Cine va fi succesorul lui Ali Khamenei? Favoriții pentru funcția de lider suprem al Iranului

În acest context, atenția s-a îndreptat către instituția responsabilă de desemnarea noului lider suprem al Republicii Islamice, Consiliul Experților.

Mai mulți membri ai Consiliului Experților au declarat că decizia privind succesorul lui Ali Khamenei a fost deja luată, însă identitatea persoanei nu a fost făcută publică. Potrivit analiștilor și experților în geopolitică, mai multe nume importante din establishmentul religios și politic iranian sunt considerate potențiali candidați pentru această funcție, scrie CNN.

Mojtaba Khamenei. Favorit pentru succesorul lui Ali Khamenei

Printre favoriți se numără Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al fostului lider suprem. Deși nu a ocupat poziții oficiale de prim rang, Mojtaba este considerat o figură extrem de influentă în culisele puterii.

El ar avea relații strânse cu IRGC, cea mai puternică structură militară a Iranului, precum și cu Basij, organizația paramilitară loială regimului. Aceste legături îi oferă o poziție solidă în competiția pentru succesorul lui Ali Khamenei.

Alireza Arafi. Candidat instituțional pentru succesorul lui Ali Khamenei

Un alt nume menționat frecvent este Alireza Arafi, cleric cu o carieră consolidată în instituțiile statului iranian. El este vicepreședinte al Consiliului Experților și a fost membru al Consiliul Gardienilor, organismul care verifică și validează candidații la alegeri și analizează legile adoptate de parlament.

În plus, Arafi conduce sistemul seminariilor religioase din Iran, ceea ce îi conferă o influență importantă în rândul clerului.

Mohammad Mehdi Mirbagheri. Linia dură pentru succesorul lui Ali Khamenei

Printre potențialii succesori se află și Mohammad Mehdi Mirbagheri, cunoscut pentru pozițiile sale ultraconservatoare. Membru al Consiliului Experților, Mirbagheri reprezintă una dintre cele mai radicale facțiuni ale establishmentului religios iranian.

Potrivit unor publicații din diaspora iraniană, acesta susține că un conflict între lumea credincioșilor și Occident este inevitabil, poziție care îl plasează ferm în tabăra ideologică antioccidentală.

Hassan Khomeini. Moștenitorul simbolic în cursa pentru succesorul lui Ali Khamenei

Un alt posibil candidat este Hassan Khomeini, nepotul fondatorului Republicii Islamice, Ruhollah Khomeini. Numele său are o puternică valoare simbolică în politica iraniană.

Hassan Khomeini este perceput ca fiind mai moderat decât alți clerici influenți. Totuși, în 2016 i s-a interzis să candideze pentru Consiliul Experților, ceea ce arată tensiunile din interiorul sistemului politic iranian.

Hashem Hosseini Bushehri. Candidat discret pentru succesorul lui Ali Khamenei

Pe lista potențialilor succesori se regăsește și Hashem Hosseini Bushehri, cleric senior și prim-vicepreședinte al Consiliului Experților.

Bushehri este considerat apropiat de fostul lider suprem, însă are un profil public discret și nu este cunoscut pentru relații foarte puternice cu Garda Revoluționară, aspect care ar putea influența decizia finală privind succesorul lui Ali Khamenei.

Alegerea succesorului lui Ali Khamenei reprezintă unul dintre cele mai importante momente politice pentru Iran din ultimele decenii. Liderul suprem deține autoritatea finală asupra armatei, sistemului judiciar și politicii externe, ceea ce face ca decizia Consiliului Experților să fie crucială pentru stabilitatea internă și poziția Iranului pe scena internațională.

Anunțul oficial privind succesorul lui Ali Khamenei este așteptat în perioada următoare.

Atacurile asupra Iranului au ucis 200 de copii, anunță Ministerul Sănătății

Ministerul Sănătății din Iran a transmis că atacurile aeriene ale Statele Unite și Israel au provocat moartea a 200 de copii sub 12 ani și aproximativ 200 de femei de la începutul conflictului.

Declarația a fost făcută de Hossein Kermanpour, purtătorul de cuvânt al ministerului, într-o postare pe X.

„Aceștia se numără printre cele peste 1.200 de persoane ucise în război”, a declarat Hossein Kermanpour. El a adăugat că peste 10.000 de civili au suferit răni, inclusiv 1.400 de femei.

Oficialul iranian a precizat că infrastructura sanitară a fost grav lovită de atacuri, nouă spitale fiind scoase din funcțiune, iar 14 ambulanțe au fost „distruse”.

„Se simte ca și cum ne-am sufoca”, spune un locuitor din Tehran după noile atacuri

„Orașul este întunecat, cerul este negru”, a spus acesta pentru CNN. „În plus, este și înnorat și întunecat, așa că avem senzația că ne sufocăm.”

„Am văzut explozia aseară luminând cerul — nu semăna cu nimic din ce văzusem vreodată. Arăta ca sfârșitul lumii sau așa cum mi-aș imagina iadul”, a adăugat el.

„Focul era aproape de casa noastră. Cred că este pur și simplu noroc că suntem bine acum.”

Echipa CNN aflată la fața locului a relatat mai devreme că orașul s-a trezit în această dimineață cu cerul acoperit de nori groși și negri și cu apă de ploaie înnegrită, după loviturile israeliene.

Armata israeliană a declarat că a lovit sâmbătă seara instalații de combustibil din Tehran care distribuie combustibil „către diverși consumatori, inclusiv entități militare din Iran.”

Mesajul lui Nicușor Dan de 8 Martie: „Nu toate femeile primesc flori astăzi. Admir curajul celor care luptă în tăcere”

În mesajul publicat cu ocazia zilei de 8 martie, șeful statului a mulțumit femeilor pentru contribuția lor zilnică, afirmând că societatea uită adesea cât de mult le datorează.

„La mulți ani tuturor doamnelor și domnișoarelor! De Ziua Internațională a Femeii, vă mulțumesc pentru tot ce faceți pentru familiile dumneavoastră și pentru comunitate. Prea des uităm cât de mult vă datorăm, cât de puternice și de curajoase sunteți”, a transmis președintele.

În același mesaj, Nicușor Dan a atras atenția că nu toate femeile se bucură de apreciere și sprijin, îndreptându-și gândurile către cele aflate în situații dificile.

Președintele a menționat în mod special mamele singure, femeile victime ale violenței domestice și pe cele care au reușit să iasă din relații toxice și încearcă să își reconstruiască viața. De asemenea, el a vorbit despre bunicile care trăiesc în singurătate, spunând că acestea merită respect și recunoaștere pentru curajul și demnitatea lor.

„Din păcate însă, astăzi nu toate femeile primesc flori și prețuire. Gândurile mele se îndreaptă mai ales către mamele singure, către femeile victime ale violenței domestice, către acelea care au reușit să se desprindă din relații toxice și își continuă viața cu demnitate și determinare, către toate bunicile care trăiesc în singurătate. Vă admir pentru curaj și putere”, a transmis acesta.

Totodată, șeful statului a subliniat că România mai are pași importanți de făcut în ceea ce privește respectarea drepturilor femeilor și asigurarea egalității de șanse.

Potrivit lui Nicușor Dan, autoritățile trebuie să continue să lucreze pentru a garanta protecția și respectul fiecărei femei, indiferent de situația în care se află.

„România mai are multe de făcut pentru a asigura respectul, șansele egale și protecția fiecărei femei. Voi continua să susțin cu fermitate aceste obiective”, a mai transmis președintele.

Critici din Europa după atacurile asupra Iranului. Elveția acuză încălcarea dreptului internațional

Atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului provoacă reacții dure în Europa. Ministrul elvețian al Apărării, Martin Pfister, a declarat că aceste acțiuni contravin dreptului internațional.

Declarația lui apare într-un interviu publicat duminică în ziarul SonntagsZeitung, transmite Reuters.

Oficialul elvețian a precizat că poziția guvernului de la Berna este destul de evidentă.

„Consiliul Federal este de părere că atacul asupra Iranului constituie o încălcare a dreptului internațional”, a declarat ministrul pentru publicația elvețiană. El a spus că acțiunea militară contrazice regulile stabilite prin United Nations și principiile din United Nations Charter.

Potrivit acestor reguli, statele membre trebuie să evite utilizarea forței sau amenințarea cu forța, cu excepția situațiilor de autoapărare sau a unor operațiuni aprobate de organizația internațională.

Mulți experți în drept internațional consideră că operațiunea militară împotriva Iranului nu se încadrează în aceste condiții.

Ministrul elvețian a criticat, de altfel, toate părțile implicate în conflict și a cerut oprirea luptelor pentru a proteja populația civilă. „În opinia noastră, acesta constituie o încălcare a interdicției violenței”, a adăugat el.

Pfister a explicat că poziția sa vizează orice stat care nu respectă interdicția privind folosirea forței. „Americanii și Israelul au atacat Iranul din aer. Procedând astfel, ei, la fel ca Iranul, au încălcat dreptul internațional”, a spus Pfister.

Vicecancelarul Germaniei și ministrul de finanțe, Lars Klingbeil, a exprimat și el îndoieli cu privire la legitimitatea conflictului. El a afirmat pentru agenția de știri RND că are „îndoieli serioase că acest război este legitim în conformitate cu dreptul internațional”.

Oficialul german a respins și ideea unei eventuale implicări militare a Berlinului: „Spun clar: acesta nu este războiul nostru. Nu vom participa la acest război”.

Lars Klingbeil a afirmat că situația actuală poate crea un precedent periculos pentru ordinea globală: „Mare pericol să alunecăm tot mai adânc într-o lume în care nu mai există reguli. Nu vrem să trăim într-o lume în care se aplică doar legea celui mai puternic”.

Și guvernul din Spania a criticat bombardamentele realizate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. Autoritățile spaniole au descris atacurile drept acțiuni nesăbuite și ilegale.

Banca de stat ucraineană va da Ungaria în judecată pentru bunuri reținute ilegal

Incidentul a avut loc joi, când șapte angajați ai băncii transportau numerar și aur din Austria către Ucraina, fiind opriți de autoritățile ungare, scrie Kyiv Independent.

Potrivit Oschadbank, angajații reținuți s-au întors deja în Ucraina, însă vehiculele blindate, numerarul de 40 milioane de dolari, 35 milioane de euro și aproximativ 9 kilograme de aur „rămân reținute ilegal”. Instituția precizează că transportul a respectat legislația ucraineană și documentația aferentă a fost transmisă Băncii Naționale a Ucrainei pentru verificare.

Două căi legale împotriva Ungariei

Banca va urma două proceduri legale: contestarea măsurilor restrictive aplicate de autoritățile de migrație ungare și investigarea posibilelor încălcări ale drepturilor angajaților, reținuți mai mult de 24 de ore fără acces la asistență juridică sau consulară.

De asemenea, Oschadbank va solicita returnarea bunurilor confiscate și analizează angajarea unei firme internaționale de audit pentru verificarea contractelor și procedurilor legate de tranzitul valorilor.

Oficialii ungari au sugerat că operațiunea ar putea fi legată de spălare de bani, iar ministrul de externe Péter Szijjártó a făcut referire la o posibilă „legătură cu mafia războiului din Ucraina”, fără a prezenta dovezi. Ucraina a calificat incidentul drept „luare de ostatici” și „terorism de stat”, ceea ce a intensificat tensiunile dintre cele două state.

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a recomandat cetățenilor să evite călătoriile în Ungaria. Relațiile bilaterale au fost afectate și de disputa privind tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba, oprit după atacuri asupra infrastructurii din vestul Ucrainei. Criticii sugerează că retorica dură a premierului Viktor Orban față de Ucraina este influențată de contextul politic intern înaintea alegerilor parlamentare din luna următoare.

Buget 2026 sub tensiune: PSD acuză Guvernul că ignoră creșterea salariului minim și taie venituri

Liderii social-democrați se reunesc luni, de la ora 12:00, în ședința Biroului Permanent Național.

Surse din PSD spun pentru MEDIAFAX că până acum nu a fost trimis bugetul detaliat către părțile interesate.

Conform informațiilor obținute, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a construit proiectul de buget fără să ia în calcul creșterea salariului minim programată pentru iulie 2026.

În schimb, bugetul a inclus deja tăieri de la venituri, cum ar fi reducerea alocărilor din înjumătățirea IMCA, arată sursele.

Astfel, anumite măsuri au fost adoptate rapid, în timp ce hotărârea de Guvern privind salariul minim rămâne blocată, ceea ce indică faptul că bugetul nu reflectă această majorare.

Miercuri au fost mai multe atacuri dure între membrii Coaliției de guvernare. Ultimul care a lansat un atac a fost președintele PSD, Sorin Grindeanu. El l-a atacat pe premierul Ilie Bolojan.

„Domnul Bolojan a tăiat la jumătate impozitul pentru multinaționale. Domnul Bolojan și-a revocat singur măsura care oprea externalizarea profiturilor pentru multinaționale. Domnul Bolojan a luat astfel miliarde de lei din buget și i-a lăsat la bogați. Iar acum ne cere să fim „responsabili” când discutăm dacă un copil cu dizabilități trebuie să primească de la 80 de lei la 199 de lei din partea statului”, a transmis Sorin Grindeanu.

De asemenea, el a contrazis informația conform căreia participanții la ședința de miercuri a Coaliției s-au înțeles asupra bugetului.

„I-am spus de patru ori astăzi la Coaliție că nu suntem de acord cu această abordare. O spun încă o dată, ca să fie clar”, a încheiat Grindeanu.

Anterior, premierul Ilie Bolojan a răspuns PSD care l-a acuzat că blochează adoptarea bugetului de stat. Comunicatul PSD este în contradicție cu ce s-a întâmplat azi și cu realitatea, a spus Bolojan. Bugetul este finalizat, la ședința de coaliție ne-am închis în regulă, a adăugat premierul în cadrul unui interviu acordat postului B1 TV.

„Bugetul este finalizat, dar cu provocări foarte importante (…) La ședința de coaliție, ne-am închis în regulă. Întâlnirea a fost în bună regulă (…) Comunicatul este în contradicție cu ce s-a întâmplat azi și cu realitatea (…) este de neînțeles de ce atunci când discutăm treburi serioase în ședințe lucrurile sunt normale apoi în comunicate, lucrurile sunt total diferite Asta nu ajută (…) nu înțeleg de ce trebuie să avem scandaluri”, a mai spus Ilie Bolojan.

Șeful Guvernului i-a criticat pe cei care fac propuneri privitoare la buget fără acoperire financiară.

„Nu rămân decât spații limitate (în buget n.r.) orice propui suplimentar… dacă ești un om responsabil, trebuie să spui sursa de finanțare (…) în toate discuțiile din această perioadă nu am auzit astfel de propuneri”, a explicat Ilie Bolojan.

PSD l-a acuzat pe premierul Ilie Bolojan că blochează adoptarea bugetului de stat. A inclus în proiectul său de buget o serie de prevederi care contravin total solicitărilor exprimate anterior de liderii partidelor, a susținut PSD. Social democrații se vor reuni pentru a stabili dacă votează bugetul.

Diana Buzoianu anunță curățarea lacului de acumulare de la Călimănești: „Așadar, da, putem avea o Românie curată”

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a făcut duminică dimineață un anunț pe Facebook despre finalizarea lucrărilor de curățare a lacului de acumulare de la Călimănești, unde fuseseră descoperite tone de deșeuri.

„Acum fix o săptămână, pe la această oră, treceam întâmplător, în drum spre București, pe lângă lacul de acumulare Călimănești care era plin de gunoaie, așa cum puteți vedea și dumneavoastră”, a relatat ministra Mediului.

Buzoianu a afirmat că a făcut fotografii și a anunțat ANAR despre situația din zină. Aceasta a mai spus că reprezentanții Apele Române au intervenit imediat, luând legătura cu Hidroelectrica, administratorul lacului.

La șase zile de la sesizare, lacul a fost curățat complet. Diana Buzoianu a declarat că „ieri, la 6 zile de la momentul în care am sesizat autoritățile cu privire la această problemă, se finalizau lucrările de curățare a lacului.”.

„Le mulțumesc reprezentanților Hidroelectrica că au colaborat cu reprezentanții ANAR și că au curățat în 6 zile tonele de deșeuri din lacul de acumulare de la Călimănești. E vital pentru noi toți să avem ape curate.”, a mai spus Buzoianu.

În același mesaj, ministra Mediului a declarat că în astfel de situații se observa implicarea autorităților, care dau dovadă de responsabilitate și implicare.

„Așadar, da, putem avea o Românie curată acolo unde autoritățile înțeleg că nu mai întoarce nimeni privirea și unde responsabilitatea devine principiul de bază al activității lor.”

„Așa că lecția e simplă: e importantă vigilența noastră, a tuturor. Da, e nevoie și de modificări de sistem, acolo unde ele sunt nefuncționale azi. Dar e important și fiecare caz în care autoritățile sunt sesizate, fiecare exemplu de ‘se poate, de azi începând, să vedem o schimbare în bine’.”

Aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv a fost redeschis parțial. Primii pasageri părăsesc Israelul după conflictul cu Iranul

Decizia autorităților vine după aproape două săptămâni de închidere a spațiului aerian israelian, impusă ca măsură de siguranță în urma atacurilor cu rachete și proiectile lansate din Iran și Liban.

Zborurile externe sunt operate în prezent de companiile aeriene israeliene El Al, Israir și Arkia, însă cu o serie de restricții stricte. Autoritățile de aviație au aprobat recent creșterea cotei maxime de pasageri pe zbor, de la 70 la 100, în funcție de dimensiunea aeronavei și compania aeriană. De asemenea, pasagerilor li se permite înregistrarea bagajelor, măsuri menite să faciliteze plecarea într-un mod organizat și sigur.

Cetățenii israelieni care părăsesc țara trebuie să semneze un formular prin care se angajează să nu revină în Israel cel puțin 30 de zile de la data plecării. Autoritățile recomandă utilizarea programului de check-in online și prezentarea la aeroport cu aproximativ două ore înainte de decolare, pentru a evita aglomerația și a reduce timpul petrecut în terminal, în contextul amenințării continue cu atacuri aeriene.

Redeschiderea Aeroportului Ben Gurion a început treptat miercuri seară cu zboruri interne, pentru a facilita repatrierea a zeci de mii de israelieni blocați în străinătate după închiderea spațiului aerian pe 28 februarie.

În perioada următoare, autoritățile estimează o creștere progresivă a zborurilor externe, menținând însă măsuri stricte de securitate și siguranță pentru pasageri.

Atac aerian asupra unui hotel din Beirut. Patru persoane au murit după lovitura israeliană

Cel puțin patru persoane și-au pierdut viața după un atac aerian care a lovit un apartament din clădirea hotelului Ramada Hotel Beirut, situat în centrul orașului Beirut, scrie Sky News.

Explozia a provocat distrugeri într-o zonă aglomerată a capitalei libaneze și a stârnit temeri că luptele din regiune se extind tot mai mult.

Potrivit autorităților israeliene, ținta operațiunii a fost reprezentată de comandanți iranieni din cadrul Quds Force, o unitate de elită a Islamic Revolutionary Guard Corps. Aceștia ar fi desfășurat activități în capitala Libanului și ar fi coordonat acțiuni împotriva Israelului.

Armata israeliană susține că atacul a vizat, în mod direct, aceste persoane.

„Comandanții Corpului Libanez al Forței Quds au operat pentru a avansa atacuri teroriste împotriva statului Israel și a civililor săi, în timp ce operau simultan pentru IRGC în Iran”, a declarat armata israeliană într-un comunicat.

Libanul a intrat luni în confruntarea dintre Statele Unite, Israel și Iran, după ce gruparea militantă Hezbollah, susținută de Iran, a lansat rachete și drone asupra teritoriului israelian.

Ca răspuns, Israelul a executat o serie de atacuri asupra unor zone din sudul și estul Libanului. Loviturile au vizat în principal poziții asociate Hezbollah.

Operațiunea care a afectat hotelul din centrul Beirutului marchează prima lovitură într-o zonă centrală a capitalei.

Autoritățile libaneze și organizațiile internaționale urmăresc evoluția situației din acea zonă, iar între timp, tensiunile între oficiali continuă să crească.