Invitat, vineri, în cadrul emisiunii „OFF The Record”, liderul senatorilor AUR Petrișor Peiu a declarat, referitor la posibilitatea unui premier tehnocrat, că „în momentul în care obține voturile a 233 de parlamentari, devine un premier asumat politic. El este reprezentantul partidelor respective”.

De asemenea, Peiu a precizat că termenul de „tehnocrat” nu este utilizat corect în acest context, deoarece termenul vine din Italia, când se schimbau foarte des guvernele, iar în locul premierului era pus secretarul general al ministerului, care era tehnocrat.

Nimeni nu își va asuma un guvern tehnocrat

„Nu există o persoană care își asumă să facă un guvern, care să obțină vot în Parlament, cu un guvern interimar care să fie tehnocrat”, a mai menționat Petrișor Peiu.

Despre Mugur Isărescu, Peiu a declarat că „nu a fost niciodată tehnocrat pentru că el a fost susținut politic acolo”. 

Un alt exemplu oferit de liderul senatorilor AUR este Dacian Cioloș, care „avea o culoare politică extrem de bine definită. Pe care și-a schimbat-o”.

„Cel care se duce să obțină votul politic al Parlamentului, sub nicio formă nu este tehnocrat”, a mai adăugat Peiu.

Premierul interimar al României, Ilie Bolojan, a vorbit vineri, la HotSpot, despre dificultățile din timpul guvernării și presiunile din interiorul administrației.

Acesta a recunoscut că au existat greșeli și decizii care au provocat nemulțumiri, însă susține că executivul a încercat să guverneze „cu respect” și fără promisiuni imposibil de susținut.

Ilie Bolojan a afirmat că nu se consideră un „salvator”, însă a declarat că oamenii care conduc au un rol extrem de important atunci când există o perioadă dificilă pentru țară.

„Deci n-am niciun fel de tendință de salvator, dar că ne place, că nu ne place, întotdeauna oamenii vor conta”, a declarat acesta.

Bolojan admite greșeli în guvernare

Premierul interimar a explicat că multe dintre măsurile adoptate în timpul guvernării sale au fost luate într-un ritm alert, sub presiune și în condiții dificile.

„Să știți că atunci când guvernezi și trebuie să o faci cu rapiditate, în tensiune, în situații în care cei care sunt lângă tine în loc să te ajute te torpilează, nu e ușor și inevitabil poți să faci greșeli”, a spus Ilie Bolojan.

Acesta a oferit drept exemplu modificările privind impozitele pe proprietate, despre care spune că au fost corecte ca principiu, dar aplicate prea brusc în unele cazuri.

„Am venit cu aducerea impozitelor pe proprietate la o valoare apropiată de cea de piață. A fost o măsură corectă. Dar pe de o parte am crescut valoarea bazei de impozitare în același timp cu anularea unor excepții. Și la clădirile vechi, de exemplu, de peste 50 de ani sau de peste 100 de ani, ambele efecte s-au cumulat și creșterea a fost prea mare”, a explicat premierul.

„Era bine să facem asta, să facem analiza în detaliu. Dar am fost contestați la Curtea Constituțională, a apărut pe final de an și sigur că s-a creat un val de nemulțumire pe bună dreptate”, a afirmat Bolojan.

Măsuri împotriva evaziunii și problemele birocratice

Totodată, Ilie Bolojan a vorbit și despre măsurile luate pentru combaterea evaziunii fiscale, în special în domeniul combustibililor și al insolvențelor.

„Am intervenit, de exemplu, pe componenta de insolvențe, pe tot felul de limitări de eșanuare. Dar ce am făcut? Am continuat digitalizarea”, a declarat acesta.

În același timp, premierul interimar a spus că unele măsuri de digitalizare ar putea crea probleme suplimentare pentru oamenii cu afaceri mici.

„Chiar acum ar urma să intre în vigoare, de exemplu, extinderea sistemului e-factura pentru toate persoanele, inclusiv pentru cele fizice care au diferite business-uri mici. Or, asta înseamnă, de exemplu, o birocație suplimentară și am primit deja sesizări pe tema asta”, a spus premierul.

Acesta a spus că își propune să discute cu Ministerul Finanțelor pentru a verifica dacă măsura este cu adevărat eficientă.

„Mi-am propus să discut cu Ministerul de Finanțe să vedem dacă această măsură este, într-adevăr, necesară, dacă combate, într-adevăr, evaziunea sau dacă doar e o formă de birocație în plus”, a precizat el.

„S-a mers cu frâna de mână trasă”

Ilie Bolojan a mai declarat că executivul ar fi putut merge mai departe cu reducerea cheltuielilor și desființarea unor instituții, însă reformele au avansat mai lent decât și-ar fi dorit.

„Puteam face mult mai mult în materie de reduceri de cheltuieli, de desființări de instituții, dar s-a mers cu frâna de mână trasă”, a afirmat premierul interimar.

Totodată, acesta a spus că presiunea funcției de premier pe care a ocupat-o în ultimele luni l-a ținut departe de contactul direct cu oamenii.

„N-am fost în contact cu oamenii. N-am reușit să mă duc de multe ori în țară, să stau de vorbă cu ei, pentru că presiunile pe această poziție sunt imense, de dimineața până seara”, a explicat Bolojan.

„Am căutat să nu ne batem joc de banul public”

Premierul interimar a susținut, de asemenea, că una dintre cele mai importante concluzii ale acestei perioade tensionate este faptul că oamenii au văzut un alt stil de guvernare.

„Un lucru important care rămâne după această guvernare este faptul că mulți români au văzut că se poate guverna și altfel”, a declarat Ilie Bolojan.

Acesta a declarat că executivul a încercat să impună reguli și să evite promisiunile nerealiste.

„Am căutat să nu ne batem joc de banul public, am căutat să stabilim reguli, foarte important asta, să stabilești reguli pe care trebuie să le respecte cu toți, inclusiv noi cei care suntem în guvernare. Am căutat să guvernăm cu respect, fără aroganțe și să ținem cont totuși de situația în care suntem fără a crea așteptări, fără să le spunem oamenilor lucruri care nu pot fi acoperite de bugetul de stat și respectându-i prin tot ceea ce am făcut”, a spus premierul interimar.

Întrebat despre faptul că Oana Gheorghiu ar fi solicitat oficial către ADR și STS informații privind interesul pentru eventuale servicii oferite de un grup privat german, în condițiile în care o firmă din cadrul acestuia a finanțat anterior asociația „Dăruiește Viață”, reprezentată de aceasta, premierul interimar Ilie Bolojan a spus că nu vede nicio problemă în astfel de discuții.

„Nu consider că doamna Gheorghiu a făcut ceva ilegal sau imoral, întâlnindu-se cu o companie foarte importantă și comunicând cu cei care puteau fi interesați aspecte care puteau fi luate în discuție pentru o posibilă colaborare, fără să pună niciun fel de presiune asupra lor, fără să ascundă întâlnirile sau fără să comunice într-o formă care să fie cumva ascunsă”, a declarat Bolojan, la HotNews.

Demersuri normale pentru atragerea investițiilor

Premierul interimar a explicat că întâlnirile dintre reprezentanții statului și marile companii sunt normale și necesare pentru atragerea investițiilor și dezvoltarea economică.

„Când ai o responsabilitate publică, nu ai cum să te gândești la dezvoltare, la locuri de muncă, la creștere, la transfer de tehnologie, dacă nu te întâlnești cu cei care pot să aducă aceste lucruri”, a afirmat acesta, dând exemplul perioadei în care a fost primar al municipiului Oradea.

Bolojan a subliniat și dimensiunea grupului, pe care l-a descris drept „cel mai mare grup european” atât în comerț, cât și în zona de cloud și IT, cu peste 600.000 de angajați.

„În momentul în care astfel de companii sunt interesate să investească în România, să facă o fabrică, să aducă o anumită tehnologie, nu mi se pare nimic anormal să verifici dacă ea este fezabilă”, a spus el.

În schimb, premierul interimar a precizat că ar fi inacceptabile eventuale intervenții pentru favorizarea unor interese private.

„Ce este anormal: să intri în tot felul de combinații cu ei, să încerci să-i direcționezi către anumite zone, să încerci să comisionezi anumite lucruri. Asta este anormal și sunt convins că doamna Gheorghiu nu a făcut asta”, a conchis Bolojan.

Întrebat la Hotnews dacă înțelege critica că a tăiat prea mult, Bolojan a recunoscut că o înțelege. A explicat însă contextul în care a guvernat.

„Ani de zile oamenilor li s-au spus lucruri care nu puteau fi acoperite de realitate”, a spus premierul. Politicienii le-au promis cetățenilor că nu vor trebui să facă niciun efort. Au crescut salarii și angajări pe bani împrumutați.

Referitor la costul acestor promisiuni, Bolojan a dat o cifră concretă. România plătește doar în acest an 60 de miliarde de lei dobânzi. Aceasta înseamnă aproape 3% din PIB. Echivalentul a patru ani de investiții în comune și orașe sau al autostrăzii Moldovei.

„Când vii și le spui că sunt lucruri care nu mai pot fi făcute, o parte din cetățeni nu înțeleg cum adică nu se mai poate”, a explicat Bolojan.

Premier inflexibil?

Referitor la imaginea de premier inflexibil, Bolojan a adus un argument concret. Programul de guvernare prevedea reducerea personalului din sectorul public cu 20%. Guvernul a reușit cu greu o reducere de 10%, cu multe excepții.

„De fiecare dată PSD a mai găsit un motiv. Și luni de zile am amânat”, a spus el.

Întrebat despre viitor, premierul a avertizat clar. „Dacă ne apucăm din nou să ne batem joc de țara asta, ne vom întoarce de unde am plecat. Toate costurile și eforturile cetățenilor vor fi din nou repetate”, a conchis Bolojan.

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de vineri, 15 mai 2026, a hotărât:

• Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an;
• Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an;
• Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata dobânzii de politică monetară a fost la nivelul de 6,5% pe an din 8 august 2024, când scăzuse de la 6,75% pe an, nivel stabilit cu o lună înainte, pe 8 iulie.

Sursa: BNR

În urmă cu 10 ani dobânda-cheie era de 1,75%, cel mai mic nivel în afara anilor de la începutul pandemiei de COVID-19, când fusese stabilită la 1,25%.

Contextul deciziei BNR

Potrivit BNR, rata anuală a inflației și-a întrerupt în martie 2026 traiectoria lent descendentă, mărindu-se la 9,87 la sută, de la 9,31 la sută în februarie, ca urmare a scumpirii semnificative a combustibililor în contextul războiului din Orientul Mijlociu, ce a fost contrabalansată în mică măsură de scăderile minore de dinamică consemnate pe segmentele energie și prețuri administrate, precum și la nivelul inflației de bază.

Pe ansamblul trimestrului I 2026, rata anuală a inflației a înregistrat astfel o creștere ușoară de la 9,69 la sută în decembrie 2025, în condițiile în care influențele venite în acest interval din scumpirea combustibililor și din reamplificarea moderată a dinamicilor pe segmentele LFO și produse din tutun le-au devansat întrucâtva pe cele decurgând din scăderea semnificativă a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, precum și din decelerarea ușoară a inflației de bază.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a înscris în debutul anului pe o pantă lent descrescătoare, ajungând la 8,2 la sută în martie, de la 8,5 la sută în decembrie 2025, sub impactul unor efecte de bază dezinflaționiste și al descreșterii cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a dinamicii prețurilor importurilor, dar și pe fondul slăbirii cererii de consum.

În luna aprilie 2026, rata anuală a inflației a urcat la 10,71 la sută, în principal ca efect al creșterilor semnificative de dinamică consemnate pe segmentele gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, sub influența unor efecte de bază nefavorabile și a ascensiunii cotației petrolului, căreia i s-a alăturat impactul majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) s-a mărit în aprilie 2026 la 9,5 la sută, de la 8,6 la sută în decembrie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 9,0 la sută în aprilie 2026, de la 7,3 la sută în decembrie 2025, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a crescut la 8,0 la sută în aprilie 2026, de la 6,8 la sută în decembrie 2025.

Potrivit datelor preliminare, activitatea economică s-a comprimat în trimestrul I 2026 cu 0,2 la sută, după ce a scăzut cu 2,0 la sută în trimestrul IV 2025 (variație trimestrială), iar dinamica sa anuală s-a redus la -1,7 la sută în trimestrul I 2026, de la 0,2 la sută în trimestrul anterior, în condițiile unor evoluții relativ eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată.

Astfel, vânzările cu amănuntul și-au accentuat declinul în trimestrul I 2026 în raport cu perioada similară a anului anterior, iar producția industrială și-a mărit contracția în termeni anuali.  Volumul lucrărilor de construcții și-a accelerat însă ușor creșterea în intervalul ianuarie-februarie 2026, în timp ce dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus vizibil ecartul pozitiv față de cea a importurilor, înregistrând o scădere relativ mai pronunțată în raport cu trimestrul IV 2025, astfel încât, deficitul comercial și-a atenuat ușor contracția în termeni anuali. Deficitul de cont curent și-a accentuat totuși scăderea în primele două luni ale trimestrului I 2026 față de perioada similară a anului precedent, pe fondul ameliorării evoluției balanțelor veniturilor.

Efectivul salariaților din economie și-a accelerat descreșterea în intervalul ianuarie-martie 2026 comparativ cu trimestrul precedent, în timp ce rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o scădere pe ansamblul trimestrului I 2026, după ce s-a mărit la o valoare medie de 6,2 la sută în trimestrul IV 2025. Dinamica anuală a salariului brut nominal și-a accentuat, de asemenea, trendul descendent pe ansamblul trimestrului I 2026, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-a redus semnificativ față de nivelurile încă ridicate înregistrate în a doua jumătate a anului 2025. Totodată, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și deficitul de forță de muncă raportat de companii au continuat să se reducă în luna aprilie 2026, atingând niveluri tot mai joase din perspectivă istorică, dar într-un ritm vizibil încetinit, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas relativ stabile în aprilie și în primele zile din mai pe palierele pe care au urcat în debutul lunii martie. Randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au accentuat mersul descendent în prima parte a lui aprilie, pentru ca în cea de-a doua parte a lunii să consemneze creșteri pronunțate – în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și pe fondul tensionării mediului politic intern -, ce s-au corectat însă în bună măsură în prima decadă a lunii mai. În aceeași conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a reînscris la mijlocul lui aprilie pe o traiectorie crescătoare, iar la finele lunii și în primele zile din mai a consemnat o creștere abruptă semnificativă, pe care și-a anulat-o însă parțial ulterior.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit ușor și în luna martie 2026, la 7,1 la sută, de la 6,8 la sută în februarie, în condițiile în care variația anuală a creditului acordat societăților nefinanciare și-a accelerat creșterea – deopotrivă pe seama componentei în lei și a celei în valută -, iar ritmul creditului acordat populației și-a întrerupt trendul descendent. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a stopat descreșterea în martie 2026, menținându-se la 67,8 la sută.

Estimările privind evoluția inflației

Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat în ședința de vineri și Raportul asupra inflației, ediția mai 2026, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

„Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în același interval pe segmentul energie, dar și influențelor așteptate să vină din liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază”, potrivit conducerii BNR.

„Rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026 – odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor -, și va descrește apoi gradual, reintrând în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului țintei, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta s-a adâncit peste așteptări în trimestrul IV 2025 și este așteptat să se mai adâncească în semestrul I 2026, pe fondul progresului corecției bugetare, dar și în contextul crizei energetice globale, coborând și menținându-se pe întregul orizont de prognoză la valori semnificativ mai joase decât cele previzionate anterior.

Incertitudini crescute sunt însă asociate, în actualul context politic intern, măsurilor potențial adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.

Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează și conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.

În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 15 mai 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50  la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat publicului într-o conferință de presă organizată în data de 19 mai 2026 ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 27 mai 2026, la ora 15:00.

Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 8 iulie 2026.

Potrivit Gărzii Naționale de Mediu, în urma controalelor efectuate în perioada martie–mai 2026, s-au descoperit mai multe nereguli privind gestionarea deșeurilor periculoase și evacuarea apelor uzate în municipiul Slobozia, care a culminat cu formularea unei sesizări penale, pentru deversarea în râul Ialomița a aproape 93.000 mc de ape uzate, insuficient epurate.

Sesizări trimise de cetățeni, deranjați de miros

Instituția a efectuat controalele, după ce a primit mai multe sesizări ale locuitorilor din oraș, privind mirosurile greu de suportat din anumite zone ale municipiului.

Comisarii au descoperit sursa mirosului, la amplasamentul SC CLEAN CYCLO SRL, operator care desfășura activități de gestionare și tratare a deșeurilor lichide periculoase şi care deversa aceste deşeuri netratate în staţia de epurare a municipiului Slobozia. Aceștia au descoperit probleme grave privind depozitarea, tratarea și trasabilitatea deșeurilor periculoase, dar și deficiențe majore în funcționarea stației de epurare a municipiului Slobozia, operată de SC URBAN SA.

Valoarea totală a sancțiunilor aplicate se apropie de un milion de lei, iar verificările continuă.

Depășiri ale limitelor legale privind deversarea apelor

„La Slobozia nu vorbim despre o abatere izolată, ci despre un cumul de nereguli extrem de grave, care au afectat atât mediul, cât și calitatea vieții oamenilor. Vorbim despre ape evacuate în râu, cu depășiri uriașe ale limitelor legale, despre suspiciuni de evitare a procesului normal de epurare și despre gestionarea necorespunzătoare a unor cantități foarte mari de deșeuri periculoase. Deversarea sistematică a apelor ne epurate în emisar este faptă penală și poate fi pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani”, a declarat Andrei Corlan, Comisar General al Gărzii Naționale de Mediu.

Descoperirile și sancțiunile impuse de Garda de Mediu

În urma controalelor, la SC CLEAN CYCLO SRL s-au găsit:

• peste 300 de tone de deșeuri lichide periculoase și nămol contaminat depozitate pe amplasament;
• containere deteriorate sau ne etichetate și bazine descoperite;
• scurgeri de deșeuri lichide pe platformă și în sistemul colector;
• mirosuri chimice puternice atât pe amplasament, cât și în zonele locuite din apropiere;
• lipsa evidenței clare a deșeurilor și neconcordanțe între cantitățile declarate și cele existente în teren;
• lipsa unor proceduri reale și complete de tratare a deșeurilor;
• activitate diferită față de instalația autorizată;
• indicii că activitatea desfășurată consta mai degrabă în omogenizarea și transferul deșeurilor decât în tratarea efectivă a acestora.

Măsurile luate au fost:

• aplicarea a 9 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 610.000 lei;
• declanșarea procedurii administrative premergătoare suspendării autorizației de mediu;
• dispunerea eliminării tuturor deșeurilor lichide periculoase de pe amplasament;
• transportarea deșeurilor către operatori autorizați pentru tratare și eliminare;
• eliminarea de pe amplasament a deșeurilor lichide periculoase identificate;
• continuarea verificărilor privind trasabilitatea tuturor transporturilor efectuate.

La SC URBAN SA – Stația de epurare Slobozia, s-au găsit:

• concentrații de amoniu de până la 72 de ori peste limita legală;
• apă evacuată în râul Ialomița cu aspect tulbure, sedimente și spumare;
• miros puternic fecaloid la evacuarea în emisar;
• randament extrem de redus al stației de epurare pentru eliminarea poluanților;
• instalații mecanice și biologice care funcționau defectuos;
• suspiciuni privind by-passarea parțială a apelor uzate;
• diferențe foarte mari între volumele de ape uzate recepționate și cele evacuate;
• lipsa unei evidențe clare privind anumite deversări provenite de la operatori care gestionau deșeuri lichide periculoase;
• suspiciuni privind transmiterea către laboratoare a unor probe diferite față de apă evacuată efectiv în emisar.

Măsurile luate au fost:

• aplicarea unor amenzi totale de peste 470.000 lei în perioada iulie 2025 – mai 2026;
• aplicarea unei noi sancțiuni de 200.000 lei în cadrul controalelor recente;
• dispunerea unui set de 18 măsuri obligatorii de conformare;
• sigilarea conductei de by-pass;
• impunerea monitorizării zilnice a apelor evacuate în toată perioada în care se înregistrează depăşiri.
• formularea unei sesizări penale pentru deversarea de ape uzate insuficient epurate în râul Ialomița.

În urma măsurilor, mirosul a dispărut

Ca urmare a acestor măsuri, mirosurile reclamate de populație au dispărut, iar amplasamentul a fost eliberat de deșeurile lichide periculoase, identificate în timpul controalelor.

Garda de Mediu continuă să monitorizeze operatorii implicați, precum și efectuarea demersurilor legale necesare, pentru prevenirea unor noi episoade de poluare.

Președintele Nicușor Dan a declarat vineri, după vizita la expoziția internațională „Black Sea Defense, Aerospace and Security – BSDA 2026”, că își dorește formarea unui guvern stabil, susținut de o majoritate parlamentară.

Întrebat dacă o renominalizare a lui Ilie Bolojan ar reprezenta un experiment politic, șeful statului a spus că nu dorește să intre în exemple concrete și că prioritatea sa este evitarea unei noi crize politice.

„Nu o să dau răspunsuri particulare, ci o să dau doar răspunsuri generale. Și un răspuns general este că nu aș vrea să numesc un guvern care să nască o altă criză. Asta e răspunsul general pe care pot să-l dau”, a declarat Nicușor Dan.

Discuții despre majoritatea parlamentară și viitoarea coaliție

Președintele a fost întrebat și despre posibilitatea refacerii coaliției dintre PSD și PNL fără participarea USR, după ce Sorin Grindeanu a afirmat că ar susține o astfel de variantă.

Nicușor Dan a spus că toate partidele trebuie consultate și că fiecare formațiune politică trebuie să își asume responsabilitatea pentru stabilitatea guvernării.

„Haideți să ascultăm toate partidele cu condiționările fiecăruia dintre ele și, repet, întrebarea fundamentală pentru fiecare dintre ele este care să fie majoritatea, indiferent de componența guvernului, și corespondența totală cu susținerea parlamentară, minoritar, tehnocrat, care este majoritatea parlamentară care susține acest guvern”, a explicat președintele.

Șeful statului a spus că negocierile pentru formarea unei majorități sunt complicate în acest moment, însă a adăugat că toate partidele trebuie să își asume rolul în guvernarea țării.

„Și e o întrebare, la momentul ăsta, destul de dificilă, dar e responsabilitatea fiecăruia dintre partide să răspundă la ea, pentru că avem toți o responsabilitate de a guverna țara asta și, față de această responsabilitate, trebuie ca fiecare să se exprime. Așa, răspunsuri de tip îmi doresc că trebuie să țină cont de realitatea parlamentară”, a mai spus Nicușor Dan.

Întrebat dacă omisiunea a fost intenționată sau dacă nu e mulțumit de activitatea premierului, Nicușor Dan a răspuns scurt.

„Îi mulțumesc domnului Bolojan pentru activitate, dar este încă în funcție”, a spus președintele.

Practic, nu era locul unui bilanț sau al unor mulțumiri formale față de un premier care continuă să activeze, chiar și în regim interimar.

Întrebat și dacă au existat reforme concrete blocate de PSD în cele 10 luni de guvernare, pentru protejarea unor rețele de sinecuri și grupuri de interese, Nicușor Dan a evitat un răspuns tranșant.

„Nu o să vă răspund cu da sau nu. Ar însemna să mă implic în tensiunile existente”, a spus el.

„Cunoaștem trecutul. Întrebarea fundamentală acum este care este viitorul și care e majoritatea care va susține în Parlament”.

Nicușor Dan a fost întrebat, vineri, dacă se așteaptă ca după consultările de luni să se încheie criza politică și să se contureze o coaliție de guvernare. Președintele a explicat că procesul este în curs și nu poate fi rezolvat într-un singur moment.

„O să avem discuții luni, conform Constituției. Probabil că o să avem marți sau miercuri de asemenea discuții cu ceilalți oameni din Parlament care nu sunt reprezentați actualmente de partidele parlamentare”, a spus președintele.

„Suntem cumva în cursul procesului”.

Niciun anunț imediat după consultări

Referitor la un posibil anunț după prima rundă de discuții, Nicușor Dan a fost tranșant. Nu va exista un anunț luni seara sau marți dimineața. Consultările urmează să continue și în zilele următoare.

Întrebarea esențială pentru toate partidele

Întrebat dacă a renunțat la ideea unui premier tehnocrat, în condițiile în care aproape toate formațiunile care vin luni la Cotroceni resping această variantă, președintele a evitat un răspuns direct și a formulat în schimb condiția sa de bază.

„Lucrul cel mai important și solicitarea mea pentru toate partidele care vin la consultări este, primul lucru pe care o să vă întreb: care va fi majoritatea”, a declarat Nicușor Dan.

„Fie că vorbim de guvern complet, fie că vorbim de guvern minoritar, fie că vorbim de guvern tehnocrat, pentru fiecare din partidele care vin luni la Cotroceni – care este majoritatea pe care o propun. Asta este întrebarea esențială.”

Președintele a subliniat că de la acest răspuns vor porni toate discuțiile ulterioare, indiferent de formula de guvernare propusă.

Timp de cinci zile, între 28 mai şi 1 iunie, străduţele pietruite ale centrului medieval vor căpăta un farmec aparte, prin concerte de muzică live, animaţie stradală, magie, spectacole şi activităţi pentru toate vârstele.

„Carnaval în cetate” este un eveniment organizat de Asociația Antreprenorilor Locali din Sighișoara, cu sprijinul Primăriei Municipiului Sighişoara şi Consiliului Judeţean Mureş, cu intenția de a oferi turiștilor și comunităților locale prilejul de a se bucura de activități recreative într-o atmosferă memorabilă.

De ce nu trebuie să lipseşti de la „Carnaval în cetate”

Cetatea Sighişoara este un loc cu o energie aparte, însă în perioada Carnavalului străzile prind viață, atmosfera devine festivă, iar fiecare zi aduce momente artistice, spectacole și activități diferite, toate cu acces gratuit.

Timp de cinci zile, străzile înguste alte cetății vor fi animate de spectacole de dans, ateliere de magie, spectacole de animație stradală și concerte susținute de trupe și artiști cunoscuți.

Totodată, organizatorii au pregătit o zonă destinată exclusiv copiilor – „Kids Land” – în care cei mici vor avea acces permanent, nu doar de 1 iunie, la ateliere creative, tobogane gonflabile, trasee cu obstacole și spectacole tematice.

Seri cu muzică live și ritmuri diverse, de la rock alternativ la sound-uri moderne

La prima ediție „Carnaval în cetate”, inima Sighișoarei prinde viață și prin energia concertelor de muzică live, care schimbă complet atmosfera orașului.

Printre cei care dau tonul serilor memorabile se numără artiști și trupe din zone muzicale variate, de la rock alternativ și pop-rock la muzică electronică și fuziuni contemporane, precum Robin and the Backstabbers, Snails, Nicolae Gheza & Guest, Bere Gratis și NIDAL.

Astfel, „Carnaval în cetate” devine un spectacol muzical dinamic și divers, în care energia live, refrenele cunoscute și sound-urile contemporane se împletesc într-o experiență completă pentru public, transformând fiecare seară într-un moment autentic de festival.

Eveniment cu intrare liberă pentru copii și adulți

„Carnaval în cetate” este un alt eveniment prin care ne dorim să arătăm lumii întregi spiritul Sighişoarei medievale și actuale, între istorie și efervescența prezentului. Vrem ca vizitatorii să își amintească cu drag experiența unui oraș care trăiește altfel, prin atmosfera și momentele memorabile, prin oamenii pe care îi întâlnești aici și prin energia pe care o simți. Şi cu această ocazie, ne-am propus să celebrăm tradiţia şi oamenii cetăţii, arta şi istoria deopotrivă, muzica și experiențele în aer liber pe parcursul a cinci zile pline cu evenimente pentru toate vârstele”, a declarat Dumitru Todiriță, președintele Asociației Antreprenorilor Locali din Sighișoara.

Toate activitățile din cadrul festivalului „Carnaval în cetate” sunt cu acces gratuit. Tot ce trebuie să faceţi este să intraţi în starea de festival şi să îmbrăţişaţi bucuria şi pofta de viaţă în Cetatea lui Vlad Ţepeş, din inima Transilvaniei.

Mai multe detalii despre programul și activitățile desfășurate în perioada 28 mai – 1 iunie sunt disponibile pe pagina de Facebook a evenimentului.