Administrația Trump vizează accelerarea producției de arme prin întâlniri cu principalii contractori de apărare

Administrația Trump plănuiește o întâlnire vineri la Casa Albă cu directorii celor mai mari companii de apărare din SUA pentru a discuta modalități de accelerare a producției de arme.

Ședința oficialilor vine în contextul în care Pentagonul lucrează la reaprovizionarea stocurilor după atacurile asupra Iranului și alte operațiuni militare recente, au spus pentru Reuters cinci surse apropiate planului.

Companii precum Lockheed Martin și compania-mamă a Raytheon, RTX, împreună cu alți furnizori importanți, au fost invitate la întâlnire, au declarat sursele sub anonimat, din motiv că discuțiile sunt confidențiale, scrie The Guardian.

Știrea inițială

Miercuri, conflictul dintre Israel și Iran intră oficial în cea de-a cincea zi. Marți, Adunarea Experților din Iran l-a desemnat pe Mojtaba Khamenei, fiul liderului suprem Ali Khamenei, drept următorul Lider Suprem al țării, sub influența Gărzilor Revoluționare, au declarat surse pentru Iran International.

Sursele au precizat că decizia Adunării Experților a fost adoptată într-un context de presiune exercitată de Garda Revoluționară, organismul militar cu rol politic important în structurile de conducere iraniene.

Tot marți, un presupus atac cu dronă iraniană a lovit o stație CIA din Arabia Saudită, a anunțat Washington Post. Lovitura „echivalează cu o victorie simbolică pentru republica islamică, în contextul în care aceasta atacă ținte și personal american din Orientul Mijlociu”, potrivit a două persoane familiarizate cu situația și citate de Washington Post.

O alertă internă a Departamentului de Stat, obținută de The Post, menționa că atacul a „prăbușit” o parte din acoperișul ambasadei și a „contaminat” interiorul cu fum. Notificarea menționa că ambasada a suferit „daune structurale”, iar personalul „continuă să se adăpostească la fața locului”.

De asemenea, președintele SUA, Donald Trump, a făcut marți noapte o postare pe Truth Social, unde a scris că „de la lansarea Operațiunii Epic Fury, peste 9.000 de americani s-au întors acasă în siguranță din Orientul Mijlociu”.

„Dacă sunteți cetățean american în Orientul Mijlociu și doriți să vă întoarceți acasă, vă rugăm să vă înregistrați la Departamentul de Stat la Step.State.Gov. Departamentul va identifica locul în care vă aflați și vă va oferi opțiuni de călătorie. Deja oferim zboruri charter gratuite și rezervăm opțiuni comerciale, despre care ne așteptăm să devină din ce în ce mai disponibile pe măsură ce trece timpul.”, a mai scris el.

Prim-ministrul canadian, Mark Carney, a cerut miercuri o dezescaladare rapidă a conflictului declanșat de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, îndemnând toate părțile să respecte regulile internaționale de angajament.

Vorbind miercuri la Sydney, Mrk Carney a declarat că războiul din Orientul Mijlociu reprezintă „un alt exemplu al eșecului ordinii internaționale”.

„Canada solicită o dezescaladare rapidă a ostilităților și este pregătită să ajute la atingerea acestui obiectiv”, a spus el.

Atacurile cu rachete și drone continuă și în a cincea zi de conflict.

Marea Britanie a anunțat marți că va opri vizele de studiu pentru cetățenii din patru țări și va suspenda vizele de muncă pentru afgani, folosind o „frână de urgență”, pentru a reduce creșterea cererilor de azil venite prin rute legale, scrie Reuters.

Imigrația rămâne una dintre cele mai sensibile probleme politice în Marea Britanie. Guvernul prim-ministrului Keir Starmer a vrut schimbare legat ce această situație, în timp ce partidul populist Reform UK câștigă popularitate în sondaje.

Ministerul de Interne, care va bloca vizele de studiu pentru cetățenii din Afganistan, Camerun, Myanmar și Sudan, a precizat că cererile de azil depuse de studenți din aceste țări au crescut de peste cinci ori între 2021 și 2025. Totodată, cererile de vize de muncă pentru afgani depășesc numărul de vize emise.

„Marea Britanie va oferi întotdeauna refugiu persoanelor care fug de război și persecuție, dar sistemul nostru de vize nu trebuie abuzat. De aceea iau decizia fără precedent de a refuza vizele acelor cetățeni care doresc să profite de generozitatea noastră.”, a declarat ministrul de Interne, Shabana Mahmood, într-un comunicat.

Guvernul a raportat că cererile de azil depuse după intrarea prin vize legale s-au triplat din 2021, reprezentând 39% din cele 100.000 de cereri primite anul trecut.

Aproximativ 16.000 de persoane din cele patru țări sunt sprijinite cu fonduri publice, inclusiv peste 6.000 cazați în hoteluri. Asta crește presiunea asupra costurilor de cazare pentru azil, estimate la 4 miliarde de lire sterline (5,34 miliarde de dolari) pe an.

Modificările vor intra în vigoare pe 26 martie, iar guvernul dorește să creeze noi „rute sigure și legale”, plafonate, odată ce sistemul de azil se va stabiliza.

Marea Britanie a oferit adăpost la peste 37.000 de afgani prin programe de relocare din 2021 și a emis aproximativ 190.000 de vize umanitare anul trecut.

De asemenea, guvernul a obținut cooperarea Angolei, Namibiei și Republicii Democrate Congo pentru returnări, după ce a avertizat că cetățenii lor riscă să piardă accesul la vizele britanice.

Keir Starmer a declarat că regulile de azil din Marea Britanie sunt mai permisive decât în alte părți ale Europei și sunt un „factor de atracție” pentru persoanele care doresc să ajungă în țară.

În noiembrie, guvernul britanic său a anunțat planuri pentru crearea unui statut de refugiat temporar și pentru accelerarea expulzării persoanelor care sosesc ilegal.

Cancelarul german Friedrich Merz, după o întâlnire oficială cu Donald Trump, marți, a afirmat că i-a sugerat președintelui american să exercite o presiune mai intensă asupra lui Vladimir Putin din cauza conflictului din Ucraina.

„Rusia își croiește timp aici și, procedând astfel, acționează și împotriva voinței președintelui american. În discuțiile de astăzi, am cerut creșterea presiunii asupra Moscovei”, a spus Friedrich Merz jurnaliștilor, conform Reuters.

Statele Unite, Rusia și Ucraina sunt implicate în negocieri trilaterale menite să asigure un acord de pace. Merz a declarat, însă, că un astfel de acord trebuie să aibă susținerea Europei pentru a fi viabil.

„Nu suntem pregătiți să acceptăm un acord negociat peste capetele noastre”, a afirmat Merz.

Cotațiile internaționale la petrol și gaze au urcat puternic după ce conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran a afectat livrările de energie din Orientul Mijlociu, scrie The Guardian.

Atacurile lansate de Teheran asupra unor nave și obiective energetice au dus la suspendarea transportului maritim în Golf și la oprirea unor capacități de producție din state precum Qatar și Irak.

Tensiunile militare au lovit direct una dintre cele mai importante regiuni energetice ale lumii. Zona asigură aproape o treime din producția globală de petrol și aproximativ o cincime din gazele naturale. Orice întrerupere a fluxurilor are efect imediat asupra piețelor internaționale.

Petrolul atinge cel mai ridicat nivel din ultimele luni

Contractul de referință pentru țiței Brent a încheiat ședința cu un avans de 3,66 dolari, ceea ce înseamnă o creștere de 4,7%, până la 81,40 dolari pe baril. Este cel mai ridicat nivel de închidere din ianuarie 2025.

Investitorii au reacționat rapid la riscul unei crize prelungite în regiune. Temerea principală vizează o eventuală extindere a conflictului și o blocare a exporturilor prin rutele maritime importante.

Scumpiri masive la gaze în Europa

Pe piața europeană, prețurile gazelor au urcat cu până la 40% în timpul tranzacțiilor, după care au mai redus din avans. Chiar și așa, nivelul rămâne mult peste cel de la începutul săptămânii, cu o creștere totală de aproximativ 40% față de luni.

Europa și Asia depind în mare măsură de importurile din Orientul Mijlociu.

Efecte în lanț asupra altor materii prime

Creșteri semnificative s-au înregistrat și la alte produse de bază. Zahărul, îngrășămintele și soia au devenit mai scumpe pe fondul temerilor legate de costurile mai mari de transport și energie.

Economiștii avertizează că o criză prelungită ar putea declanșa un nou val de inflație la nivel global. O astfel de evoluție ar pune presiune pe redresarea economică din Europa și Asia, care încă încearcă să își consolideze creșterea.

Dacă tensiunile continuă, piețele financiare și economiile dependente de importuri energetice ar putea resimți efecte și mai puternice în lunile următoare.

Vicepremierul Tanczos Barna a comentat marți seară, la TVR Info, inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea capacității nucleare a Franței și deschiderea unor discuții cu state europene interesate, inclusiv România, pe tema unei formule de „descurajare avansată”.

Tanczos Barna consideră că propunerea necesită o evaluare atentă la cel mai înalt nivel al statului.

Propunerea Franței și reacția de la București

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că dorește să crească numărul focoaselor nucleare și să exploreze o cooperare mai strânsă cu partenerii europeni în domeniul descurajării.

Tanczos Barna a declarat că subiectul nu a ajuns încă la nivelul Guvernului sau al coaliției de guvernare și că analiza trebuie realizată de instituțiile cu atribuții directe în materie de politică externă și securitate.

„Avem această situație cu Franța, cu propunerea Franței. De azi pe mâine s-a reactivat un conflict care am crezut că niciodată nu se va ajunge aici. Deci trebuie să fim foarte, foarte atenți și trebuie să devenim jucători pe această scenă a jocurilor strategice în regiune. Cu siguranță, la nivelul meu, la nivelul vicepremierilor sau la nivelul guvernului, Coaliției, încă nu a ajuns această propunere. Cu siguranță ajunge prima dată la președintele țării, după aceea la ministrul de Externe, după aceea la premier sau premier și după aceea ministrul de Externe. Da, trebuie să ne raportăm inclusiv la această propunere, trebuie analizată. Am fost, practic, un punct de stabilitate pe această hartă regională, cu Deveselu, cu bazele NATO, cu prezența forțelor militare externe în România. Noi am generat siguranță și stabilitate în zonă, dar lucrurile s-au schimbat foarte rapid și nu putem să mai afirmăm că noi, România, putem să fim un jucător cheie în această ecuație. Trebuie să avem aliați, trebuie să știm exact în ce direcție vrem să mergem și trebuie să facem analiză rapidă, să fim consecvenți și să avem aliații de partea noastră foarte puternici”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna.

Poziția Ministerului de Externe

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a confirmat marți la Varșovia, în cadrul unui interviu la TVP World, că România se află printre statele invitate la discuțiile inițiate de Franța. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul polonez, Radosław Sikorski.

Șefa diplomației române a vorbit despre NATO și importanța principiului apărării colective.

„În primul rând, în ceea ce priveşte descurajarea şi descurajarea nucleară, cred că este important să reafirmăm principiul de bază al Articolului 5 al NATO şi faptul că suntem ţări aliate, prin urmare fiecare dintre noi, prin propria capacitate militară, acţionează ca un factor de descurajare pentru securitatea tuturor, iar cred că acest lucru este foarte important de clarificat. În ceea ce priveşte propunerea Franţei, România este una dintre ţările invitate să participe la aceste discuţii.”, a declarat Oana Ţoiu.

Ministrul a precizat că discuțiile se află într-o fază incipientă și că nu există deocamdată detalii clare despre un eventual plan. Ea a spus că tema trebuie analizată în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condus de președinte.

„Din partea României şi în ceea ce priveşte poziţia noastră, acest subiect ţine de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prezidat de Preşedinte, iar întrucât Preşedintele urmează să aibă întâlniri relevante pe această temă, voi lăsa răspunsul în sarcina acestuia”, a declarat ea.

O decizie cu implicații strategice

România găzduiește elemente importante ale infrastructurii NATO, inclusiv scutul antirachetă de la Deveselu și baze utilizate de forțe aliate. În acest context, orice decizie legată de o eventuală implicare într-un proiect de descurajare nucleară europeană trebuie bine analizată.

Autoritățile române urmează să analizeze propunerea Franței în cadrul instituțional prevăzut de Constituție. Până la o poziție oficială, subiectul rămâne deschis, iar dezbaterea se va purta la nivelul conducerii statului.

Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al fostului lider suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost desemnat marți în funcția de lider suprem al Republicii Islamice. Decizia a venit pe fondul conflictului cu Israelul și al informațiilor contradictorii despre un posibil atac asupra Adunării Experților.

Dispute privind un atac la Qom

Autoritățile israeliene au anunțat că au lovit o clădire din orașul Qom. Un oficial israelian din domeniul securității a declarat că în acel imobil s-ar fi aflat membri ai Adunării Experților, organismul format din 88 de clerici care are atribuția de a desemna liderul suprem.

Potrivit aceleiași surse, votul pentru succesiune ar fi avut loc în acel moment, iar mai puțin de jumătate dintre membri s-ar fi aflat în clădire.

Teheranul, în schimb, a respins imediat aceste afirmații. Agenția semi-oficială Fars a transmis că în clădirea vizată nu a existat nicio reuniune.

„Nu a avut loc nicio reuniune acolo”, a transmis Fars, care a declarat că este nevoie de protejarea vieții membrilor Adunării. Potrivit agenției, locația era goală în momentul loviturii, iar reprezentanții s-au mutat într-un „mediu sigur” pentru a continua deliberările printr-o metodă alternativă de vot.

Agenția Tasnim a confirmat că birourile Adunării din Qom au fost atacate și a susținut că și complexul din Teheran a fost lovit în noaptea anterioară. Presa iraniană a relatat și despre bombardamente în zone apropiate de Piața Revoluției din capitală.

În acest context, ayatollahul Ali Movahedi Kermani, membru al Adunării Experților, a declarat că „selectarea noului lider nu va fi prelungită”.

Rolul Adunării Experților și mecanismul constituțional

Constituția iraniană stabilește că Adunarea Experților are responsabilitatea de a alege liderul suprem. Membrii săi sunt desemnați prin vot popular, însă candidații trebuie validați anterior de Consiliul Gardienilor.

Acest consiliu are membri numiți direct sau indirect de liderul suprem, fapt care a asigurat de-a lungul timpului o bună respectare a principiilor Revoluției Islamice.

Legea fundamentală prevede că Adunarea trebuie să se întrunească „cât mai curând posibil” pentru a desemna un nou lider. Până la finalizarea procedurii, atribuțiile funcției sunt exercitate de un consiliu temporar format din președinte, șeful sistemului judiciar și un reprezentant al Consiliului Gardienilor desemnat de Consiliul de Discernământ.

Surse citate de Fars au susținut că ayatollahul Ali Khamenei nu a numit oficial un succesor, iar decizia a aparținut în totalitate Adunării.

De-a lungul anilor, fostul lider suprem a vorbit despre calitățile necesare pentru această poziție, printre care opoziția față de „aroganța” Statelor Unite, curajul, integritatea, simțul dreptății și capacitatea administrativă.

Cine este Mojtaba Khamenei

Mojtaba Khamenei are 56 de ani și este considerat o figură influentă, dar discretă, în structura de putere a Iranului. S-a născut în 1969 la Mashhad, într-o perioadă când era predomina opoziția religioasă față de regimul șahului Mohammad Reza Pahlavi.

Tatăl său a fost arestat și trimis în exil de mai multe ori înainte de Revoluția Islamică din 1979.

După schimbarea regimului, Mojtaba s-a stabilit la Teheran și a urmat cursurile liceului Alavi, instituție cunoscută pentru formarea unor membri ai elitei religioase și politice.

Ulterior, el a studiat teologia la Teheran și Qom, sub îndrumarea unor clerici conservatori, inclusiv ayatollahul Mohammad-Taqi Mesbah Yazdi. Deși are rang de cleric mediu și nu deține titlul de ayatollah, numeroși observatori îl consideră un actor important în cadrul Biroului Liderului Suprem.

Influența sa este asociată cu legăturile strânse cu Corpul Gardienilor Revoluției Islamice. A participat la războiul Iran-Irak în cadrul Batalionului Habib și a construit relații cu persoane care au ajuns ulterior în poziții importante în aparatul de securitate, inclusiv în serviciile de informații și în forța Basij.

De-a lungul anilor, adversari politici și guverne occidentale l-au acuzat că a influențat procesele electorale și că a avut un rol în reprimarea protestelor.

În 2019, Statele Unite au impus sancțiuni împotriva sa printr-un ordin executiv care viza persoane apropiate liderului suprem. Departamentul Trezoreriei SUA a afirmat atunci că Ali Khamenei i-ar fi delegat anumite responsabilități și l-a descris drept reprezentant oficial al liderului, deși nu ocupa o funcție aleasă.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat marți că oprirea conflictului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei se află printre obiectivele sale principale, relatează Ukrinform.

Declarațiile au fost făcute marți, la Casa Albă, în cadrul unei întâlniri cu cancelarul german Friedrich Merz, potrivit relatărilor unui corespondent Ukrinform.

Întrebat unde se situează acest conflict pe agenda sa, liderul american a spus că „în ceea ce privește războiul Rusia-Ucraina, unde se află pe lista mea de priorități? Foarte sus!”

Trump a repetat ideea că relația dintre cei doi lideri implicați în conflict este marcată de ostilitate.

„Există o ură extraordinară între președintele Putin și președintele Zelenski, o ură extraordinară”, a spus din nou Donald Trump. El a adăugat că responsabilitatea pentru situație nu aparține exclusiv unei singure părți. „Uneori dau vina pe unul, alteori pe celălalt”, a precizat acesta.

Președintele american a vorbit și despre încheierea războiului din Ucraina.

„Cred că se va întâmpla”, a spus Donald Trump.

El a susținut că anterior a contribuit la soluționarea altor opt conflicte și că, la început, a considerat că războiul ruso-ucrainean va fi mai simplu de gestionat.

Trump a explicat că prioritatea acordată acestui război nu derivă dintr-un impact direct major asupra Statelor Unite, pe care le-a descris drept „foarte departe”, ci din numărul mare de victime.

Potrivit estimărilor invocate de el, în ultimele patru săptămâni ar fi murit 32.000 de soldați. El a mai spus că media lunară a pierderilor se situează între 25.000 și 30.000 de militari „în acel război stupid” și a adăugat că „i-ar plăcea să-l vadă sfârșit”.

În opinia sa, amploarea tragediei depășește orice alt conflict din ultimele decenii: „Este cel mai rău lucru care s-a întâmplat de la al Doilea Război Mondial încoace”.

Întrebat despre posibilitatea eșecului negocierilor, Trump a declarat: „Tot ce puteți face este să încercați tot posibilul.”

În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat anterior că următoarea rundă de discuții de pace ar putea avea loc la Abu Dhabi, la începutul lunii martie. Până în acest moment, aceste consultări nu au fost anulate.