este suspendat din funcție încă din septembrie 2023. Presa germană mai scrie că Biroul de Investigații Criminale al landului Bavaria a anchetat și alte două cazuri similare în care ar fi fost implicat același polițist, însă probele video nu au fost suficiente pentru o condamnare.

Potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Euroactiv, Executivul comunitar ar putea propune, la 3 iunie, deschiderea unei proceduri de deficit excesiv împotriva Berlinului. Anunțul ar urma să fie făcut odată cu prezentarea următoarei evaluări periodice privind politicile economice și sociale ale celor 27 de state membre.

O astfel de procedură poate duce, teoretic, la sancțiuni financiare impuse de Bruxelles, deși acestea sunt considerate de obicei un instrument de ultimă instanță.

Posibila decizie vine într-un moment în care guvernul de coaliție condus de Friedrich Merz majorează cheltuielile pentru infrastructură și apărare, în încercarea de a răspunde amenințării militare tot mai mari din partea Rusiei și de a relansa economia germană, aflată de mai mult timp într-o perioadă de stagnare.

Semnalul de alarmă a fost tras și de Consiliul de Stabilitate al Germaniei, organismul național de supraveghere fiscală. Acesta a avertizat că Berlinul riscă să încalce regulile bugetare ale Uniunii Europene.

„Pe termen mediu, cerințele UE nu vor mai fi îndeplinite în cadrul regulilor bugetare naționale, iar o evoluție sustenabilă a datoriei nu mai este asigurată”, a declarat luni Thiess Buettner, președintele Consiliului, potrivit Bloomberg.

Deficit de peste 4%

Consiliul estimează că deficitul bugetar al Germaniei va urca anul acesta la 4,25% din PIB, peste limita de 3% prevăzută de regulile europene. Totodată, datoria publică ar urma să ajungă la 66,5% din PIB, peste plafonul de 60% stabilit la nivelul blocului comunitar.

Germania a evitat la limită declanșarea unei proceduri similare anul trecut, după ce Comisia Europeană a apreciat că depășirea pragului de 3% era explicată integral de creșterea cheltuielilor pentru apărare.

Berlinul a fost primul dintre cele 17 state membre UE care au activat așa-numita clauză națională de salvgardare, o prevedere ce permite guvernelor să cheltuiască până la 1,5% din PIB pentru apărare fără ca aceste sume să fie luate în calcul la încălcarea regulilor bugetare europene.

În acest an însă, depășirea limitei de deficit ar putea să nu mai fie justificată doar prin cheltuielile militare, au spus sursele citate. Veniturile fiscale sub așteptări și cheltuielile guvernamentale mai mari decât cele prognozate, determinate parțial de măsurile de sprijin pentru populație și companii în contextul impactului economic al războiului din Iran, ar putea determina Comisia să recomande deschiderea procedurii.

În prima semifinală au concurat 15 țări: Moldova, Suedia, Croația, Grecia, Portugalia, Georgia, Finlanda, Muntenegru, Estonia, Israel, Belgia, Lituania, San Marino, Polonia și Serbia. Pe scenă au urcat și Italia și Germania, țări direct calificate în finală, care au avut drept de vot în această semifinală, dar nu au concurat pentru un loc în ultimul act al competiției.

Pentru publicul din Republica Moldova, seara a adus una dintre cele mai importante vești ale competiției: Satoshi, care a deschis semifinala cu piesa „Viva, Moldova!”, a reușit să obțină un loc în finală. Artistul moldovean se va lupta astfel pentru trofeul Eurovision 2026 alături de ceilalți calificați din prima semifinală și de artiștii care vor trece de a doua semifinală.

Cele cinci țări care nu au reușit să se califice sunt Portugalia, Georgia, Muntenegru, Estonia și San Marino. Printre eliminările serii se numără și revenirea SENHIT pentru San Marino, cu piesa „Superstar”, dar și Vanilla Ninja, reprezentantele Estoniei cu „Too Epic To Be True”.

Rezultatul semifinalei a fost stabilit printr-un sistem mixt de vot, cu 50% pondere pentru juriu și 50% pentru votul publicului. Detaliile complete ale punctajelor vor fi publicate după Marea Finală de sâmbătă.

Eurovision 2026 continuă joi, 14 mai, cu a doua semifinală, iar Marea Finală va avea loc sâmbătă, 16 mai, tot la Viena.

România va intra în competiție joi, 14 mai, în a doua semifinală, fiind reprezentată de Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke Me”. Artista va urca pe scenă a treia în ordinea de concurs, într-o seară în care România va încerca să obțină primul loc în Marea Finală după revenirea TVR la Eurovision

În finală vor concura 25 de țări: gazda Austria, cele patru țări direct calificate – Franța, Germania, Italia și Regatul Unit – plus câte zece calificate din fiecare semifinal.