Dacă trendul se menține până la închiderea ședinței, titlurile ar putea atinge un maxim istoric, pentru prima dată din anul 2000, scrie Reuters.

La un preț de aproximativ 81 de dolari pe acțiune, evaluarea companiei ar crește cu circa 75,3 miliarde de dolari, semnalând încrederea investitorilor în strategia de redresare a gigantului american.

Deși Intel a ratat boom-ul inițial al AI, nereușind să concureze eficient cu GPU-urile dezvoltate de Nvidia și rămânând în urmă față de Taiwan Semiconductor Manufacturing Company în producția avansată, contextul actual oferă o nouă oportunitate.

Cererea pentru procesoare centrale (CPU-uri) puternice, utilizate în sisteme AI complexe, este în creștere. Analiștii subliniază că rolul CPU-urilor în sarcini de tip „agentic AI” devine tot mai important, contribuind la revenirea companiei pe piață.

Strategia de redresare și sprijinul partenerilor

Sub conducerea CEO-ului Lip-Bu Tan, compania a implementat măsuri precum vânzarea de active, reducerea costurilor și restructurarea operațiunilor. În plus, Intel a beneficiat de sprijin din partea guvernului SUA și a unor parteneri importanți, inclusiv SoftBank și Nvidia.

Acțiunile companiei aproape s-au triplat de când administrația Donald Trump a anunțat o investiție în luna august, consolidând sentimentul pozitiv din piață.

Acord strategic cu Tesla

Un impuls important pentru divizia de producție a venit dintr-un acord cu Tesla, care va utiliza noul proces de fabricație 14A pentru dezvoltarea cipurilor destinate infrastructurii AI. Proiectul este asociat cu planurile lui Elon Musk privind un complex dedicat inteligenței artificiale.

Analiștii consideră acest parteneriat un pas major pentru ambițiile Intel de a deveni un jucător competitiv în producția de cipuri la comandă, rivalizând în viitor cu TSMC.

În același timp, rivalii direcți, precum Advanced Micro Devices, au înregistrat creșteri de 7%, iar acțiunile TSMC listate în SUA au avansat cu 3%, pe fondul optimismului general din sectorul semiconductorilor.

Cu toate acestea, oficialii companiei avertizează că riscurile legate de execuția proceselor de producție ar putea limita capacitatea de a valorifica integral cererea în creștere.

Planurile de a dezvolta un sistem futurist de luptă aeriană împreună cu Spania atârnă de un fir de ață, pe fondul unei dispute publice privind controlul între compania franceză Dassault Aviation și Airbus, care reprezintă Germania și Spania în cadrul proiectului de 100 de miliarde de euro, scrie Reuters.

„Nu, deloc”, a răspuns Macron când un reporter l-a întrebat dacă proiectul FCAS a eșuat.

Președintele francez a spus că tocmai a discutat problema cu Merz în marja unui summit al liderilor UE din Cipru.

„Am avut o discuție fructuoasă în această dimineață cu cancelarul și am mandatat ministerele noastre de apărare să lucreze precis în mai multe domenii, pe o serie de chestiuni diferite”, a spus el.

„Nu doar viitorul avion de luptă, ci diverse pârghii de cooperare între cele două țări ale noastre.”

O purtătoare de cuvânt a guvernului german a confirmat discuția dintre cei doi lideri.

„Cancelarul și președintele le-au dat instrucțiuni miniștrilor apărării să continue să lucreze la diverse domenii de cooperare și să se pună de acord asupra următoarelor etape. Această activitate va fi finalizată în următoarele săptămâni”, a spus purtătoarea de cuvânt.

Miercuri, miniștrii apărării din Germania și Franța au prezentat termene diferite pentru luarea unei decizii cu privire la proiectul avionului de vânătoare, unul dintre ei afirmând că liderii celor două țări vor decide în curând, iar celălalt menționând că mediatorii au solicitat mai mult timp pentru a discuta problema.

Disputa se concentrează asupra conducerii componentei principale de vânătoare din cadrul planurilor de construire a unei flote interconectate de avioane cu echipaj și drone înarmate, sub o umbrelă digitală comună.

Persoanele din interior se așteptau ca Germania și Franța să renunțe la dezvoltarea avionului de vânătoare comun, dar să continue cooperarea în ceea ce privește dronele și așa-numitul „combat cloud”, sau coloana vertebrală digitală, care ar permite schimbul de date între avioane, drone și alți senzori, cum ar fi radarele terestre. Însă renunțarea la acest plan ar fi o situație politică delicată pentru Macron.

Acționarii Warner Bros. Discovery au aprobat „în mod covârșitor” acordul de fuziune cu Paramount Skydance, evaluat la aproximativ 111 miliarde de dolari, scrie Euronews. Tranzacția ar urma să fie finalizată între lunile iulie și septembrie, în funcție de aprobările autorităților de reglementare. Reprezentanții companiei au descris votul drept un pas esențial către finalizarea unui acord care ar putea redefini industria globală de divertisment.

Impact major asupra Hollywoodului

Fuziunea ar reuni două dintre cele mai importante studiouri istorice de la Hollywood, reducând numărul marilor studiouri americane la patru. Criticii avertizează că o astfel de concentrare ar putea duce la scăderea competiției, la reducerea diversității producțiilor și la pierderi de locuri de muncă. De asemenea, există temeri privind creșterea prețurilor și limitarea opțiunilor pentru consumatori. Mai mulți politicieni americani, inclusiv Elizabeth Warren și Cory Booker, au criticat fuziunea și au cerut intervenția autorităților. Elizabeth Warren a declarat că acordul nu este încă final și că există eforturi la nivelul statelor pentru a opri ceea ce a numit un „dezastru antitrust”.

Opoziție puternică din partea industriei

Mii de profesioniști din industrie, inclusiv actori și regizori de renume precum Joaquin Phoenix, Jane Fonda, Emma Thompson și Javier Bardem, au semnat o scrisoare deschisă împotriva fuziunii. Numărul semnatarilor a depășit 4.000, iar inițiativa continuă să atragă sprijin. Semnatarii susțin că fuziunea ar putea afecta independența și diversitatea industriei, favorizând interesele unui grup restrâns de actori economici.

Two guys, both of them with a very narrow understanding of the world, who are close friends to the most anti-First Amendment, anti-press President in history, who censors science, climate change, anything having to do with equality, and is currently in the process of killing…

— Mark Ruffalo (@MarkRuffalo) April 23, 2026

Critici dure din partea unor vedete

Actorul Mark Ruffalo a criticat public acordul, avertizând asupra concentrării puterii în mâinile unor lideri apropiați de Donald Trump. Acesta a exprimat temeri privind impactul asupra libertății de exprimare și asupra conținutului produs în viitor. De cealaltă parte, directorul executiv al Paramount Skydance, David Ellison, susține că fuziunea va aduce beneficii comunității creative și va consolida poziția industriei americane la nivel global.

„Ministerul Muncii nu a făcut public niciun proiect de act normativ privind legea salarizării unitare”, se arată în comunicatul transmis de instituție.

Reprezentanții ministerului atrag atenția că informațiile apărute pot crea confuzie și nu reflectă poziția oficială a autorităților.

„Documentele care circulă nu provin de la instituția noastră și nu reprezintă o formă oficială”, mai precizează ministerul.

Potrivit sursei citate, elaborarea proiectului este încă în curs, iar orice variantă finală va fi rezultatul unui acord la nivel politic.

„În momentul în care va exista o variantă agreată de toți decidenții politici, proiectul de lege va fi prezentat în mod transparent și supus procesului legal de consultare publică”, se mai arată în comunicat.

Legii salarizării unitare reprezintă o propunere pentru creșterea echității salariale, în contextul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Alexandru Rogobete a spus că infecțiile nozocomiale sunt peste tot în lume, numai că la noi sunt ascunse, iar el, în timpul mandatului de la Ministerul Sănătății a încercat să țină fenomenul sub control prin raportări corecte.

„Infecțiile nozocomiale există în toate spitalele din această lume. Sau altfel spus, nu există nici un spital în lumea asta care să nu aibă infecții nozocomiale. Diferența între noi și restul este că noi le ascundem. Și tot ce mi-am dorit a fost ca să depășim această barieră, să nu mai ascundem infecțiile nozocomiale, să învățăm să le raportăm. Pentru că doar dacă le raportăm corect și la timp, putem controla fenomenul extinderii infecțiilor de la un pacient la altul și realizarea acelor focare de 4-6 pacienț, care într-adevăr sunt o problemă pentru un spital dacă ele apar”, a declarat fostul minsitru al Sănătății.

Rogobete a explicat că un fost consilier onorific, i-a oferit exemplul spitalelor din Germania în gestionarea problemei infecțiilor nozocomiale.

„Ce am făcut aici? Pe lângă investiții, am modificat ordine de ministru destul de mult. De la cel mai important, ordinul de funcționare al secțiilor de anestezie-terapie intensivă, în care la sugestia fostului meu consilier onorific, Torje, care lucrează în Germania de ani de zile, pentru că l-am sunat și l-am întrebat în Germania cum faceți cu infecțiile nozocomiale. Și primul lucru pe care mi l-a spus a zis avem om dedicat epidemiolog sau asistent medical trăinuit pentru acest lucru Care asta face în fiecare zi”, a spus Alexandru Rogobete.

El a adăugat că a introdus prin ordin posibilitatea secțiilor de anestezie-terapie intensivă de a-și extinde echipa cu epidemiolog propriu pentru secțiile mari, sau cu asistent medical care să răspundă de zona de infecții nozocomiale.

„Există astăzi spitale care au de toate, care arată bine, care n-au problemele clasice pe care le vedem zi de zi la știrile de la ora 5, și există spitale care pot crea în fiecare zi câte un breaking news. De ce? Pentru că managementul este incompetent”, a afirmat Rogobete.

Acesta a subliniat că funcțiile de conducere în spitale implică responsabilitate majoră și nu pot fi tratate superficial. „A fi manager de spital sau șef de secție nu este un dar de la Dumnezeu. Este o mare responsabilitate”, a spus el, atrăgând atenția că „sunt mulți” care nu au „competență și nici viziune”.

În acest context, Ministerul Sănătății a derulat programe de formare pentru personalul din sistem, peste 9.300 de cadre medicale finalizând cursuri de management și administrație sanitară, realizate cu fonduri din PNRR, în parteneriat cu Institutul Național de Management în Sănătate.

Rogobete a precizat că reforma sistemului nu se poate face rapid, inclusiv în ceea ce privește schimbarea managerilor. „Schimbarea managementului incompetent (…) nu se face peste noapte”, a spus el.

Ministrul demisionar al sănătății, Alexandru Rogobete, a recunoscut că indicatorii de performanță au generat rezistențe mari în sistem.

El a dat un exemplu concret: chirurgi care operează un singur pacient pe an câștigă la fel ca cei care operează 40 pe săptămână.

„Indicatorii de performanță au speriat mult sistemul de sănătate”, a declarat Alexandru Rogobete. El a recunoscut că rezistențele există și în prezent.

Același salariu, muncă diferită

Ministrul demisionar a ilustrat problema printr-un exemplu din chirurgie. Există chirurgi care operează 40 de pacienți pe săptămână. Există însă și chirurgi care operează unul, doi sau trei pacienți pe an. La sfârșitul anului, ambii primesc același venit.

„Nu este corect, nu este etic”, a spus Rogobete. El a subliniat că indicatorii de performanță sunt singurul instrument care poate corecta această inechitate.

O platformă care elimină raportările pe hârtie

Ministerul Sănătății a creat o platformă digitală dedicată acestui scop. Fiecare spital din România va fi înrolat și va completa trimestrial câmpuri clare. Datele vor include indicatori de calitate, financiari, de utilizare a paturilor și feedback-ul pacienților.

La finalul anului, platforma va genera automat un status de performanță pentru fiecare unitate sanitară. „Fără să poată interveni cineva”, a precizat ministrul demisionar.

Recomandare pentru successor

Rogobete i-a transmis un mesaj direct celui care îi va urma la conducerea ministerului. „Recomand celui care vine să nu se oprească”, a spus el.

A argumentat că doar o evaluare corectă a activității medicale permite construirea unor politici publice bazate pe realitate și o plată echitabilă a personalului medical.

Artistul a ajuns la spital în seara zilei de joi, după ce a alunecat și a căzut în baia unui hotel din Iași.

Potrivit polițiștilor ieșeni, el a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. dr. N. Oblu”, unitate specializată în Neurochirurgie. Vineri dimineața, surse medicale au declarat, pentru Mediafax, că starea artistului nu era deloc gravă.

Poliția din Iași a anunțat deschiderea unei anchete pentru a stabili împrejurările în care s-a produs căderea.

Tudor Gheorghe: Sunt în afara oricărui pericol

Artistul a transmis vineri, printr-o filmare, că se simte bine și este în afara oricărui pericol. El a infirmat informațiile difuzate de o parte din media, potrivit cărora ar fi fost în stare gravă sau ar fi suferit un AVC.

La începutul săptămânii, artistul susținuse un concert la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, iar sâmbătă urma să aibă concert la Bacău.

UPDATE. Claudiu Sandu, procuror CSM: „Problema este că procurorii sunt convinși că, indiferent de valoarea profesională pe care o au, nu au nicio șansă dacă nu au un spate politic. Am avut o discuție cu președintele Nicușor Dan”

„Eu personal nu sunt dezamăgit. Acum aștept ca cei pe care noi am avizat negativ să dovedească contrariul. Cei pe care am vizat negativ cei la care a fost egalitate, grație domnului ministru. Adevărata problemă care o văd eu la acest moment și care se perpetuează de foarte mulți ani este faptul că procurorii sunt convinși că, indiferent de valoarea profesională pe care o au, nu au nicio șansă dacă nu au un spate politic. Și cred că am fost destul de clar.

Eu am încercat în cursul procedurii să conving procurorii generali în funcție, procurorii generali de curs de apel, oameni cu experiență, oameni care au dovedit în cariera lor că au o valoare profesională ridicată, să se înscrie la procedura. Și nu am reușit. De ce? Pentru că oamenii au spus, domnule, atât timp cât nu există un semnal din partea puterii politice că se dorește o competiție reală și o selectare pe bază unui criteriu meritocratic, nu ne înscriem să fim iepuri altora. Și nu s-au înscris. Și asta e un adevăr.

Eu, când am fost la Cotroceni și am avut o discuție cu domnul președinte al României, exact asta i-am spus: Domnule, ieșiți public și dați un semnal că vă doriți o competiție reală, astfel încât oamenii se vor înscrie. Că erau mulți oameni care ar fi doriți să se înscrie la toate funcțiile. Singura competiție cât de cât reală a fost la DIICOT unde au fost mulți înscriși, mulți dintre ei venind din câmpul muncii și având dovedită valoarea și prin rechizitorii, prin contaminări, prin munca pe care au depus-o în decursul carierei. (…) Și pe această linie am explicat domnului președinte că dacă nu iese el sau prin consilier sau prin cineva să dea un mesaj public, nu subliminal, în sensul că dorește o competiție reală, oamenii nu se vor înscrie. Și nu s-au încris. Păi a ieșit, l-ați văzut noastră? Pur și simplu, asta a fost o afirmație a mea, pentru că i-am explicat faptul că toți colegii procurori sunt convinși că nu au nicio șansă, atât timp cât nu au o chemare politică din partea unui politician. Ori procurori care să aibă prieteni politicieni sunt puțini”.

UPDATE. Claudiu Sandu, procuror CSM: „Păi n-a spus domnul Bolojan că suntem niște îmbuibați? Suntem niște șoricei îmbuibați!”

„Am fost neplăcut surprins de numirea procurorilor. Pentru că am rămas cu aceeași impresie, care am avut acum trei ani, că numirile, sau o parte din ea, cel puțin, se fac pe negociere politică. Și ne-am fi așteptat totuși ca vocea Consiliului să fie auzită, dar din nou. Nu am contat, sau să zicem, în cazul unui candidat, oarecum a contat și ce am votat noi. Dar aceasta a fost impresia mea și a colegilor mei. Faptul că decizia a fost luată politic, ceea ce nu prea corespunde cu viziunea care am eu despre justiție și despre statul de drept, pentru că în acest fel se dovedește că aceștia nu e o putere, în realitate. Singura putere este puterea politică. Noi suntem niște șoricei, cum zicea cineva. Păi n-a spus domnul Bolojan că suntem niște îmbuibați? Suntem niște șoricei îmbuibați.

Da, eu am fost foarte șocat, aici trebuie spus așa, în termen bun, să văd ce val de ură a creat un prim-ministru a României împotriva magistraților, împotriva tuturor magistraților la acea dezbatere care a avut loc acum ceva timp despre pensii. Și de atunci am rămas așa cumva. pentru că mi-am dat seama că argumentele raționale nu au aderență în zona politică, iar numirea aceasta care a fost făcută pe unele funcții de conducere din Ministerul Public mi-au întărit această opinie și anume faptul că puterea politică decide discreționar. Este o procedură legală, eminamente politică”.

Știrea inițială: Un acuzator trebuie să fie mai presus de orice suspiciune de părtinire. Misiunea procurorului nu este de a obține o condamnare, ci de a se asigura că se face dreptate, spune jurisprudența Curții Supreme a SUA.

Ce repere și răspunderi au procurorii români? De ce s-a supărat o parte din magistratură și societate civilă pe numirile în fruntea marilor pachete făcute de președintele Nicușor Dan? Trebuie să iasă numirile în fruntea parchetelor din pixul politicienilor? Cum poate fi revigorată lupta anticorupție? Trebuie modificate din nou legile Justiției? Cum poate fi reformat CSM? Cine ar trebui să ancheteze magistrații? Despre toate acestea și multe altele discutăm cu procurorul Claudiu Sandu, actual membru CSM, fost vicepreședinte al instituției.

Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.

„Nu mi s-a uscat bine cerneala pe demisie și unii au început să atace”, a spus Alexandru Rogobete. El a subliniat că cele 22 de spitale noi reprezintă o premieră absolută în România postdecembristă.

22 de spitale noi, după Revoluție

Ministrul demisionar a prezentat stadiul fiecărui proiect. Spitalul Județean de Urgență din Bistrița este deja dat în folosință – primul spital județian nou construit după 1989. Centrul de Politraumă de la Sibiu și cel de la Craiova sunt finalizate. Spitalul Agripa Ionescu are un grad de execuție de 92%, iar Institutul de Boli Cardiovasculare din Târgu Mureș depășește 90%.

Rogobete a precizat că niciun spital nu a fost licitat de Ministerul Sănătății. Ministerul a alocat fondurile, autoritățile locale au organizat licitațiile, iar ministerul a monitorizat și a plătit facturile.

Centrele de arși, blocate șase ani

„În timp ce unii se tăvăleau pe jos că România nu are centre de arși, proiectele lor erau aici, în minister”, a declarat Rogobete.

El a explicat că proiectele pentru cele trei centre de arși grav au început în 2015-2016, dar au fost deblocate abia în 2022.

Prima „cupă de pământ” pentru Spitalul de Arși de la Timișoara a fost în iunie 2023. La trei ani distanță, clădirea are un grad de implementare de 97%. Spitalul de Arși de la Târgu Mureș a ajuns la 85%. Primul spital de arși grav pentru copii, construit la București în cadrul Spitalului Grigore Alexandrescu, are un grad de implementare de 51%, cu termen de finalizare în 2027.

Rogobete i-a îndemnat pe contestatari să viziteze șantierele înainte de a face declarații publice.

„Îi recomand să se ducă să le vadă cu ochii lor, tocmai pentru a dezescalada retorica publică”, a spus ministrul demisionar.