De ce merg banii României spre Germania în programul SAFE. Explicațiile Cancelariei

Întrebat de ce au fost alocate sume semnificative către companii germane, Jurca a susținut că decizia este determinată de capacitatea limitată a industriei europene de a furniza integrat toate echipamentele necesare. El a afirmat că firma vizată produce o gamă largă de echipamente militare, inclusiv nave, tancuri, mașini de luptă ale infanteriei, sisteme antidrone și antiaeriene, dar și muniția aferentă acestor sisteme.

„Nu există o altă companie în Europa care să poată să producă toate aceste produse”, a declarat Mihai Jurca, adăugând că șantierul naval de la Mangalia este considerat strategic și trebuie menținut funcțional într-un timp cât mai scurt. În acest context, oficialul a explicat că reunirea mai multor achiziții într-un singur contract a condus la obținerea unui discount semnificativ.

Potrivit acestuia, reducerea de preț a fost de la 6,4 miliarde de euro la 5,6 miliarde de euro. „Discountul a fost de la 6,4 miliarde la 5,6”, a precizat Jurca, fără a oferi alte detalii privind valoarea finală a contractului sau structura exactă a achizițiilor.

În ceea ce privește beneficiile economice pentru România, șeful Cancelariei a afirmat că minimum 50% din sumele alocate programelor de apărare, excluzând transportul, vor fi investite în economia locală. El a precizat că aceste investiții includ atât implicarea directă a companiilor, cât și investiții realizate de industria națională de apărare.

Jurca a subliniat că analiza acestor date nu a fost realizată de Cancelarie, ci de Ministerul Economiei, instituția responsabilă pentru evaluarea industriei naționale. Cancelaria, a spus el, a centralizat informațiile și a prezentat concluziile rezultate din aceste analize.

„Toate aceste date nu sunt făcute de Cancelarie, sunt făcute de Ministerul Economiei, care are responsabilitatea și cunoștințele mult mai clare despre ceea ce înseamnă industria din România. Noi am fost cei care le-am centralizat, iar răspunsurile pe care vi le-am dat sunt cele care reies din aceste analize. Ele au fost făcute într-o manieră responsabilă, astfel încât să nu creăm așteptări care nu se pot realiza și să creăm, în același timp, premisele ca peste 3, 4, 5 ani să se poată produce și mai mult în România.

Și vă dau un singur exemplu. Dacă noi vom învăța și vom produce la Cugir și la Sadu armele pentru Armata României și muniția pentru Armata României, cu siguranță peste 3 sau 4 sau 5 ani vom putea produce și mai multe tipuri de arme. Dacă la IAR Brașov se vor produce elicoptere pentru Armata României de un anumit model, cu siguranță peste 5-6 ani, după ce oamenii vor ști cum se produc aceste elicoptere, vom putea să producem și mai mult.

Acest lucru trebuia făcut cu mult timp înainte, dar este foarte bine că se întâmplă acum. Sunt bucuros că minimum 50% din sumele alocate pentru programele de apărare se întorc în industria noastră, iar aici nu vorbim de sume indirecte, ci de investiții directe.

50% din aceste sume înseamnă minimum 6 miliarde de euro. V-am dat exemplul producției de la Cugir, unde arma de asalt, cea mai modernă armă de asalt, se va produce acolo în întregime. La Sadu se va produce muniția calibru standard NATO pentru toate forțele noastre, nu doar pentru armată, ci și pentru Jandarmerie și pentru servicii.

În același timp, vorbim de navele care vor fi produse în șantierul de la Mangalia, de motoare sau componente de motoare pentru elicoptere care vor fi produse la Turbomecanica și de producția mașinii de luptă a infanteriei, care va fi produsă la Mediaș. Sunt foarte multe elemente și exemple care confirmă că ceea ce facem este ceea ce trebuie”, a afirmat șeful Cancelariei.

Investiții directe, estimate la minimum 6 miliarde de euro

Oficialul a oferit și exemple de proiecte care ar urma să fie dezvoltate în România, menționând producția de armament la Cugir, muniție la Sadu, nave la Mangalia, componente pentru elicoptere la Turbomecanica și producția de mașini de luptă ale infanteriei la Mediaș. În opinia sa, aceste investiții ar putea consolida capacitatea industrială pe termen lung și ar permite extinderea producției în viitor.

„Acest lucru trebuia făcut cu mult timp înainte, dar este foarte bine că se întâmplă acum”, a mai afirmat Mihai Jurca, precizând că cel puțin 50% din sumele alocate programelor de apărare se întorc în industria națională sub formă de investiții directe, estimate la minimum 6 miliarde de euro.

El a mai explicat că unele echipamente sunt produse de un singur furnizor, din cauza tehnologiei proprietare, în timp ce alte programe sunt derulate prin consorții de companii românești, inclusiv în domenii precum drone, echipamente de protecție balistică și software. Potrivit acestuia, o mare parte din software-ul utilizat pentru radarele Armatei României este realizat cu ingineri români, iar aproximativ 80% din dezvoltare este localizată în România.

În final, Jurca a indicat compania Rheinmetall drept furnizorul care a oferit discountul menționat pentru cele patru programe de achiziții din domeniul apărării.

„Ceea va fi produs de o singură companie sunt navele, mașina de luptă a infanteriei și sistemele antiaeriene, care sunt proprietare și nu sunt produse de nicio altă companie din lume decât de această companie. Sunt elemente cu proprietate intelectuală proprie, precum și muniția de calibru mediu de 35 mm.

Acestea sunt programele produse de o singură companie. Restul programelor sunt produse de foarte multe companii. Avem consorții de companii din România care vor produce drone, echipamente de protecție balistică și software.

Să știți că radarele pe care armata le cumpără sau software-ul pentru aceste radare este produs în proporție de 80% cu ingineri din România. Software-ul pentru navele despre care v-am povestit este produs în România. Avem o capacitate foarte bună când vine vorba de producția de software și de inginerie în domeniul IT”, a conchis Jurcă.

Ciprian Ciucu, despre tensiunile din PNL: Congresul este inevitabil dacă lucrurile continuă așa

Minoritatea vocală

„Acea minoritate este de obicei mult mai vizibilă, mai vocală, pentru că toată lumea se uită la conflict și potențează. Conflictul atrage atenția și par mai mulți și mai puternici decât sunt”, a spus Ciucu despre tabără anti-Bolojan din PNL, joi la Europa FM. 

Potrivit liderului liberal, dacă tensiunile vor continua, organizarea unui congres al partidului va deveni inevitabilă. 

„Dacă lucrurile vor continua, nu că ne dorim noi congres, dar congresul este inevitabil. Și atunci partidul va fi chemat să decidă, vrem să mergem, să întoarcem epoca Ciucă-Ciolacul, în care partidul își pierduse demnitatea și nu mai exista ca partid sau vrem ca să ne recâștigăm sufletul și demnitatea și să luăm deciziile în Modrogan și nu în alte palate și vile”, a declarat Ciucu. 

Primarul general a vorbit și despre influențe externe din cadrul PNL, subliniind că acestea s-au diminuat după ce Ilie Bolojan a devenit președintele partidului. 

„Cât a fost Ilie Bolojan, deciziile s-au luat doar la Modrogan. Absolut. Sau în Parlament, dar la BPN-ul din Parlament. Sau la Vila Lac”, spune Ciucu, 

Psihoza serviciilor de informații

Legat de influența serviciilor de informații în politică, prim-vicepreședintele a declarat: „La noi în partid, în ultimii ani, a fost o adevărată psihoză. Pe ce se bazează? Eu ce înțeleg de aici? Eu nu am experiență în zona aceasta, păduri și nu mai știu ce alte vegetații. Și vreau să știu, băi, decizia asta, adică, psihoza asta este reală sau ne-o alimentăm noi, între noi unii cu ceilalți? Și nu vreau să trăiesc într-o țară în care să-mi fie frică de poliție politică, că mi se fac dosare, sau că sunt amenințat ca să-mi influențeze deciziile cu cercetări penale și cu astfel de lucruri. Cred că totuși suntem în secolul XXI”, spune edilul. 

În urma demiterii guvernului condus de Ilie Bolojan, Partidul Național Liberal a decis că nu va mai guverna alături de PSD și că va intra in opoziție, însă mai mulți lideri interni precum Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc, Adrian Veștea, Hubert Thuma sau Toma Petcu susțin rămânerea la guvernare. 

Hidreoelectrica a încheiat primul trimestru cu un profitul net de peste două ori mai mare decât în primele trei luni de anul trecut

Grupul Hidroelectrica a înregistrat în primele trei luni ale anului 2026 rezultate operaționale și financiare semnificativ peste rezultatele înregistrate în aceeași perioadă a anului 2025. Veniturile au înregistrat o creștere cu 67% față de aceeasi perioada a anului 2025, iar marja operațională de 47% și marja netă de 42% reflectă reconfigurarea structurii veniturilor, cu o pondere în creștere a segmentului de furnizare.

T1 2026 comparativ cu T1 2025

  • Grupul Hidroelectrica a înregistrat rezultate în creștere semnificativă, profitul brut sporind cu 122%
  • Producția de energie electrică netă s-a majorat cu 36%
  • Veniturile au avansat cu 67%
  • Marja operațională de 47%, în creștere cu 37%
  • Marja netă de 42%, în creștere cu 32%
  • Profitul net a urcat cu 122%, la 1.307 milioane RON, de la 589 milioane RON
  • Rezultatul pe acțiune, cu 122% mai mare, la 2,91 RON/acțiune, de la 1,31 RON/acțiune.

Potrivit companiei, în acest cadru, grupul Hidroelectrica a aplicat o politică comercială prudentă, a gestionat activ riscurile de preț și de volum și a calibrat dinamic mixul producție – achiziție, menținând o poziție financiară solidă și rezultate în linie cu evoluția piețelor de energie.

„Portofoliul de furnizare a crescut accelerat, confirmând repoziționarea către un model hibrid, cu ancorare comercială mai puternică și bază extinsă de clienți. Achizițiile din piață au crescut, riscul de piață fiind gestionat prin contractare etapizată și disciplină comercială. Lichiditate robustă și gradul redus de îndatorare permit finanțarea planului de investiții. Eficiența operațională, optimizarea mixului producție–achiziție, dezvoltarea RES și proiectele de stocare, pentru a reduce expunerea structurală la variabilitatea hidrologică și a consolida reziliența pe termen lung, predictibilitatea în guvernanță rămân priorități ale grupului în perioada următoare”, se arată în informarea de la BVB.

Potrivit informării, veniturile au totalizat 3.129 milioane RON, cu 67% peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, cu o marjă operațională de 47% și o marjă netă de 42%, ceea ce reflectă potențialul de exploatare al avantajului competitiv tradițional rezultat din costul scăzut al producției hidro proprii.

„Creșterea dependenței de piața angro de energie și reconfigurarea structurii veniturilor, cu o pondere în creștere a segmentului de furnizare, au influențat nivelul marjelor”, arată compania.

La data de 31 martie 2026, portofoliul de furnizare cuprindea 1.312.627 locuri de consum (LC), înregistrând o creștere de 108% față de aceeași dată a anului precedent, când erau înregistrate 630.927 LC.

„Această creștere de 681.700 LC reflectă atât atragerea unui număr semnificativ de noi clienți casnici, cât și o expansiune accentuată în segmentul noncasnic”, se arată în informare.

Pe segmentul de clienți casnici, numărul ajuns la 1.247.527, la finalul primului trimestru din 2026, față de 601.382, în urmă cu un an, respectiv o creștere de 107%.

Creșterea a fost mai mare la categoria noncasnic, cu 65.100 de clienți la finalul T1 din 2026, față de 29.545 acum un an, ceea ce înseamnă o majorare cu 120%.

„Evoluția portofoliului reflectă consolidarea poziției companiei în piața concurențială de furnizare a energiei electrice, pe fondul creșterii gradului de atractivitate comercială a ofertelor și al nivelului ridicat de interes manifestat de clienții casnici și noncasnici pentru serviciile furnizate de aceasta”, arată compania.

Energia produsă și vândută (netă)

În primul trimestru al anului 2026, s-a înregistrat o creștere semnificativă a producției nete de energie electrică, cu aproximativ 36% față de aceeași perioadă a anului anterior, atingând un total de 3.608 GWh.

„Debitul Dunării a ajuns la un nivel normal de aproximativ 6.900 mc/s –peste nivelul înregistrat în primele luni ale lui 2025. Având în vedere că această valoare inregistrată a hidraulicității s-a manifestat într-un interval limitat de timp, s-a impus o valorificare rapida a acestui aport de energie produsă, direcționându-l preponderent către piața angro. Astfel, cantitățile vândute pe acest segment au crescut cu 51% comparativ cu T1 2025”, a explicat compania.

Venituri piețe angro

Veniturile din piața angro în perioada ianuarie – martie 2026 au înregistrat o creștere de 85% față de trimestrul I al anului precedent. Aceasta a fost determinată de mai multi factori, printre care creșterea volumelor vândute.

„Strategia comercială adoptată a urmărit maximizarea valorii pentru fiecare MWh produs, valorificând flexibilitatea grupurilor hidro pentru a spori veniturile din segmentul angro. Volumele suplimentare de energie generate de contextul hidrologic avantajos au fost astfel tranzacționate eficient, contribuind semnificativ la rezultatele financiare ale companiei în trimestrul I al anului 2026”, arată compania.

Venituri din furnizare

În ceea ce privește veniturile din furnizare, acestea au crescut cu 72% la 1.127 milioane RON in primele trei luni ale anului 2026, de la 655 milioane RON în aceeași perioadă a anului 2025.

„Această evoluție reflectă atât optimizarea structurii portofoliului de furnizare și a strategiei comerciale, cât și o creștere a bazei de clienți și a cantității de energie vândute. Pentru a rămâne competitivă într-un mediu caracterizat de o presiune crescută asupra marjelor comerciale și o mobilitate accentuată a consumatorilor, compania a ajustat permanent structura ofertelor comerciale, urmărind atât menținerea atractivității produselor proprii, cât și fidelizarea portofoliului existent de clienți”, au transmis oficialii companiei.

Venituri din echilibrare

Veniturile din echilibrare au crescut cu 13%, la 97 milioane RON înregistrate în primele trei luni ale anului 2026, de la 86 milioane RON înregistrate în aceeași perioadă a anului 2025. Creșterea este determinată de majorarea cu 53% a volumului de energie pe de o parte, compensată de reducerea cu 26% a prețului de vânzare în primele trei luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025.

Venituri din servicii de sistem

Veniturile din servicii de sistem au crescut cu 73%, la 71 milioane RON înregistrate în primele trei luni ale anului 2026, de la 41 milioane RON înregistrate în aceeași perioadă a anului 2025.

Alte venituri din contracte cu clienții au crescut cu 5%, la 21 milioane RON în primele trei luni ale anului 2026, de la 20 milioane RON în aceeași perioadă a anului 2025.

Potrivit companiei, evoluția acestor venituri este influențată de comportamentul celorlalți participanți din piața de energie electrică în ceea ce privește gestionarea dezechilibrelor. În același timp, serviciile de reducere de putere înregistrate în segmentul de producere au crescut cu 3 milioane RON față de aceeași perioadă a anului 2025.

Compania a atins vineri o capitalizare-record

Compania anunțase, vineri, un nou maxim istoric pe piața de capital, în contextul unor informații considerate îngrijorătoare transmise de acționarul majoritar, respectiv Ministerul Energiei.

Este vorba de o creștere cu peste 60% a valorii de la momentul listării la bursă. Hidroelectrica este o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 80,05% din acțiuni.

„Hidroelectrica marchează un nou moment de referință pe piața de capital din România, atingând o capitalizare bursieră de 76,5 miliarde lei, corespunzătoare unui preț maxim de 170 de lei/acțiune. Menționăm că tranzacționarea bursieră s-a închis astăzi la valoarea de 169,8/acțiune, corespunzătoare unei capitalizări de 76,3 miliarde de lei. Acesta reprezintă un nou maxim istoric pentru companie și reconfirmă poziția Hidroelectrica drept una dintre cele mai valoroase companii listate din Europa Centrală și de Est”, a transmis compania.

Potrivit oficialilor companiei, la momentul listării capitalizarea bursieră înregistra o valoare de 46,7 miliarde de lei la un preț de 104 lei/acțiune.

În 2025, Hidroelectrica a realizat investiții de aproximativ 781 milioane lei, cel mai ridicat nivel investițional din istoria recentă a companiei. Pentru 2026, societatea își propune continuarea unui program ambițios de investiții, cu accent pe proiecte de stocare, modernizarea activelor existente și dezvoltarea unor noi capacități regenerabile.

Hidroelectrica și-a consolidat poziția de cel mai mare producător de energie electrică din România, 100% energie verde, cu o cotă de aproximativ 27% din producția națională în ultimii cinci ani. Totodată, compania a devenit cel mai mare furnizor de electricitate din România pe piața concurențială, administrând un portofoliu de peste 1,3 milioane de locuri de consum. Compania operează 188 de hidrocentrale cu o putere instalată de peste 6,3 GW. De aemenea, compania deține și parcul eolian Crucea Wind Farm, cu o capacitate instalată de 108 MW.

Miliardarii crescuți de mame singure: povești de viață care au dus la averi uriașe

Cel puțin 25 de miliardari „self-made” au fost crescuți în principal de o mamă singură înainte de a construi afaceri precum Home Depot, WhatsApp sau tequila Patrón. Multe dintre aceste femei au fugit din relații abuzive sau au rămas văduve la vârste fragede. Au muncit în mai multe locuri simultan, au trăit cu incertitudine financiară și au renunțat la propriile visuri pentru a-și pune copiii pe primul loc, notează Forbes.

În paralel, două dintre cele mai cunoscute femei miliardare „self-made” din lume au pornit chiar ele din această postură: Diane Hendricks, care și-a crescut copilul după un divorț timpuriu, lucrând inclusiv ca Playboy Bunny și în imobiliare, și J.K. Rowling, care trăia din ajutor social când a scris seria Harry Potter.

Copilărie dificilă, ambiții uriașe

După ce tatăl său a părăsit familia, mama lui Jay-Z, Gloria Carter, a lucrat pentru orașul New York și ca agent de securitate pentru a-l crește în Marcy Projects din Brooklyn.

„Trăiam într-o situație dificilă, dar mama mea s-a descurcat; jongla”, își amintea Jay-Z.

O poveste similară vine din Nigeria. Tope Awotona, fondatorul Calendly, a fost crescut de o mamă singură după ce și-a văzut tatăl ucis într-un jaf armat. La scurt timp, mama sa a mutat familia în Statele Unite, în căutarea unei vieți mai sigure.

De la lipsuri la topul miliardarilor lumii

Doi dintre cei mai bogați cinci oameni din lume provin din familii cu mame singure. Elon Musk a crescut cu o mamă care a avut până la cinci locuri de muncă după ce a emigrat în Canada. Jeff Bezos a fost crescut de o mamă care l-a născut la 17 ani și a urmat cursuri serale în timp ce lucra la o bancă, înainte ca Miguel Bezos să devină tatăl său vitreg.

Un alt nume din top, Larry Ellison, a fost dat în grija rudelor de mama sa adolescentă după ce s-a îmbolnăvit grav în copilărie. Nu și-a întâlnit mama biologică până la 48 de ani.

Povestea care spune totul: Hayes Barnard și mama sa

Un exemplu care concentrează toate aceste sacrificii este cel al lui Hayes Barnard, mogul fintech crescut de mama sa, Dede, în Missouri.

După divorțul de tatăl alcoolic al lui Barnard, Dede a ales să o ia de la zero. A lucrat în trei locuri simultan pentru a-și întreține familia: vindea cărți de drept, preda ca suplinitor și lucra ture de noapte. Conducea zeci de mii de mile anual pentru muncă, în timp ce încerca să țină totul pe linia de plutire.

„Al treilea job aproape că a distrus-o”, spune Barnard. În copilărie, rămânea adesea singur acasă, jucându-se cu Lego, în timp ce mama lui muncea. A văzut-o vânzând bijuterii și obiecte moștenite doar pentru a plăti facturile.

Încă de atunci, i-a făcut o promisiune: „De îndată ce voi putea, ne-am scos. O să creez o companie extraordinară.”

Promisiunea care a devenit realitate

Inspirat de dificultățile din copilărie, Barnard a fondat în 2003 Paramount Equity Mortgage, companie care a evoluat ulterior în GoodLeap, o platformă ce finanțează modernizări ecologice pentru locuințe. Înainte de asta, a lucrat la Oracle și SolarCity. Mama sa a fost alături de el aproape 17 ani în companie, până la pensionarea din 2024.

Ani mai târziu, după ce au depășit acele vremuri dificile, Barnard a dus-o pe Dede în Kenya, la un orfelinat pentru elefanți alimentat cu tehnologie solară dezvoltată de fundația sa. În aceeași călătorie, a urcat-o cu elicopterul pe un vârf de munte african pentru a privi apusul. Stând lângă foc, își amintește momentul în care mama sa i-a spus simplu: „Am reușit.”

Chiar și astăzi, la 80 de ani, Dede Barnard continuă să muncească: își îngrijește singură casa, își tunde gazonul și gătește de trei ori pe săptămână mese elaborate pentru angajații companiei fiului ei. Povestea ei nu este o excepție, ci regula din spatele multor averi uriașe: înainte de succesul vizibil, a existat aproape întotdeauna o mamă care a ținut totul în picioare.

Elon Musk (807,9 miliarde de dolari)

După despărțirea de soțul abuziv (cu care Elon a avut o relație complexă și tensionată de-a lungul vieții), Maye Musk a lucrat ca dietetician și consultant în nutriție, sunând la rece medicii și stând ore întregi în săli de așteptare în speranța că vor accepta să o întâlnească. În loc să urmeze un doctorat la Universitatea din Cape Town, s-a mutat cu copiii în Canada pentru a-l ajuta pe fiul său să evite serviciul militar și, în cele din urmă, să-și urmeze interesul pentru computere în Statele Unite.

Maye a ajuns să trăiască de la un salariu la altul, lucrând în mai multe locuri, inclusiv ca cercetător la Universitatea din Toronto, profesor de nutriție, model și antrenor de modele. Familia locuia într-un apartament cu un dormitor, cu chirie controlată, unde Maye și fiica ei împărțeau camera, iar Elon dormea pe canapeaua din sufragerie. În 2018, Maye a devenit cel mai în vârstă ambasador CoverGirl, la 69 de ani; a treia sa carte va apărea în septembrie.

Li Ka-Shing (50,1 miliarde de dolari)

După ce tatăl său a murit de tuberculoză când el avea 15 ani, viitorul miliardar a renunțat la școală pentru a-și întreține mama într-un Hong Kong devastat de război. A lucrat câte 16 ore pe zi într-o fabrică de plastic pentru a-și susține familia.

„Povara sărăciei și acest gust amar al neputinței și izolării mi-au rămas întipărite în inimă pentru totdeauna și încă îmi ghidează întrebările”, a declarat el pentru Forbes în 2010. Astăzi, conglomeratul său CK Hutchison Holdings generează venituri anuale de 65 de miliarde de dolari în domenii precum retail, infrastructură și telecomunicații.

Jan Koum (17 miliarde de dolari)

Faina Koum s-a mutat din Ucraina în Mountain View, California, când fiul ei avea 16 ani, fugind de instabilitatea politică din țara lor. Cei doi au locuit într-un apartament susținut de stat, în timp ce ea avea grijă de copii, iar tânărul Koum mătura podeaua într-un magazin alimentar pentru a contribui la cheltuieli.

După ce Faina a fost diagnosticată cu cancer, au trăit din indemnizația de dizabilitate; ea a murit în 2000. Paisprezece ani mai târziu, Koum a semnat acordul de 19 miliarde de dolari pentru vânzarea WhatsApp către Meta chiar la biroul de asistență socială unde el și mama sa stătuseră cândva la coadă pentru bonuri de masă.

Arthur Blank (10,4 miliarde de dolari)

După moartea tatălui său când el avea 15 ani, mama lui, Molly, a preluat afacerea farmaceutică aflată în dificultate a familiei. Mama, în vârstă de 37 de ani și cu doi copii, fără experiență în afaceri, lucra până la ora 22:00 în majoritatea serilor.

Familia locuia într-un apartament cu un dormitor în Queens, unde viitorul fondator Home Depot o vedea pe mama sa dormind pe o canapea extensibilă în hol, pentru ca el și fratele său să poată avea singurul dormitor. „Mama mi-a dat prima lecție de antreprenoriat: să fii motivat și extrem de rezistent în condiții de stres”, a spus Blank după moartea ei, în 2015, la vârsta de 99 de ani.

Thomas Tull (5,3 miliarde de dolari)

Tull s-a născut dintr-o mamă singură lângă Binghamton, New York. Ea a lucrat în două locuri, în timp ce el contribuia la veniturile familiei tundând gazonul vara și deszăpezind iarna. A fondat ulterior Legendary Entertainment, compania din spatele unor filme precum Interstellar și The Dark Knight. A vândut compania pentru 3,5 miliarde de dolari în 2015.

Dan D’Aniello (4,8 miliarde de dolari)

Mama lui D’Aniello a lucrat în patru locuri în Butler, Pennsylvania, inclusiv la o băcănie, ca funcționar și ca profesoară de dans, pentru a-și susține singurul copil. El a ajutat la plata cheltuielilor lucrând ca băiat de magazie în compania de produse agricole a unchiului său. Beatrice a murit în 2002. Anul trecut, D’Aniello a finanțat construcția și renovarea unei capele la universitatea sa, Syracuse, cu un tablou dedicat mamei sale.

John Paul DeJoria (3 miliarde de dolari)

Crescut într-o casă cu un dormitor în Echo Park, Los Angeles, mama sa, imigrantă din Grecia, i-a trimis pe el și pe fratele său într-un centru de plasament în timpul săptămânii pentru a putea merge la muncă.

„Îmi amintesc că, într-o vineri, mama a venit acasă și ne-a spus: «Între noi trei avem doar 27 de cenți, dar avem mâncare în frigider, avem o mică grădină și suntem fericiți, deci suntem bogați»”, a declarat el pentru Forbes în 2011.

DeJoria, care a fost de două ori fără adăpost, spune că optimismul mamei sale i-a influențat succesul.

Hayes Barnard (2,9 miliarde de dolari)

După două divorțuri, inclusiv de tatăl alcoolic al lui Barnard, Dede a refuzat să se întoarcă în orașul natal și și-a crescut fiul într-un apartament modest din Missouri, lucrând în trei locuri. „Mergea pe jos la spălătorie în fiecare zi, cu monedele în mână”, spune Hayes.

„Uniforma mea de fotbal putea să fie murdară, dar ea mergea în fiecare seară pentru că aveam doar una. Am văzut etica muncii, dar și vulnerabilitatea.”

Kenny Troutt (1,7 miliarde de dolari)

Crescut într-un cartier social din Illinois, și-a văzut mama luptând să plătească facturile. Ea a lucrat ca barman și bucătar școlar. Troutt și-a plătit studiile vânzând asigurări de viață și a construit ulterior un imperiu telecom.

LeBron James (1,4 miliarde de dolari)

„Credeți că LeBron James este un campion? Gloria James este și ea o campioană. Ea este campioana mea”, a scris el în 2014. Mama sa avea 16 ani când l-a născut. După moartea mamei ei, cei doi au rămas fără casă și s-au mutat de 12 ori în trei ani. La 9 ani, Gloria l-a trimis să locuiască cu antrenorul său de fotbal pentru stabilitate.

Un an mai târziu, s-au reunit într-un apartament susținut de stat. Astăzi, ea este vicepreședinte al fundației sale, iar compania media SpringHill poartă numele complexului de locuințe unde au găsit, în cele din urmă, un cămin.

Ciprian Ciucu, despre PSD și AUR: Avem deja o majoritate funcțională în Parlament. PNL continuă să-l susțină pe Ilie Bolojan

Deja, să știți că funcționează foarte bine relația dintre ei în Parlament. Nemaipomenit. Adică se coordonează, mi-au spus colegii mei, că tot ceea ce fac… Deci avem deja o majoritate, de fapt, o funcțională în Parlament. Să o oficializeze și să își asume guvernarea”, a declarat, Ciucu, prim-vicepreședintele PNL. 

Ciucu a mai precizat că „încrederea dintre PNL și PSD este sub nivelul mării”. Cu toate acestea, el a precizat că există mai puțin de o treime din membrii PNL care s-au întors împotriva lui Bolojan și că asta se vede din voturile Biroului Politic Național.

Întrebat dacă au existat nemulțumiri din partea primarilor și șefilor de Consilii Județene față de trecerea în opoziție a PNL, Ciucu a precizat că membrii PNL încă îl susțin pe Ilie Bolojan.

Să știți că s-au făcut foarte multe întâlniri în județe, s-au făcut voturi în întâlnirile de la nivel județean, s-au făcut voturi pe WhatsApp și marea majoritate, covârșitor, sunt să-l susțină pe Ilie Bolojan”, a declarat Ciucu. 

Întrebat dacă acest demers vine chiar și cu susținerea intrării PNL în opoziție, Ciucu a precizat:

„Da, pentru că gândim pe termen lung că România are nevoie de un partid puternic, reformat, care să resume guvernarea din 2028. Și vrem ca să reconstruim partidul ca să avem o ofertă serioasă pentru români”, a declarat Ciucu. 

Întrebat dacă se așteaptă ca unii primari să treacă la PSD sau la AUR, după intrarea în opoziție a PNL, Ciprian Ciucu a afirmat:

Întotdeauna când mergi de la putere în opoziție apar astfel de situații. Dar nu mă aștept să treacă la PSD pentru că Partidul Social Democrat nu mă are ce oferi românilor și României, pentru că, în acest moment, este partidul numărul 4 în ceea ce privește încrederea românilor”, a declarat Ciucu. 

Acesta a afirmat că, potrivit sondajelor invocate, procentul de încredere al lui Sorin Grindeanu este de sub 10%, dar și că în aceste sondaje, PSD se află la „un procent sub PNL”. Acesta a precizat că, în urma unui sondaj al USR, PNL are un procent de încredere de 20%, iar premierul interimar Ilie Bolojan are un procent de încredere de 30+, 35%.

După acel Georgescu, după George Simion – ei doi cam împart electoratul, a treia persoană de ca încredere în România este Ilie Bolojan”, a declarat Ciucu, în baza unui sondaj din care a redat. 

Ciprian Ciucu despre viitorul Guvern: Mă aștept la un guvern tehnocrat fiindcă Grindeanu fuge de guvernare

Guvern tehnocrat „bun de nimic”

Întrebat dacă s-ar aștepta ca președintele să numească un premier tehnocrat, Ciucu a răspuns: „Da, mai degrabă, pentru că lui Grindeanu îi este frică să-și asume guvernarea. Cum i-a fost frică și acum 10 luni. Pentru că nu știe să guverneze, pentru că are o cotă  foarte slabă de încredere sub sau în jur de 10%. Nu poți guverna o țară când ai 10%”, spune Ciucu. 

Liberalul a criticat ideea unui guvern tehnocrat. 

„Nu va fi bun de nimic. Va fi un guvern care, dacă va încerca să facă ceva, va fi bumbăcit așa cum a fost bumbăcit guvernul tehnocrat al lui Dacian Cioloș. Iar dacă va fi guvern de tehnocrați yes men care să fie la raport și să nu iasă din cuvântul PSD-ului, nu am făcut nimic”, spune primarul la Europa FM. 

Guvern minoritar PSD UDMR

Liderul PNL a menționat și posibilitatea formării unui guvern minoritar susținut de Partidul Social Democrat și UDMR. 

„Este și varianta, am înțeles, PSD cu UDMR și cu minorități și alte resturi de prin parlament. Să-și asume. Ăsta ar fi un guvern minoritar. Cu alte formațiuni din parlament pot să-și obțină și voturile. Adică ei au mai multe șanse. Adică toate opțiunile sunt pe masă. Dar cred că se va atinge, pentru că lui Grindeanu îi e frică de guvernare, el știe să dărâme, dar nu știe să construiască, cred că se va tinde spre un guvern tehnocrat”, mai declară Ciucu. 

 „E greu să fac acum strategii, dar vă zic ce cred eu. Și eu cred că țara are nevoie de un guvern stabil, cu forțe depline, care să-și ducă un mandat până la capăt. Asta cu a dărâma nu face parte din modul meu de gândire. Hai să vedem ce punem în loc. Ok, dărâmăm, dar avem ce pune responsabil în loc?”, mai declară Ciucu despre intrarea activitatea partidului dacă va intra în opoziție. 

Posiblitatea alegerilor anticipate

În același timp, Ciucu a afirmat că „nu se teme” de posibilitatea alegerilor anticipate și a susținut că scena politică românească se îndreaptă spre o polarizare între două blocuri politice. 

„Mie nu mi-ar fi frică de anticipate. Acestea sunt cele două poluri care se vor crea. Un pol dezechilibrat pe zona PSD AUR, care sunt foarte compatibile, în care rolul principal va fi luat de către AUR. Și un pol mai echilibrat între Partidul Național Liberal și USR”, spune primarul general. 

De asemenea, a criticat PSD pentru lipsa de conducere și a susținut că social-democrații scăzut deja sub PNL în preferințele electoratului.  

„Nu au lideri care să capaciteze încrederea populației. Eu nu știu vreun lider al PSD la nivel național care să, nu știu, să rupă sondajele. Este clar, a căzut sub PNL. Deci acest lucru este foarte, foarte clar”, spune Ciucu. 

Prima reacție a premierului interimar după ce Comisia a dat undă verde pentru a patra cerere de plată din PNRR

Ilie Bolojan a subliniat, la finalul ședinței de Guvern de joi, că suma primită va ajuta la efectuarea plăților pentru proiectele în derulare.

„Suntem la finalul unei ședințe de Guvern în care principalele subiecte au fost absorbția fondurilor europene, programul PNRR. Și mă bucur că azi Comisia Europeană ne-a confirmat în mod oficial validarea cererii noastre de plată (numărul patru – n.r.) în valoare de 2,6 miliarde de euro și se cuvine să le mulțumesc tuturot colegilor care au lucrat în aceste luni pentru clarificarea solicitărilor Comisiei și pentru faptul că România primește o importantă sumă de bani și, așa cum am spus, se cuvine să le mulțumesc celor implicați, în primul rând domnului ministru Dragoș Pîslaru pentru purterea acestor negocieri. Este un lucru important pentru România, ne asigură fluxul de plăți incepând cu luna iunie, în așa fel încât să putem plăti constructori și beneficiarii noștri”, a spus Ilie Bolojan la finalul ședinței de guvern de joi.

Pașii următori

A patra cerere de plată a României, în valoare de 2,62 de miliarde de euro, pentru proiectele incluse în PNRR, a primit undă verde, după ce România a îndeplinit satisfăcător jaloanele asumate, au transmis reprezentanții Executivului comunitar.

Comisia Europeană a emis, joi, o evaluare preliminară pozitivă a celei de a patra cereri de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde de euro, din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), elementul central al programului NextGenerationEU, potrivit oficialilor de la Bruxelles.

„Acest pas important se referă la furnizarea fondurilor legate de cererea de plată respectivă, sprijinind gestionarea sustenabilă a pădurilor, decarbonizarea sectorului transporturilor și a sectorului energetic, administrația fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate, precum și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, aceste fonduri sunt menite să consolideze procesul decizional la nivel guvernamental, să promoveze digitalizarea, să îmbunătățească eficiența sistemului de justiție, să consolideze lupta împotriva corupției și să sprijine dezvoltarea sistemului de învățământ”, se arată în comunicatul transmis joi.

Potrivit sursei citate, Comisia a constatat că România a atins în mod satisfăcător cele 38 de jaloane și 24 de ținte stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului.Comisia a transmis Comitetului economic și financiar (CEF) evaluarea sa preliminară a îndeplinirii de către România a jaloanelor și a țintelor necesare pentru această plată, CEF având la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz. Plata către România poate avea loc în urma avizului CEF și a adoptării ulterioare a unei decizii de plată de către Comisie.

România a prezentat cea de a patra cerere de plată la 19 decembrie 2025.

Planul de redresare și reziliență al României stabilește investiții și reforme ample al căror scop este ca societatea și economia României să devină mai sustenabile, reziliente și pregătite pentru tranziția verde și cea digitală. Planul este finanțat cu 21,41 miliarde EUR, din care 13,57 miliarde EUR sub formă de granturi și 7,84 miliarde EUR sub formă de împrumuturi.

Odată cu cea de patra cerere de plată, fondurile plătite României în cadrul MRR vor ajunge la 12,97 miliarde EUR (inclusiv prefinanțarea în valoare de 3,79 miliarde EUR, primită în 2021 și 2022, și o prefinanțare în valoare de 288 milioane EUR din cadrul REPowerEU, primită în ianuarie 2024). Această sumă corespunde unui procent de 60,6 % din totalul fondurilor din planul României, fiind evaluate 62 % din toate jaloanele și țintele din plan.

Având în vedere faptul că Mecanismul de redresare și reziliență se încheie la sfârșitul anului 2026, statele membre trebuie să implementeze toate jaloanele și țintele restante până în august 2026 și să depună ultimele cereri de plată până la sfârșitul lunii septembrie 2026.

 

Ursula von der Leyen, mesaj pentru România: „Felicitări! Eforturile voastre de reformă sunt răsplătite”. CE a aprobat a patra cerere a României de 2,62 miliarde de euro din PNRR

„Felicitări, România! Eforturile voastre de reformă sunt răsplătite. Să menținem impulsul și să profităm la maximum de #NextGenEU în țara voastră”, a scris Ursula von der Leyen pe X.

CE a aprobat a patra cerere a României de 2,62 miliarde de euro din PNRR.

„Acest pas important se referă la furnizarea fondurilor aferente acestei cereri de plată, sprijinind  gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei, administrarea fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, acestea vizează consolidarea procesului decizional guvernamental, avansarea digitalizării, îmbunătățirea eficienței sistemului judiciar, consolidarea luptei împotriva corupției și sprijinirea dezvoltării sistemului educațional. 

Comisia a constatat că România a îndeplinit în mod satisfăcător cele 38 de etape și cele 24 de ținte stabilite.

Măsurile emblematice din această cerere de plată includ: 

  • Implementarea unui cloud guvernamental : România a înregistrat progrese semnificative în implementarea infrastructurii sale cloud guvernamentale, peste 30 de instituții publice fiind deja conectate. Măsura își propune să modernizeze administrația publică prin îmbunătățirea partajării datelor, permițând în același timp servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat. 
  • Decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei : România a adoptat măsuri pentru a accelera tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon. Acestea includ introducerea unor taxe mai mari pe proprietatea celor mai poluante vehicule și  reducerea progresivă a dependenței de producția de energie electrică pe bază de cărbune . 
  • Revizuirea cadrului fiscal România a introdus modificări legislative pentru a face sistemul său fiscal mai echitabil și mai eficient, reducând sarcina administrativă și îmbunătățind conformitatea fiscală. Prin simplificarea procedurilor și asigurarea unei distribuții mai echilibrate a sarcinii fiscale, reforma urmărește să consolideze finanțele publice, promovând în același timp un mediu mai favorabil afacerilor.  

Pașii următori 

Comisia a transmis evaluarea sa preliminară privind îndeplinirea de către România a obiectivelor și etapelor necesare pentru această plată Comitetului Economic și Financiar , care are la dispoziție patru săptămâni pentru a-și emite avizul.  Plata către România poate avea loc în urma avizului CEF și a adoptării ulterioare a unei decizii de plată de către Comisie.  

Fundal 

România a depus a patra cerere de plată la 19 decembrie 2025. 

Planul de redresare și reziliență al României   prevede investiții și reforme ample, cu scopul de a face economia și societatea sa mai sustenabile, reziliente și pregătite pentru tranziția verde și digitală. Planul este finanțat cu 21,41 miliarde EUR, din care 13,57 miliarde EUR sub formă de granturi și 7,84 miliarde EUR sub formă de împrumuturi.  

Această a patra cerere de plată va aduce fondurile plătite către România în cadrul RRF la 12,97 miliarde EUR (inclusiv prefinanțarea de 3,79 miliarde EUR, primită în 2021 și 2022, și avansul de 288 de milioane EUR în cadrul REPowerEU, primit în ianuarie 2024). Această sumă corespunde unui procent de 60,6% din totalul fondurilor din planul românesc, fiind evaluate 62% din toate etapele și țintele din plan.   

În vederea închiderii Facilității la sfârșitul anului 2026, statele membre trebuie să pună în aplicare toate etapele și obiectivele restante până în august 2026 și să transmită ultimele cereri de plată până la sfârșitul lunii septembrie 2026″, a anunțat Comisia Europeană.

SEC Technologies și MATE-FIN prezintă detectorul chimic activ stand-off Falcon 4G la BSDA 2026

SEC Technologies, împreună cu partenerul său din România, MATE-FIN, participă în aceste zile la BSDA 2026 – Black Sea Defense, Aerospace and Security, desfășurat la ROMAERO, București, în perioada 13–15 mai 2026. Compania prezintă detectorul său activ stand-off cu rază lungă de acțiune pentru detectarea amenințărilor chimice, conceput pentru domeniile apărării, protecției CBRN*, intervenției în situații de urgență și securității infrastructurilor critice.

Participarea la BSDA 2026 evidențiază nevoia tot mai mare de tehnologii CBRN capabile să furnizeze informații rapide, fiabile și acționabile în scenarii complexe de securitate. Într-un mediu operațional în care amenințările chimice, accidentele industriale și riscurile hibride necesită evaluare rapidă, capacitatea de a detecta substanțe periculoase de la o distanță sigură devine esențială pentru protejarea personalului și sprijinirea factorilor de decizie din teren.

Soluțiile SEC Technologies sunt deja disponibile în România, cu disponibilitate completă la nivel local și suport asigurat prin parteneriatul cu MATE-FIN.

Citeşte comunicatul integral AICI

COMUNICAT. eMAG anunță un parteneriat strategic cu NIBIRU și Beach, Please! Ce beneficii exclusive au clienții Genius

  • Interesul tinerilor pentru platformă este în creștere: numărul utilizatorilor 18-24 ani a crescut cu 64% în primele trei luni ale anului
  • Prin parteneriatul strategic cu Beach, Please! și NIBIRU, eMAG extinde universul Genius către experiențe relevante pentru noua generație

eMAG anunță un parteneriat strategic cu Beach, Please! și NIBIRU, prin care membrii Genius vor avea acces la beneficii speciale în cadrul unora dintre cele mai așteptate experiențe ale verii 2026. Inițiativa marchează extinderea ecosistemului Genius către experiențe culturale, entertainment și lifestyle, într-un moment în care noile generații își construiesc tot mai mult identitatea în jurul experiențelor trăite, nu doar al consumului tradițional.

Parteneriatul vine într-un moment în care apetitul tinerilor pentru experiențe și entertainment este în continuă creștere. Tendința se reflectă inclusiv în comportamentul de consum online: datele eMAG arată că numărul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani care au accesat platforma în primele trei luni ale anului a crescut cu 64% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, categoria console de gaming a înregistrat o creștere de +76,7% YoY, pe fondul interesului tot mai mare pentru experiențe interactive și digitale. Prin parteneriatul cu NIBIRU și Beach, Please!, eMAG integrează Genius într-un nou tip de ecosistem, în care shoppingul, entertainmentul și experiențele live devin parte din același stil de viață. Creșterea interesului pentru gaming, entertainment și experiențe interactive confirmă orientarea noii generații către forme de consum care combină componenta digitală cu experiențele live.

„Parteneriatul cu Beach, Please! și NIBIRU, unele dintre cele mai relevante proiecte de live entertainment din România, reflectă direcția în care vedem că evoluează așteptările noii generații de consumatori: experiențe memorabile, accesibile și integrate firesc în stilul lor de viață. Prin Genius, ne dorim să oferim mai mult decât beneficii de shopping și să fim prezenți în momentele care contează pentru clienții noștri, de la festivaluri și divertisment, până la experiențe care creează conexiuni și amintiri. Vedem un potențial important în această colaborare și credem că astfel de inițiative contribuie la dezvoltarea unei noi culturi de lifestyle și entertainment în România”, a declarat Răzvan Acsente, Chief Marketing Officer eMAG.

„Noua generație își alege experiențele diferit. Nu mai este vorba doar despre un festival sau un loc de vacanță, ci despre apartenență, energie și comunitate. NIBIRU și Beach, Please! au crescut exact din această cultură, iar parteneriatul cu eMAG și Genius ne ajută să ducem experiența mai aproape de publicul care a construit-o împreună cu noi”, a declarat Selly, Managing Partner și CEO NIBIRU & Beach, Please!

Genius Fast Lane by eMAG la Beach, Please!

În perioada 8–12 iulie 2026, membrii Genius care dețin un bilet valid Beach, Please! și au activat beneficiul în platforma Genius vor putea beneficia de Genius Fast Lane by eMAG, o poartă dedicată care permite accesul mai rapid în festival. Pentru utilizarea beneficiului, participanții trebuie să prezinte atât biletul valid de acces în festival, cât și dovada activării beneficiului din contul Genius, disponibilă în pagina de parteneri. După verificare, aceștia vor fi direcționați către fluxul dedicat de acces rapid. Beneficiul este disponibil pentru o singură persoană, nu înlocuiește biletul de acces și rămâne supus regulilor generale de securitate și organizare ale festivalului.

Acces gratuit la NIBIRU – The Walk pentru membrii Genius

De asemenea, în perioada 16 iulie – 30 august 2026, membrii Genius vor beneficia de acces gratuit pe promenada NIBIRU – The Walk până la ora 19:00, pe baza unui cont Genius activ și a activării beneficiului în platformă. NIBIRU este noul entertainment district al litoralului românesc, un spațiu care reunește festivaluri, concerte, retail, sport și experiențe dedicate noii generații. Beneficiul oferit prin Genius este valabil pentru o singură persoană și nu include acces în zone speciale sau categorii premium. După ora 19:00, accesul se realizează conform condițiilor standard ale locației.

Despre eMAG 

Înființată în 2001, eMAG este un pionier al sectorului de comerţ online care s-a dezvoltat în România, Ungaria și Bulgaria cu obiectivul de a ajuta clienții din întreaga regiune să economisească timp și bani. Cu o gamă de produse în continuă creștere pe care le pune la dispoziția clienților împreună cu partenerii din Marketplace, eMAG este locul unde oricine poate căuta și comanda orice, oricând și oriunde. Clienții din România ai platformei beneficiază de servicii cu valoare adăugată, cum ar fi aplicația mobilă, livrare rapidă la easybox, 30 de zile timp de retur, rambursare rapidă prin Instant Money Back, servicii flexibile de plată din contul eMAG/MyWallet, și abonamentul cu livrare gratuită Genius peste un anumit prag în cinci aplicații de comerț electronic (eMAG, Wolt, Fashion Days, Freshful și Flip). Cu ajutorul eMAG Marketplace, antreprenorii români care vând pe platformă au la dispoziție o serie de programe și instrumente care îi ajută să își scaleze business-ul în Europa Centrală și de Est: Fulfilment by eMAG, Genius easybox, eMAG Ads sau campaniile desfășurate pe platformă sunt doar câteva dintre acestea. Pentru mai multe informații despre eMAG, accesați about.emag.ro.