Finlanda este reprezentată de duetul format din Pete Parkkonen și violonista Linda Lampenius, cu piesa „Liekinheitin” („lansator de flăcări” în traducere din finlandeză). Melodia a urcat rapid în preferințele publicului și ale experților, iar o eventuală victorie ar putea avea implicații neașteptate în dinamica competiției, inclusiv în raport cu participarea Israelului în edițiile viitoare, scrie El Pais.

Favorita caselor de pariuri și temerile delegației israeliene

Conform presei israeliene, delegația țării urmărește atent evoluția clasamentelor, în care Finlanda ocupă în prezent prima poziție, în timp ce reprezentantul Israelului, Noam Bettam, se află pe locul cinci. Presa locală notează că scenariul unei victorii finlandeze este privit cu îngrijorare, mai ales în contextul tensiunilor politice și al atmosferei tensionate din jurul competiției.

„Dacă va câștiga candidatul finlandez, va fi foarte dificil pentru noi”, a declarat o sursă din apropierea delegației israeliene. Aceasta a făcut referire și la experiența de la Malmö, unde atmosfera a fost considerată dificilă, adăugând că situația este percepută ca tot mai tensionată.

În același timp, Mikko Silvennoinen, comentatorul oficial al Eurovisionului din Finlanda, a încercat să tempereze aceste îngrijorări. „Înțeleg preocuparea lor, dar Finlanda nu este Malmö”, a afirmat acesta.

Controverse legate de televot și acuzații de influențare a votului

În ultimii ani, sistemul de televot al Eurovision a fost marcat de controverse, în special în legătură cu Israelul, care a fost acuzat de unii critici că ar desfășura campanii internaționale de mobilizare a votului, inclusiv prin mijloace publicitare. Uniunea Europeană de Radiodifuziune (UER), organizatoarea concursului, a transmis în acest context o „avertizare formală” delegației israeliene, în urma unor apeluri de mobilizare a votului pentru candidatul său.

Investigații jurnalistice au sugerat, de asemenea, posibile legături între campanii de promovare a votului și finanțări externe, iar publicații internaționale au relatat despre sume investite pentru promovarea participării Israelului în competiție în ediții anterioare.

Pe de altă parte, există și un fenomen opus, descris de analiști ca un vot „de reacție”, prin care o parte a publicului european își direcționează votul către alte țări ca formă de opoziție față de prezența Israelului în concurs.

Favorita „votului strategic” și a publicului

Jurnaliștii specializați în Eurovision susțin că Finlanda a devenit în acest an una dintre principalele opțiuni pentru votul strategic al unor spectatori care vor să influențeze indirect rezultatul competiției.

„Finlanda este opțiunea evidentă pentru cei care vor să transforme votul într-un vot politic împotriva Israelului”, a explicat jurnalistul Jordi Ramos, adăugând că inclusiv susținători finlandezi au încurajat această strategie, prin mesaje de tipul „votați-ne ca să nu câștige Israel”.

În paralel, popularitatea piesei „Liekinheitin” continuă să crească. Finlanda a câștigat selecția națională Uuden Musiikin Kilpailu 2026, unde a obținut peste jumătate din voturile publicului și aprecierea juriului de specialitate. De atunci, piesa a urcat în topurile de streaming și se află printre cele mai ascultate din competiție.

Finlanda are o propunere artistică solidă

Experții în Eurovision consideră că Finlanda are o propunere artistică solidă, construită special pentru scena competiției. Melodia, susținută de elemente vizuale puternice și de violonista Linda Lampenius, este descrisă ca una dintre cele mai complete producții din acest an.

„Toată lumea are senzația că Finlanda poate câștiga. Are o melodie care prinde și violonul adaugă forță întregului spectacol”, a explicat același jurnalist specializat.

De asemenea, utilizarea violonului live pe scenă a fost posibilă după o derogare specială acordată de organizatori, într-un context în care regulile Eurovision limitează de obicei instrumentele live din motive tehnice. În cazul Finlandei, însă, s-a făcut o excepție, considerată justificată artistic.

O favorită într-un context tensionat

Finlanda intră în faza finală a competiției ca mare favorită, însă într-un context în care Eurovisionul nu mai este doar un concurs muzical, ci și un spațiu unde se intersectează tensiuni politice, strategii de vot și dezbateri internaționale.

O eventuală victorie ar consolida poziția artistică a Finlandei, dar ar putea avea și consecințe indirecte asupra echilibrului competiției din anii următori, inclusiv în privința participării Israelului.

🇫🇮🇮🇱The Israeli delegation shows concern over Finland winning #Eurovision 2026:

„the level of hatred towards us will be off the charts, The delegation believes that this could threaten the country’s participation in the contest” pic.twitter.com/aNSTMu8Xl2

— Eurovision News (@EurovisionNewZ) May 2, 2026

Președintele ANAT, Cristian Barhalescu, susține că voucherele de vacanță rămân un instrument esențial și că eliminarea actualelor limitări ar avea un impact imediat în piață.

„Tichetele nu au fost scoase, a fost acea piedică de 800 de lei cu o plată. Dacă aceasta este scoasă, este un mare avantaj și cu siguranță trebuie să le spunem celor care au companii private că pot să asigure până la șase salarii minime, pot să le dea, având o impozitare mai mică și o deductibilitate mai mare a acestor sume.

De aceea e bine să se dea aceste tichete de vacanță, care de fapt sunt un stimulent al călătoriilor în România și, în egală măsură, un stimulent al fiscalizării traficului turistic, ceea ce ne ajută pe toți să vedem cine și cum călătorește în România, în orice destinație.”, a declarat Cristian Barhalescu.

Acesta respinge și criticile potrivit cărora voucherele ar fi dus la scăderea calității serviciilor sau la creșterea artificială a prețurilor.

„Prețurile au crescut odată cu inflația, nu altfel, iar serviciile au crescut de la an la an, pentru că de fiecare dată când un proprietar a reușit să aibă mai mult de 20-28% încărcare pe acea unitate, a îmbunătățit-o. Nimeni nu pleacă cu banii din țară sau să investească în alte direcții, investește în același activ și vă rog să vă uitați că din 2018 și până acum oricine poate sesiza faptul că au fost îmbunătățite hotelurile de 2-3 sau chiar la 4 stele, multe dintre ele.”, a afirmat șeful ANAT.

OMD-ul național, văzut ca soluție pentru promovare și strategie

Un alt punct central pentru industrie este înființarea unui OMD (Organizație de Management al Destinației ) național, o structură care să coordoneze promovarea și strategia turistică pe termen lung.

„Este nevoie de un organism care să promoveze real România. În acest moment toată birocrația împiedică promovarea României, iar bugetele sunt extraordinar de mici la o industrie care aduce 2% direct și 4% indirect la produsul intern brut.

Și e nevoie de acest OMD care să aibă predictibilitate, să poată să facă planificări strategice pe 5, 10 sau 20 de ani, să știm unde vrem să fim cu turismul și care, în egală măsură, să poată să contorizeze traficul turistic, pentru că nu este posibil să avem peste 14 milioane de intrări de turiști străini în România și noi să avem contorizați în unitățile de cazare doar 2 milioane.”, a explicat acesta.

Modelul este deja implementat în alte state, iar reprezentanții industriei spun că România trebuie să recupereze acest decalaj.

„Încercăm și această soluție cu OMD-ul național, pentru că este ceva care e aplicat deja în Statele Unite, este aplicat în Europa, aceste organizații de management al destinației funcționează și ne dorim să funcționeze și în România.”, a conchis președintele ANAT.

Prima faptă s-ar fi petrecut într-un autobuz din Sectorul 6. Bătrânul de 91 de ani a atins în zonele intime o fată de 15 ani. Fapta s-a petrecut împotriva voinței fetei, ea fiind blocată de bătrân pe scaunul din autobuz.

Separat, într-o stație de autobuz, tot din Sectorul 6, bătrânul a prins cu brațele o fată de 16 ani. Bătrânul a apropiat-o de el și a atins-o în zonele intime fără consințământ.

Bărbatul a fost depistat, polițiștii au deschis acasă la acesta și, în baza probelor, l-au dus la audieri.

Bărbatul a fost reținut, joi, pentru 24 de ore și urmează să fie prezentat în fața magistraților cu propunere de arest preventiv.

Cercetările sunt continuate de către polițiștii Serviciului Agresiuni Sexuale, sub supravegherea unui procuror specializat în investigarea abuzurilor sexuale asupra minorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor.

Carsten Breuer, șeful Apărării germane, a declarat că Rusia ar putea avea capacitatea de a lansa un atac împotriva NATO până în anul 2029 sau chiar mai devreme, relatează European Pravda.

Oficialul german susține că sunt multe semnale deja existente care arată că Moscova își accelerează pregătirile militare și își consolidează capacitățile de război în acest sens.

Într-un interviu acordat publicației Süddeutsche Zeitung, Breuer a explicat că „diverși indicatori, reînarmarea, creșterea numărului de personal, schimbările economice și politice, toți indică o posibilă dată a unui atac rusesc asupra NATO: 2029. Ar putea avea loc mai devreme? Da”.

Acesta a spus că alianța trebuie să fie pregătită pentru o eventuală confruntare militară într-un termen scurt. Potrivit lui, NATO trebuie să își crească cât mai repede posibil capacitatea de luptă și să obțină putere tehnologică în următorii ani.

„O nouă strategie militară și un profil de capabilități definesc calea de urmat”, a spus Breuer.

La același interviu a participat și Richard Knighton, care a afirmat că este dificil de estimat o dată exactă pentru o posibilă amenințare, însă pericolul este tot mai mare.

„Rusia desfășoară operațiuni de luptă în Ucraina, învățând pe parcurs și dezvoltând noi tehnologii. Iar Putin și-a demonstrat disponibilitatea de a ataca statele suverane. Cu cât ești mai aproape de granița cu Rusia, cu atât acest lucru se simte mai puternic”, a declarat Knighton.

Între timp, serviciile de informații din Estonia au transmis în raportul anual că Rusia nu ar intenționa să atace militar state membre NATO în acest an sau anul viitor.

Totuși, autoritățile estoniene avertizează că Moscova continuă procesul de refacere a armatei sale.

Și Gerald Funke, șeful Cartierului General al Comandamentului Întrunit de Sprijin al Bundeswehr, a atras atenția că Rusia ar putea lovi state NATO în următorii doi sau trei ani.

În paralel, NATO pregătește măsuri suplimentare de securitate la granița cu Rusia și Belarus. Alianța ivrea să creeze în următorii doi ani o zonă robotică fără echipaj uman și să amplaseze mai multe arme în apropierea frontierei estice.

Accidentul s-a petrecut pe E70, între Jena și municipiul Lugoj. Un bulgar care conducea un autotren a intrat pe contrasens și s-a izbit de mașina condusă de un bărbat de 69 de ani.

„Un bărbat de cetățenie bulgară, în vârstă de 46 de ani, a condus un autotren pe E70 dinspre localitatea Jena spre Lugoj, iar la un moment dat, a pătruns pe sensul opus de mers și a intrat în coliziune cu un autoturism condus de un bărbat, în vârstă de 69 de ani, din județul Caraș-Severin”, potrivit polițiștilor.

În urma impactului, bărbatul de 69 de ani din Caraș -Severin a fost aruncat din mașină în afara șoselei. Acesta a murit, potrivit IPJ Timiș.

Autotrenul condus de bulgarul în vârstă de 46 de ani s-a răsturnat în afara șoselei. Bulgarul a fost testat cu etilotestul. Șoferul nu băuse. Și el a fost rănit și dus la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.

Polițiștii au întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă.

„Nu le-aș recomanda copiilor mei să meargă astăzi în SUA, să-și facă studiile și să lucreze acolo, pur și simplu pentru că acolo s-a dezvoltat brusc un climat social. Astăzi, cei mai educați oameni din America au mari dificultăți în a-și găsi un loc de muncă”, a declarat șeful guvernului de la Berlin, citat de Reuters. 

Merz a mai spus: „Sunt un mare admirator al Americii”, adăugând ironic: „Admirația mea nu crește acum”. 

Cancelarul i-a îndemnat pe tineri să renunțe la „modul de gândire fatalist” și să fie mai optimiști cu privire la viitorul Germaniei. 

„Cred cu tărie că există puține țări în lume care oferă oportunități atât de mari, în special pentru tineri, precum Germania”, spune oficialul. 

Declarațiile vin în urma unui val de tensiuni și schimburi acide între Berlin și Washington. Luna trecută, Merz a criticat efortul de război al Statelor Unite în Iran. În urma criticilor, președintele Trump a anunțat retragerea parțială a unor trupe americane din Germania și majorarea tarifelor pentru automobilele produse în Uniunea Europeană. 

De la revenirea lui Trump la Casa Albă, relațiile transatlantice s-au încordat pe fondul comerțul, Războiul din Ucraina și conflictul cu Iranul.  

FC Barcelona a celebrat luni câștigarea titlului în La Liga printr-o paradă de aproximativ cinci ore pe străzile din Barcelona, după victoria cu 2-0 împotriva lui Real Madrid în El Clásico. În mijlocul entuziasmului, Yamal a primit de la un fan un steag palestinian, pe care l-a ținut și l-a fluturat, moment surprins de suporteri și distribuit ulterior pe rețelele sociale, a scris El Pais.

Imaginile au devenit rapid virale și au generat reacții puternice la nivel internațional. Guvernul palestinian a reacționat pozitiv, exprimându-și aprecierea prin mesaje simbolice pe rețelele sociale. În schimb, reacția autorităților israeliene a fost una extrem de critică.

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a transmis un mesaj în limba spaniolă pe platforma X în care îl atacă direct pe jucător: „Lamine Yamal a ales să incite împotriva Israelului și să promoveze ura”, a afirmat oficialul. Acesta a cerut, totodată, ca FC Barcelona, descris drept un club „mare și respectat”, să se delimiteze de gestul fotbalistului și „să clarifice că nu există loc pentru incitare sau sprijin pentru terorism”.

Lamine Yamal 🇵🇸 💙 ❤️ 💛 https://t.co/pSoXggWDNR pic.twitter.com/BpyuA2CNKC

— State of Palestine (@Palestine_UN) May 11, 2026

Antrenorul Barcelonei, Hansi Flick, s-a distanțat de gestul jucătorului

Reacțiile nu au întârziat nici în interiorul clubului. Antrenorul Barcelonei, Hansi Flick, s-a distanțat de gestul jucătorului în cadrul unei conferințe de presă înaintea meciului cu Alavés. „Am vorbit cu el și, dacă vrea să facă asta, este decizia lui. Dar trebuie să ținem cont de ceea ce așteaptă oamenii de la noi. Suntem aici pentru a juca fotbal și pentru a face oamenii fericiți”, a declarat tehnicianul, subliniind că nu agrează implicarea în subiecte politice.

Controversa readuce în prim-plan o dezbatere veche: ar trebui sportivii să rămână neutri sau, dimpotrivă, să își folosească vizibilitatea pentru a transmite mesaje despre realitățile globale? Gestul lui Yamal a fost perceput diferit în funcție de contextul politic și social, stârnind atât critici dure, cât și mesaje de susținere.

În Palestina, impactul a fost puternic. În Gaza, imagini cu chipul lui Yamal au fost pictate pe steaguri, în mijlocul ruinelor, ca simbol al solidarității. „A riscat cariera, locul în club și viitorul. Cu toate acestea, nu a ezitat să susțină cauza palestiniană”, este unul dintre mesajele apărute în mediul online.

Nu este un caz izolat în care politica se intersectează cu fotbalul. În ultimele luni, tensiunile internaționale au influențat tot mai mult discursul din jurul sportului. De exemplu, fostul președinte american Donald Trump a cerut recent excluderea Iranului de la Cupa Mondială găzduită de SUA, Canada și Mexic, solicitare respinsă de FIFA.

În acest context, gestul lui Lamine Yamal depășește granițele unui simplu moment dintr-o paradă. A devenit un simbol interpretat diferit în funcție de perspectivă – fie ca act de solidaritate, fie ca gest politic controversat – demonstrând încă o dată cât de subțire este linia dintre sport și realitatea geopolitică.

Un singur pas până la închiderea tuturor capitolelor

Europarlamentarul PSD s-a întâlnit vineri cu Mathias Cormann, Secretarul General la OCDE, la sediul organizației. Cei doi au discutat procesul de aderare a României.

„Am avut o întâlnire foarte bună cu secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, într-un moment determinant pentru parcursul României către aderarea la OCDE, la sediul central al organizației. Vestea bună este că România a îndeplinit practic toate cerințele asumate. A mai rămas un singur capitol, cel privind comerțul, iar imediat ce acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite va fi aprobat, toate capitolele vor fi închise”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Negrescu. 

Importanța consensului politic

Liderul social-democrat a subliniat că secretarul general al OCDE a apreciat consensul politic existent în România în privința acestui obiectiv strategic. 

„Secretarul general al OCDE a salutat sprijinul larg, dincolo de diferențele politice, pentru aderarea României. Este un proiect de țară care trebuie susținut de toți. Acum însă contează să folosim activ această apartenență”, notează Negrescu. 

Negrescu a precizat că în cadrul întâlnirii au fost discutate și teme legate de colaborarea dintre OCDE și Parlamentul European. 

„Am discutat și despre consolidarea colaborării dintre OCDE și Parlamentul European, inclusiv pe teme legate de competitivitate, educație, digitalizare, combaterea crimei organizate și dezvoltare economică”, se arată în mesajul publicat pe rețele sociale. 

„O calitate a vieții mai bună”

Europarlamentarul a enumerat și toate avantajele pe care România le va avea după aderarea la OCDE, punctând că procesul ar duce la „o calitate a vieții mai bună”. 

„Aderarea la OCDE nu este doar o etichetă internațională sau un obiectiv diplomatic bifat. Înseamnă mai multă încredere pentru investitori, reguli mai clare și mai stabile, acces la bune practici internaționale, instituții mai eficiente și politici publice mai moderne. Aderarea reprezintă șansa de a atrage mai multe investiții, locuri de muncă mai bine plătite și o economie mai competitivă. Înseamnă standarde mai bune în educație, sănătate, administrație și digitalizare. Pentru români, miza reală este una simplă: o calitate a vieții mai bună”, conchide Negrescu. 

Profitul net consolidat înregistrat de Grupul Romgaz a fost de 973,16 milioane lei, în primul trimestru din 2026, mai mare cu 2,33%, respectiv cu 22,18 milioane lei, comparativ cu perioada similară a anului anterior. Față de ultimul trimestru din 2025, profitul net este în creștere cu 8,28%, potrivit rezultatelor financiare transmise vineri la Bursa de Valori București.

Romgaz, cel mai mare producător național de gaze naturale și operatorul celui mai mare depozit de înmagazinare a gazelor, dar și producător și furnizor de energie electrică, este o companie controlată de statul român, care deține, prin Ministerul Energiei, pachetul majoritar de acțiuni (70,0071%). Compania este listată la Burse de Valori București și are o cotă de peste 52% din producția națională de gaze naturale.

Cea mai mare contribuție la cifra de afaceri

Cifra de afaceri din primul trimestru al anului 2026, de 2.137,87 milioane lei, este în scădere cu 10,19%, respectiv cu -242,50 milioane lei, comparativ cu cea realizată în primul trimestru din 2025.

Această evoluție e fost determinată de diminuarea volumelor de gaze livrate cu 9,7%, veniturile din vânzarea gazelor naturale fiind mai mici cu 12,53%, ajungând la nivelul de 1.831,98 milioane lei.

Producția de energie electrică a scăzut în primul trimestru din 2026 cu 46,42% față de T1 2025, drept urmare Grupul a obținut o cifră de afaceri din această activitate mai mică cu 3,20%.

Veniturile din servicii de înmagazinare au crescut cu 15,37% față de cele înregistrate în T1 2025.

Gradul de umplere al depozitelor de înmagazinare la 31 martie 2026 a fost de 23,73%. Capacitatea de înmagazinare rezervată la 1 aprilie 2026 a fost de 84,76% din capacitatea disponibilă.

Potrivit companiei, în ceea ce privește structura cifrei de afaceri, veniturile din vânzarea gazelor naturale reprezintă aproximativ 86% din cifra de afaceri totală a T1 2026, cele din vânzarea energiei electrice circa 5%, iar veniturile din servicii de înmagazinare aproximativ 7%.

Față de ultimul trimestru din 2025, cifra de afaceri totală s-a majorat cu 8,08% (+159,86 milioane lei), un efect semnificativ avându-l cantitățile de gaze livrate, mai mari cu 4,44%, care au generat venituri în creștere cu 9,31% (+155,98 milioane lei). Veniturile din serviciile de înmagazinare au fost mai mari cu 20,22% (+26,31 milioane lei), în același timp ce cifra de afaceri din vânzarea de energie electrică s-a diminuat cu 27,49 milioane lei (-20,07%).

Marjele realizate ale profitului net consolidat (45,52%), EBIT consolidat (50,22%) și EBITDA consolidat (56,72%) sunt în creștere față de T1 2025 (39,95%; 47,52% și respectiv 54,98%), menținându-se la niveluri ridicate.

Neptun Deep, cea mai mare parte e investițiilor

Pentru primele trei luni din 2026 Grupul Romgaz și-a planificat investiții în valoare de 1.448.899 mii lei și a realizat aproape două treimi (68,73%) dintre ele, respectiv 995.784 mii lei (valori non-IFRS).

Din suma de 995.784 mii lei investită în cursul primului trimestru, pentru dezvoltarea perimetrului Neptun Deep a fost alocată suma de 710.237 mii lei.

Consum în creștere, producție în scădere

Potrivit Romgaz, consumul de gaze naturale estimat la nivel național pentru primul trimestru din 2026 a fost de aproximativ 43,59 TWh, fiind cu aproape 5,4 % mai mare decât cel înregistrat în același trimestru din 2025.

Producția de gaze naturale înregistrată în primul trimestru al anului 2026 a fost de 1.235,237 mil.mc., ceea ce, comparativ cu producția de gaze naturale din primul trimestru al anului 2025, reprezintă o producție cu 3,9% mai mică.

Nivelul producției de gaze naturale înregistrat în Trimestrul 1 2026 a fost influențat de următorii factori:

• declinul natural de producție al zăcămintelor aflate în exploatare;
• repunerea în producție a unor sonde inactive prin lucrări specifice de intervenții și reparații capitale;
• asigurarea funcționării în parametri normali a capacitaților de comprimare și uscare gaze coroborate cu activitățile de mentenanță planificată și corectivă;
• optimizarea operațiunilor de eliminare a apei din sonde;
• continuarea derulării proiectelor de reabilitare a principalelor zăcămintelor mature de gaze naturale.

Consumul de gaze naturale estimat la nivel național pentru T1 2026 a fost de 43,59 TWh, cu aproximativ 5,4% mai mare decât cel înregistrat în T1 2025, din care cca. 8,8 TWh a fost acoperit cu gaze din import iar diferența de 34,79 TWh cu gaze din intern, la care Romgaz a participat cu 13,65 TWh, ceea ce reprezintă 31,3% din consumul național și 39,2% din consumul acoperit cu gaze din producția internă.

Cantitatea de gaze valorificată de Romgaz în primele 3 luni din 2026, reprezentând livrări către clienți, fără consumul CTE Iernut, a înregistrat o scădere de 10,1 % față de perioada similară din 2025.

Aceste rezultate au fost obținute în condițiile în care:

• importul de gaze naturale intrat în consum a fost de aproximativ 8,80 TWh, cu doar 1% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut;
• din stocurile de gaze ale Romgaz aflate în depozitele subterane s-au extras cu 1,171 TWh mai puțin decât în aceeași perioadă a anului 2025 (0,656 TWh față de 1,827 TWh).

Cantitatea de energie electrică produsă în trimestrul 1 a fost de 106,984 GWh și a fost influențată de oprirea blocului nr.5, de la Irrnut, în lunile februarie și martie.

Cantitatea de energie electrică produsă în acest prim trimestru a fost cu 46,4% mai mică față de perioada similară a anului trecut (199,703 GWh) și cu 60,3% mai mică față de T4 2025 (270,005 GWh).

În ceea ce privește producția de condensat, în primul trimestru al anului 2026, a fost realizată o producție de 12,752 mii tone, cu 4,3% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, în special ca urmare a creșterii producției de condensat pe zăcământul Caragele.

Evoluția pe bursă

Profitul net consolidat pe acțiune (EPS) la martie 2026 a fost de 0,25 lei.

Potrivit raportului detaliat, în primul trimestru al anului 2026, prețul mediu de tranzacționare al acțiunilor ROMGAZ a fost de 11,48 lei, valoare dublă față de perioada similară a anului anterior (5,69 lei). Tendința generală a fost de creștere de la lună la lună: +14,29% în ianuarie (față de decembrie 2025), +0,88% în februarie și +3,06% în martie. Totodată, în data de 31 martie 2026, prețul acțiunii a fost 11,94 lei, cu 19,52% mai mare decât prețul înregistrat în ultima zi a anului anterior (9,99 lei/acțiune), respectiv cu 99% mai mare decât prețul de închidere al zilei de 31 martie 2025 (6 lei/acțiune).

Oscilația prețului acțiunii în această perioadă a fost de 16,5%, între un minim de 10,30 lei înregistrat în prima zi de tranzacționare a anului 2026 și un nou prag maxim de 12 lei/acțiune, atins în 12 martie 2026.

„Deși în trimestrul 1 2026 au existat factori interni care au influențat pozitiv prețul acțiunii (ex. raportarea pentru anul 2025 a unui profit net istoric de peste 3 miliarde lei, cel mai mare rezultat din sectorul energetic românesc), dinamica prețului a fost determinată în mod semnificativ de factori externi, atât din plan național cât mai ales din plan internațional, care au influențat comportamentul investitorilor de pe piețele de capital europene și globale (ex. tensiunile geopolitice, conflictul din Orientul Mijlociu, în special prețul petrolului care oscilează ca urmare a informațiilor referitoare la Strâmtoarea Ormuz, punct strategic prin care trece aproximativ o cincime din fluxul global de petrol)”, conform raportului companiei.

Potrivit datelor agregate, Romgaz ocupă un loc însemnat în topul emitenților locali, fiind inclusă în indicii de tranzacționare ai BVB la sfârșitul primului trimestrul din  2026:

• Locul 3 după capitalizarea bursieră în topul emitenților din categoria Premium a BVB. Cu o capitalizare bursieră la 31 martie 2026 de 46.019,43 mil.lei, respectiv 9.025,54 mil. euro, ROMGAZ este a treia cea mai mare companie listată din România, fiind precedată de Hidroelectrica cu o capitalizare de 66.795,68 mil.lei (13.100,27 mil. euro) și OMV Petrom cu o capitalizare de 62.373,97 mil.lei (12.233,06 mil. euro);
• Locul 3 după valoarea totală a tranzacțiilor din anul 2026 în topul emitenților din categoria Premium a BVB, cu 580,34 mil.lei, după Banca Transilvania și OMV Petrom;
• Ponderi de 11,76% și 11,29% în indicele BET (top 20 emitenți) și respectiv BET-XT (top 30 emitenți), 19,75% în indicele BET-NG (energie și utilități), 11,76% în indicele BET-TR (BET Total Return) și 14,28% în indicele BET-EF (energie, utilități, finanțe).

Instanța a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală.

„În baza art. 226 alin.1 şi 2 C.pr.pen. admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie– Secţia de urmărire penală, cu privire la inculpaţii Ştefan Gigi Valentin şi Niţă Teodor. În baza art.223 alin.2 C.pr.pen şi art.202 alin.1, 3, 4 lit.e C.pr.pen., dispune arestarea preventivă a inculpaţilor ŞTEFAN GIGI VALENTIN (…) sub aspectul săvâr?irii infrac?iunilor de trafic de influen?ă, faptă prev. de art. 291 alin.1 Cod penal raportat la art. 6 ?i art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 ?i trafic de influen?ă, în formă continuată, faptă prev. de art. 291 alin.1 Cod penal, raportat la art. 6 ?i art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal şi NIŢĂ TEODOR (…) sub aspectul săvâr?irii infrac?iunii de instigare la abuz în serviciu, faptă prev. de art. 47 Cod penal raportat la art. 297 alin.1 Cod penal cu referire la art. 132 din Legea 78/2000 ?i art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000, pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de 15.05.2026 până la data de 13.06.2026 inclusiv”, se arată în decizia instanței.

Decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore de la pronunțare.

Potrivit informațiilor obținute de MEDIAFAX, Ștefan Gigi-Valentin, 55 de ani, și Teodor Niță, 60 de ani, ar fi exercitat presiuni asupra unor funcționari publici sau persoane fizice pentru ca aceștia să încheie contracte de prestări servicii fictive cu societăți indicate de ei. În cazurile în care persoanele vizate refuzau, acestea deveneau suspecți sau inculpați și, în unele situații, erau trimise în judecată.

Ștefan Gigi-Valentin este acuzat de trafic de influență după ce ar fi primit aproximativ 60.000 de euro pentru a interveni într-un dosar penal și în două cauze civile, dar și de trafic de influență în formă continuată, anchetatorii susținând că, în perioada decembrie 2025 – mai 2026, ar fi primit în mod repetat, în mod direct, pentru sine, suma de aproximativ 110.000 euro, bunuri și alte foloase necuvenite pentru intervenții în dosare, urgentarea unor proceduri sau facilitarea unor afaceri.

Teodor Niță este acuzat de instigare la abuz în serviciu, fiind suspectat că ar fi intervenit pentru protejarea intereselor unui om de afaceri apropiat și pentru evitarea aplicării unor sancțiuni dispuse de ISU Constanța.