Întrebat dacă a existat vreun sprijin „pe față, secret sau tacit” din partea unor persoane care au lucrat în servicii, Georgescu a negat categoric.

„Nu, n-am avut așa ceva niciodată, dar din contră am avut numai probleme în viață. În primul rând, pentru că în familia noastră n-a fost nimeni membru de partid. Și în facultate am avut destul de multe șicane, pot să spun chiar suferințe, unele foarte serioase. Și, în al doilea rând, că asta a mers până în 1989, nefiind membru de partid până atunci, nu am avut niciodată treabă cu niciunul și, din contră, am evitat orice fel de intersecție cu astfel de specii”, a declarat fostul candidat la prezidențiale.

Discuția a continuat pe tema influenței din jurul său în ultimii ani, după apariția sa în spațiul public și rezultatele surprinzătoare din alegeri. Georgescu a susținut că nu a fost sprijinit de structuri ascunse, dar a admis că au existat încercări de apropiere.

„Ei se tem de cei care nu se vând”, a afirmat acesta.

La întrebarea dacă astfel de persoane au venit lângă el pentru a-i oferi sprijin, acesta a răspuns „Păi v-am spus. Ăsta este răspunsul.” Ulterior, el a adăugat că au existat doar tentative limitate, fără a detalia natura acestora. „Au fost mici încercări, dar foarte, cum să spun, adică nu există, pentru mine…”

În ceea ce privește sursa informațiilor sale, Georgescu a respins ideea că acestea ar proveni din structuri interne sau din servicii secrete, susținând că ele vin din relații externe și din experiența acumulată în mediul internațional.

„Dar ce pot să vă spun este așa. Că nu trebuie să ai neapărat informații de la cei de aici. Ci trebuie să ai de la personaje și oameni importanți pe arena internațională, care nu trebuie să fie neapărat serviciile secrete. Este important să știi cu cine lucrezi în lumea asta. Ca să poți să-ți faci neapărat prieteni. Știți, totul este tranzacțional. Totul este pe bază de interes. Asta am învățat după 17 ani de stat în această instituție internațională, în care am văzut foarte multe.”

În cadrul sondajului publicat de CURS, joi, PSD este cotat la 24%, iar PNL la 20%, cele două partide tradiționale menținându-se relativ apropiate. USR ar obține 10%, în timp ce UDMR este la pragul de 5%, PNRR-Piedone este cotat la 4%, SOS România la 3%.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion național de 1.664 respondenți, adulți, cu vârsta de peste 18 ani. Marja de eroare este de ±2,4% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri față-în-față, la domiciliul respondenților, în perioada 1 – 14 mai 2026.

Potrivit CURS, rezultatele sondajului indică o competiție „relativ stabilă” între principalele partide, deși AUR se clasează pe primul loc.

În cine au românii încredere?

În cadrul sondajului a fost evaluat și nivelul de încredere pe care românii chestionați îl au în oamenii politici. Potrivit CURS, niciuna dintre personalitățile testate nu depășește pragul de 35% în zona de încredere ridicată. Datele arată că există un climat general de neîncredere în clasa politică.

Călin Georgescu a înregistrat un procent de încredere de 32% de „încredere multă și foarte multă”, urmat foarte aproape de Nicușor Dan, cu 31%.

Premierul interimar Ilie Bolojan a acumulat un procent de încredere din partea românilor de 25%, în timp ce George Simion are un procent de 23%.

Potrivit sondajului, Sorin Grindeanu, Traian Băsescu și Cristian Popescu Piedone sunt grupați în jurul pragului de 21% din încrederea românilor, în timp ce figuri precum Dominic Fritz, Kelemen Hunor și Diana Șoșoacă înregistrează cele mai mari niveluri de neîncredere. 

Senă politică „fragmentată”

Potrivit CURS, datele sugerează o scenă politică „fragmentată”, în cadrul căreia liderii politici au nuclee de susținători, însă fără a genera niveluri de încredere ridicate în rândul populației.

Nivelurile de neîncredere în aproape toate personalitățile politice arată o relație tensionată între electorat și politic, fără lideri care să reușească să coaguleze un sprijin larg și solid.

Sondajul indică o scenă politică stabilizată electoral, dar fragilă din perspectiva încrederii publice. AUR își păstrează poziția de lider, în timp ce PSD și PNL continuă competiția pentru zona centrală a electoratului.

Detaliile acordului nu au fost anunțate imediat. Surse din industrie afirmau însă, în ultimele luni, că între cele două părți a fost discutată o posibilă comandă de aproximativ 500 de aeronave, semnificativ mai mare decât cea de 200 de avioane anunțată de Trump, relatează Reuters.

Totodată, cifra este semnificativ mai mică decât numărul de aeronave noi de care companiile aeriene chineze au nevoie pentru a ține pasul cu cererea în creștere pentru transportul aerian.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, declarase anterior că se așteaptă la anunțarea unei comenzi importante pentru Boeing în timpul vizitei lui Trump la Beijing, unde acesta s-a întâlnit cu liderul chinez Xi Jinping.

„Un lucru pe care l-a acceptat astăzi este că va comanda 200 de avioane… 200 dintre cele mari”, a spus Trump în interviul acordat Fox News, după discuțiile cu Xi Jinping.

Directorul general al Boeing, Kelly Ortberg, și CEO-ul GE Aerospace, Larry Culp, s-au aflat printre executivii americani care l-au însoțit pe Trump în China, una dintre cele mai mari piețe de aviație comercială din lume.

În timpul vizitei lui Trump în China din 2017, Beijingul a fost de acord să cumpere 300 de avioane Boeing. Ulterior însă, tensiunile comerciale dintre SUA și China au afectat puternic poziția Boeing pe piața chineză.

Directorul Boeing, Kelly Ortberg, declara luna trecută pentru Reuters că se bazează pe sprijinul administrației Trump pentru a încheia un acord major cu China.

Acțiunile Boeing au scăzut cu 4% după declarațiile lui Trump.

Dan Motreanu, secretarul general al PNL și-a exprimat luni, într-o emisiune pe Digi24, dezamăgirea față de președintele Nicușor Dan.

Secretarul general PNL, dezamăgit de Nicușor Dan

Numărul 2 din PNL, Dan Motreanu susține că este dezamăgit de președintele Nicușor Dan, chiar dacă acesta își respectă rolul de mediator:

„Eu personal, da (n.r. mă așteptam la altceva de la Nicușor Dan). M-aș fi așteptat să dea mai multă susținere Guvernului Bolojan știind ce greu s-a format acest Guvern și știind în ce situație este România. Ce așteptare aș fi avut eu de la Președintele țării este de a fi oprit PSD să depună această moțiune de cenzură pentru că România nu își permite o criză politică astăzi și nu vedem nici perspectivele politice în viitorul apropiat”.

Strategia în doi pași a PNL. Primul pas: PNL nu intră la guvernare cu PSD

Dan Motreanu spune că luni, la consultările formale de la Palatul Cotroceni, convocate de președintele Nicușor Dan, PNL va spune că nu se va mai afla într-un Guvern cu PSD și nu va susține un Executiv susținut de PSD.

„Dacă rezoluția PNL spune că acel premier tehnocrat are și susținerea PSD sub nicio formă nu. (…) Vă spun că personal nu aș susține un tehnocrat. (…) E foarte greu să asigure o coerență a guvernării. Atât timp cât nu ai o legitimitate politică, nu ai o susținere parlamentară, vei fi nevoit în permanență să negociezi cu partidele politice iar partidele politice nu-ți vor acorda un credit pe termen foarte lung. (…) Dacă numim săptămâna viitoare un Guvern, acel Guvern nu va rezista fără să fie atacat mai mult de 3-4 luni și în septembrie vom avea o nouă criză politică (…). Nu, în principiu nu. Nu mergem la Cotroceni cu un premier tehnocrat”, a declarat Motreanu pentru Digi 24.

Motreanu a recunoscut că PNL și USR își aliniază pozițiile iar, în primă fază cele două partide, nu vor merge la Palatul Cotroceni cu propunerea de renominalizare a lui Ilie Bolojan.

Secretarul general al PNL consideră că PSD și AUR colaborează, de fapt, din perioada alegerilor prezidențiale din 2024.

„Noi nu mai mergem cu PSD în nicio formă. Nici cu un premier tehnocrat în spate. Avem 3 decizii”, susține Motreanu.

Strategia în doi pași a PNL. Pasul doi: Dacă PSD nu trece Guvernul prin Parlament, PNL îl propune din nou pe Ilie Bolojan

Liderul PNL recunoaște că strategia PNL este în doi pași:

„Dacă PSD nu reușește să formeze un Guvern sau refuză să formeze un Guvern, președintele partidului și-a arătat disponibilitatea și responsabilitatea de a prelua și a forma un Guvern. Noi nu fugim de răspundere, știm în ce situație se află țara, știm ce măsuri mai trebuie să luăm”.

Numărul 2 din PNL susține că este dezamăgit de președintele Nicușor Dan, chiar dacă acesta își respectă rolul de mediator:

„Eu personal, da (n.r. mă așteptam la altceva de la Nicușor Dan. M-aș fi așteptat să dea mai multă susținere Guvernului Bolojan știind ce greu s-a format acest Guvern și știind în ce situație este România. Ce așteptare aș fi avut eu de la Președintele țării este de a fi oprit PSD să depună această moțiune de cenzură pentru că România nu își permite o criză politică astăzi și nu vedem nici perspectivele politice în viitorul apropiat”.

Dan Motreanu crede că Sorin Grindeanu, președintele PSD, nu are credibilitatea necesară pentru a fi viitorul premier al României.

Purtătoarea de cuvânt a Guvernului a fost întrebată dacă există o legătură între actualul premier interimar, Ilie Bolojan, și frații Micula, cei care dețin European Drinks, în contextul în care, senatorul PSD, Daniel Zamfir a acuzat că Ilie Bolojan și afaceriștii orădeni ar fi împărțit, în 2019, banii din fondul de rezervă pe un șervețel”.

Acuzațiile datează de pe vremea în care Ilie Bolojan era încă primar la Oradea, iar Guvernul era condus de Ludovic Orban, în calitate de fost premier. Atunci, statul le-a acordat fraților Micula 912,5 milioane de lei din fondul de rezervă, în urma verdictului dat de Curtea Internațională de Arbitraj.

La întrebarea referitoare la legătura dintre actualul premier interimar și legătura sa cu frații Micula, Dogioiu a precizat: „Astea sunt niște declarații politice, absolut fără niciun substrat”.

Întrebată dacă s-au făcut presiuni la Ministerul Finanțelor asupra funcționarilor să facă în continuare plățile pentru frații Micula, Dogioiu a precizat că: „Sunt speculații care nu au fost dovedite cu absolut nimic”, afirmând că nu cunoaște „nimic” referitor la această chestiune. 

Întrebată dacă Bolojan și frații Micula se cunosc personal, Ioana Dogioiu a precizat: „Nu știu dacă se cunosc personal domnul Bolojan cu frații Micula. Chiar nu știu dacă se cunosc”.

Reamintim că frații Micula fac obiectul unui dosar de complex de evaziune fiscală și delapidare, cu un prejudiciu de aproximativ 400 de milioane de euro, dintre care 178 de milioane reprezintă debit principal, iar restul, dobânzi și penalități. Potrivit procurorilor, aceștia ar fi transferat ilegal active în patrimoniul altor societăți pentru a evita recuperarea banilor, stabilită de o instanță europeană.

Incidentul a avut loc în timpul unui moment de reculegere de 16 minute organizat pentru comemorarea celor 16 persoane decedate în urma accidentului de la gara din Novi Sad, Serbia, când plafonul clădirii s-a prăbușit peste trecători, notează AFP. 

Accidentul a  devenit un simbol al manifestațiilor antiguvernamentale din țară. 

Imaginile apărute în spațiul public arată un autovehicul care merge în marșarier un participant la protest, doborându-l la pământ. 

🇷🇸 A car rammed into an anti-Vucic student protest in Serbia during a moment of silence, injuring an elderly man.

Police reportedly arrested the driver 16 minutes after protesters surrounded him.

He has been charged with attempted murder.pic.twitter.com/fbyEebFwsL

— kos_data (@kos_data) May 14, 2026

În urma incidentului șoferul a fost reținut și arestat preventiv, fiind acuzat de „tentativă de omor calificat”.  

În ultima perioada, mai mulți protestatari au fost atacați. În ianuarie 2025, mai multe persoane au fost grav rănite după ce o mașină a intrat într-un grup de studenți care blocau intersecții sau participau la marșuri de protest în Belgrad. 

Într-unul dintre cazuri, o studentă a fost lovită violent de o mașină. Femeia care a lovit-o pe studentă a fost pusă sub acuzare pentru tentativă de omor, însă președintele Aleksandar Vučić, a grațiat-o. 

Într-o declarație acordată Fox News pe 14 mai, în timpul călătoriei în China cu Donald Trump, șeful diplomației SUA, Marco Rubio a susținut că Forțele Armate ale Ucrainei au evoluat în cea mai capabilă forță de luptă a Europei, în ciuda populației și resurselor militare mai mari ale Rusiei.

„Forțele Armate ale Ucrainei sunt cele mai puternice și mai formidabile forțe armate din toată Europa chiar acum”, a spus Rubio pentru Fox News.

„Dacă te uiți, rușii pierd de cinci ori mai mulți soldați pe lună decât ucrainenii, iar Ucraina este o țară mai mică și are o armată mai mică”, a spus Rubio.

„Totuși, merită menționat în mod clar că forțele armate ucrainene sunt în prezent cele mai puternice și mai puternice din toată Europa – evident, într-o măsură semnificativă datorită ajutorului pe care l-au primit, dar și datorită experienței de luptă pe care au acumulat-o”, a adăugat el.

Rubio a descris, de asemenea, amploarea pagubelor umane și economice ale războiului ca fiind enormă pentru ambele țări, menționând în același timp că Rusia continuă să sufere pierderi majore pe câmpul de luptă.

„Rușii pierd între 15 și 20.000 de soldați pe lună – uciși. Nu răniți, ci, exact, uciși”, a declarat Rubio.

În același timp, el a recunoscut că impulsul negocierilor a încetinit în ultimele luni, ambele părți considerând că au motive de optimism.

„Din păcate, în ultimele luni am pierdut o parte din avânt din diverse motive: ucrainenii sunt din ce în ce mai încrezători în pozițiile lor pe câmpul de luptă; au supraviețuit iernii; rușii simt, de asemenea, un oarecare optimism din cauza creșterii prețurilor petrolului”, a explicat Rubio.

Totuși, secretarul de stat american a declarat că Washingtonul speră că atât Moscova, cât și Kievul vor reveni în cele din urmă la negocieri.

„Dar sperăm, fie datorită declarației lui Vladimir Putin, fie din alte motive, că în curând vom ajunge la punctul în care ambele părți vor reveni la negocieri”, a adăugat Rubio.

Ucraina oferă acum experiența sa cu dronele altor țări.

Recent, operatorii ucraineni de drone care au participat la exercițiile militare Aurora 26 din Suedia au demonstrat cum dronele FPV pot perturba rapid unitățile terestre ale NATO, forțând mai multe pauze de antrenament. Trupele suedeze și-au ajustat tacticile în timpul scenariilor de luptă simulate.

Piloții ucraineni de drone au pătruns în mod repetat în pozițiile suedeze în timpul exercițiilor. Un operator ucrainean cu indicativul „Tarik” a declarat că exercițiile au trebuit să fie oprite de mai multe ori pentru ca forțele suedeze să își poată reevalua acțiunile.

„În temeiul prevederilor art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României, Nicușor Dan, va invită la Palatul Cotroceni președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru”, a transmis Administrația Prezidențială. 

Consultările vor începe luni dimineața după programul: 

Ora 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD);

Ora 10:00 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);

Ora 11:00 – Partidul Național Liberal (PNL);

Ora 12:00 – Uniunea Salvați România (USR);

Ora 13:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);

Ora 14:00 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale;

Ora 15:00 – Partidul S.O.S. România (SOS);

Ora 16:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT).

Consultările au loc după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, după ce Partidul Social Democrat a decis retragerea sprijinului pentru premierul liberal. 

Demiterea Guvernului a provocat o criză politică, creând diferențe între partidele care au constituit coaliția de guvernare. 

Partidul Social Democrat a anunțat că dorește refacerea coaliție, iar în cazul în care acesta fapt nu se realizează va intra în opoziție. 

Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România au transmis că în cazul în care PSD va demite guvernul alături de AUR, coaliția nu va mai fi refăcută. 

UDMR consideră că refacerea coaliție este cel mai bun scenariu, excluzând formule minoritare sau un guvern tehnocrat. 

La data de 13 mai 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a găzduit delegația Curtea Europeană a Drepturilor Omului, condusă de președintele instanței, Mattias Guyomar. Din delegație au făcut parte și judecătorul român la CEDO, Sebastian Rădulețu, grefierul adjunct Abel Campos și directoarea de cabinet Rachael Kondak.

Vizita a inclus o întrevedere bilaterală între președintele ÎCCJ, Lia Savonea, și șeful CEDO, urmată de o întâlnire cu judecătorii instanței supreme.

În deschiderea reuniunii, Lia Savonea a subliniat că momentul este unul sensibil pentru sistemul judiciar, în care reflecția asupra independenței justiției devine esențială. Ea a arătat că încrederea publicului în actul de justiție se bazează pe existența unei independențe reale, susținută de garanții concrete precum modul de numire a judecătorilor, stabilitatea mandatului și protecția față de presiuni externe.

Președintele ÎCCJ a avertizat că dezbaterile privind reformele din justiție, inclusiv cele legate de statutul magistraților și pensiile de serviciu, nu trebuie tratate ca simple măsuri administrative. Potrivit acesteia, astfel de schimbări pot deveni „teste de rezistență” pentru statul de drept, în măsura în care afectează percepția de independență sau creează mecanisme indirecte de control.

„Eficiența nu poate înlocui libertatea, iar reforma nu poate justifica slăbirea garanțiilor fundamentale”, a transmis Lia Savonea.

La rândul său, președintele CEDO, Mattias Guyomar, a evidențiat standardele europene privind independența justiției și a subliniat nevoia de solidaritate între judecători, atât la nivel național, cât și european. Acesta a arătat că statul de drept face parte din patrimoniul comun al Europei și că presiunile sau atacurile la adresa sistemului judiciar afectează direct garanțiile cetățenilor.

Sebastian Rădulețu: Numărul plângerilor împotriva României este în scădere

Guyomar a afirmat că independența justiției trebuie însoțită de responsabilitate, respectiv capacitatea sistemului judiciar de a răspunde pentru deciziile sale.

În cadrul discuțiilor, judecătorul român la CEDO, Sebastian Rădulețu, a prezentat mecanismele prin care Curtea evaluează modul în care instanțele naționale aplică jurisprudența europeană. Potrivit acestuia, instanțele din România respectă în mod corespunzător această jurisprudență, iar numărul plângerilor împotriva României este în scădere, inclusiv cele în care sunt constatate încălcări.

Vizita a inclus și dezbateri pe tema „Garanții privind independența justiției și jurisprudența CEDO”, la care au participat judecători ai ÎCCJ, fiind analizate standardele europene și impactul acestora asupra sistemului judiciar național.

Reprezentanții instanței supreme au subliniat că această întâlnire confirmă angajamentul pentru menținerea unui dialog constant cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în vederea consolidării statului de drept și a protejării drepturilor fundamentale.

„Obiectivul principal al programului SAFE este dezvoltarea industriei europene de apărare. Sigur, prin industria europeană, noi am înțeles industria românească, care nu poate să se dezvolte decât în colaborare cu industria europeană”, a declarat Jurca.

Șeful Cancelariei a spus că minimum 65% din produsele achiziționate prin acest program trebuie să fie fabricate în Europa și că Guvernul urmărește creșterea impactului economic local prin implicarea companiilor românești în proiecte.

Jurca spune că programul SAFE ar putea genera un impact local de 60-70%

„Minim 50% din sumele și programele din SAFE, aici eliminând programele legate de infrastructura duală de autostrăzi, pentru că acolo este evident, vorbim de 100% producție românească. Minim 50%, cel mai probabil vom avea undeva la 60-70% asta, după ce fiecare program este contractat și oamenii vor începe să-și caute parteneri în România. Și pentru a face ca acest impact să fie mai mare, ne-am propus și am realizat la nivelul Cancelariei o platformă prin care fiecare contractor principal va trebui și va fi obligat să urce elementele pe care le dorește a fi produse în România, urmând ca toate companiile din România, fie că vorbim de companii publice, fie că vorbim de companii private, să poată să-și ofere serviciile industriale, să-și prezinte dotările industriale, de la prese metalice, strunguri și așa mai departe, astfel încât să putem crește acel procent de la 50% minim spre 60-70%”, a declarat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.

Condiții privind localizarea producției în România

Acesta a precizat că fiecare contract va include acorduri de cooperare industrială și condiții privind localizarea producției în România.

„Ceea ce este foarte important este să evaluăm realist nivelul de localizare pe care îl putem face în România și vă spun că fiecare contract este însoțit de un acord de cooperare industrială, acord și condiții care spun ce se va produce în România, în cât timp se va produce în România și care generează și penalități. Dacă acele condiții de localizare nu vor fi respectate, fiecare contractant va plăti penalități. E corect și e important să estimăm realist ceea ce se poate produce în România.
Desigur, ne-ar plăcea ca și România să producă echipamentele de ultima generație, cum sunt avioanele F-35 sau rachete Patriot, dar pentru a putea să creăm această posibilitate, va trebui să începem să construim și să reînvățăm să producem lucruri pe care astăzi companiile cele mai mari de la nivel european și global le produc și pe care noi le vom aduce în industria din România”, a declarat Jurca.

Jurca a subliniat că data de 30 mai este esențială pentru toate achizițiile și contractele individuale din programul SAFE.

„Dacă un contract, de exemplu armamentul de asalt, pe care noi vrem să-l facem, pistolul și arma de asalt pentru toate forțele noastre, pe care vrem să le producem în întregime în România, va trebui să-l semnăm până în 30 mai, pentru că este un program individual”, a precizat acesta.