„Pe DN 3 Constanța – Murfatlar, la ieșirea din municipiul Constanța către localitatea Valu lui Traian, județul Constanța, s-au produs 4 accidente rutiere”, transmite INFOTRAFIC. 

Din cele patru evenimente rutiere, trei au fost tamponări. Două s-au petrecut între câte două autoturisme și una în care au fost implicate trei autovehicule. 

De asemenea, a fost înregistrată o coliziune între două autoturisme, în urma căreia două persoane au fost rănite. 

Traficul este dirijat de polițiști și se desfășoară cu dificultate din cauza condițiilor meteo de ceață și al valorilor ridicate. 

Se estimează că în jurul orei 09:00 circulația va fi reluată în condiții normale. 

Jim Carrey a fost prezent la festivitatea de decernare a premiilor César pentru a i se acorda o distincție onorifică pentru întreaga carieră. Pe parcursul evenimentului parizian, actorul a susținut un discurs de câteva minute în limba franceză, pe care o studiază de ceva vreme, mai arată Il Post.

Artistul a evocat legăturile sale cu Franța și a pomenit despre un înaintaș care se presupune că a venit pe lume acum aproximativ trei secole în Saint-Malo, înainte ca familia sa să se stabilească în Canada.

Motivele apariției teoriilor conspiratiei

După participarea actorului la ceremonie, anumite fotografii și înregistrări video au devenit virale pe platformele online. O parte dintre utilizatori au susținut că înfățișarea fizică a actorului ar fi suferit modificări ciudate, comparativ cu anii trecuți.

Pe baza acestor observații au apărut ipoteze conform cărora persoana aflată pe scenă ar fi fost de fapt un imitator sau un înlocuitor. Afirmațiile au câștigat teren datorită unor postări virale și a unor materiale mai vechi, în care artistul recunoștea că s-a folosit ocazional de dubluri pentru a scăpa de paparazzi.

Teoria a fost stimulată și de o postare realizată de un cunoscut artist britanic, celebru pentru transformările sale impresionante în diverse personalități. Acesta a distribuit imagini prezentând o mască de latex, o perucă și proteze dentare, insinuând că ar fi putut interpreta rolul lui Carrey.

Cu toate acestea, unele publicații au demonstrat că fotografia respectivă ar fi fost realizată prin intermediul inteligenței artificiale și nu constituia o probă autentică.

Dezmintirea oficială din partea organizatorilor César

Reprezentanții galei César au reacționat rapid și au respins categoric zvonurile false. Directorul executiv al evenimentului a precizat că prezența actorului fusese organizată cu luni în avans și că acesta lucrase considerabil la pregătirea discursului său în limba franceză.

Potrivit surselor oficiale, artistul a sosit la Paris însoțit de mai mulți membri ai familiei sale și de apropiați. De asemenea, impresarul actorului a confirmat că persoana apărută pe scena a fost chiar Jim Carrey, iar ipoteza unei înlocuiri cu o sosie nu are nicio noimă.

Astfel de teorii ale conspirației nu reprezintă ceva nou. De-a lungul timpului, zvonuri asemănătoare au circulat în legătură cu numeroși artiști, fie ei muzicieni sau actori cu renume. Frecvent, astfel de speculații își au originea în transformări firești ale aspectului fizic sau în imagini scoase din context, însă se răspândesc cu rapiditate pe internet, alimentând gustul publicului pentru senzațional.

În 1977, România avea o singură televiziune: Televiziunea Română. Programul era limitat, atent controlat și urmărit simultan de milioane de oameni. Vineri seara era, de regulă, rezervată filmului artistic, unul dintre puținele momente de evadare din cotidianul comunist.

Filmul întrerupt de seism

În momentul producerii cutremurului, pe ecrane rula filmul „Dulce și amar”, o producție bulgărească difuzată de TVR în cadrul programului de seară.

Pentru mulți telespectatori, primele semne ale seismului au fost percepute chiar prin intermediul televizorului: imaginea care începea să tremure, sunetul distorsionat, apoi oprirea bruscă a emisiei, pe fondul întreruperii curentului electric.

În doar câteva secunde, filmul a dispărut, iar realitatea a devenit imposibil de ignorat.

După cutremur, televiziunea a intrat în tăcere pentru mai multe ore. Nu au existat transmisiuni speciale, imagini de la fața locului sau relatări în direct. Într-o epocă fără internet și telefoane mobile, lipsa informațiilor a amplificat confuzia și teama.

Pentru mulți români, radioul a devenit singura sursă de știri, iar zvonurile s-au răspândit rapid, pe fondul unei nopți marcate de replici seismice și incertitudine.

Televiziunea ca reper al memoriei colective

Spre deosebire de dezastrele contemporane, cutremurul din 1977 nu a fost surprins în direct. Tocmai de aceea, momentul întreruperii programului TV a rămas adânc întipărit în memoria colectivă.

Pentru o generație întreagă, întrebarea „ce rula la TV atunci?” nu este o simplă curiozitate, ci un reper temporal precis, secunda în care normalitatea unei seri obișnuite s-a rupt definitiv.

La aproape 50 de ani distanță, amintirea filmului întrerupt la ora 21:22 continuă să fie evocată de supraviețuitori. Nu ca un detaliu minor, ci ca simbol al fragilității cotidiene în fața unei catastrofe.

În seara de 4 martie 1977, televiziunea nu a mai spus nimic. Iar România a înțeles, în întuneric și tăcere, amploarea tragediei care tocmai începuse.

Cu puțin peste 100 de zile înainte de startul Cupei Mondiale din 2026, care va avea loc în Statele Unite, Mexic și Canada, participarea Iranului rămâne sub semnul întrebării din cauza conflictului declanșat de Statele Unite și Israel. În tot acest context, ideea unui boicot din partea Teheranului a apărut în spațiul public.

Președintele american Donald Trump a declarat că „nu-mi pasă deloc” în ceea ce privește Iranul în acest context, în cadrul unui interviu în exclusivitate pentru POLITICO: „Cred că Iranul este o ţară foarte greu bătută. Sunt la capătul puterilor.”.

Anterior, președintele Federației Iraniene de Fotbal, Mehdi Taj, a afirmat la televiziunea națională că „după acest atac al Statelor Unite, este puţin probabil să putem lua în considerare Cupa Mondială.” Declarația sa a sporit speculațiile privind o retragere a echipei iraniene din competiție.

FIFA nu ia în calcul, cel puțin în acest moment, o astfel de decizie. Organizația a evitat de-a lungul timpului implicarea în dispute geopolitice legate de turneul final și nu a oferit un comentariu oficial.

Secretarul general al FIFA, Mattias Grafström, a precizat totuși că a „organizat o reuniune” sâmbătă și a spus: „Este prematur să comentăm în detaliu, dar vom urmări îndeaproape evoluţia situaţiei în toate domeniile din întreaga lume.”

Dacă Iranul va participa, echipa trebuie să joace cele trei partide din Grupa G pe teritoriul Statelor Unite. Programul include un meci cu Noua Zeelandă pe 15 iunie, apoi o confruntare cu Belgia pe 21 iunie la Los Angeles și o partidă cu Egipt pe 26 iunie la Seattle.

Ultimul meci a primit denumirea de „meciul mândriei”, în sprijinul comunității LGBTQIA+, fapt care a generat și mai multe controverse la nivel internațional.

În prezent, situația rămâne în continuare nesigură, iar decizia finală a Iranului depinde de evoluția conflictului în care este implicat și de poziția autorităților de la Teheran.

Cutremurul a ucis peste 1.500 de oameni, a distrus cartiere întregi și a modificat ireversibil arhitectura, legislația și mentalitatea unei țări întregi.

Pentru generațiile care l-au trăit, a fost o traumă colectivă. Pentru cele care au urmat, a devenit un reper istoric și un avertisment permanent.

4 martie 1977, ora 21:22. 56 de secunde care au paralizat o țară

Seismul s-a produs la ora 21:22, având o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter și o durată de aproximativ 56 de secunde. Epicentrul a fost localizat în zona seismică Vrancea, cunoscută pentru cutremurele adânci, cu impact major asupra sudului și estului Europei.

Mișcarea seismică a fost resimțită violent în aproape toată România, dar și în Bulgaria, Iugoslavia și Republica Moldova, însă efectele cele mai grave s-au concentrat în marile orașe.

Centrul Capitalei s-a prăbușit

Cele mai dramatice scene au fost înregistrate în București, unde numeroase clădiri construite în perioada interbelică s-au prăbușit complet. În doar câteva secunde, bulevarde centrale au devenit mormane de moloz.

Blocurile Continental, Scala, Nestor, Dunărea sau Casata au devenit simboluri ale dezastrului. Mii de oameni au rămas prinși sub dărâmături, iar operațiunile de salvare s-au desfășurat în condiții extrem de dificile, fără tehnologia și logistica existente astăzi.

Martorii vorbesc despre o liniște apăsătoare după primele secunde, urmată de țipete, praf dens și întuneric.

Bilanțul tragediei: mii de vieți pierdute

Potrivit bilanțului oficial 1570 de persoane și-au pierdut viața, peste 11300 au fost rănite iar aproximativ 35000 de locuințe au fost distruse sau grav avariate

Majoritatea victimelor au fost înregistrate în București, însă orașe precum Zimnicea, Ploiești, Craiova sau Alexandria au suferit, la rândul lor, pagube considerabile.

Printre cei care și-au pierdut viața s-au numărat personalități ale culturii române, fapt care a accentuat impactul emoțional al tragediei asupra societății.

România în plin comunism. Reacția autorităților

În momentul producerii seismului, România era condusă de Nicolae Ceaușescu, aflat într-o vizită oficială în Africa. Revenirea sa de urgență în țară a fost prezentată ca un moment de mobilizare națională.

Autoritățile au instituit rapid măsuri de intervenție, armata a fost implicată în salvarea supraviețuitorilor, iar propaganda oficială a încercat să transmită ideea de control și ordine, în ciuda haosului din teren.

În anii care au urmat, cutremurul a devenit pretextul pentru ample programe de reconstrucție, dar și pentru demolări masive, care au dus la dispariția unor zone istorice importante ale Capitalei.

Cutremurul din 1977 a reprezentat un punct de cotitură pentru ingineria civilă din România. Au fost introduse norme antiseismice mult mai stricte, s-au revizuit standardele de proiectare și s-a pus accent pe cercetarea comportamentului clădirilor la seism.

Totuși, mare parte din fondul construit anterior anului 1977 a rămas vulnerabil. Astăzi, la aproape 50 de ani distanță, mii de clădiri din marile orașe sunt încadrate în clase de risc seismic ridicat.

Lecțiile cutremurului din 1977, actuale și astăzi

Specialiștii avertizează constant că un cutremur major în zona Vrancea este inevitabil. Diferența dintre o tragedie și un dezastru controlabil ține de consolidarea clădirilor vechi, educația populației și capacitatea de intervenție a autorităților.

La aproape jumătate de secol de la acea noapte, cutremurul din 1977 rămâne nu doar cea mai mare tragedie seismică a României moderne, ci și un avertisment care nu și-a pierdut actualitatea.

Curtea Constituțională a României (CCR) discută miercuri sesizarea președintelui Nicușor Dan referitoare la legea privind utilizarea plajei Mării Negre.

În noiembrie anul trecut, președintele a transmis Curții o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului 19/2006, care reglementează folosirea plajelor și controlul activităților desfășurate pe acestea.

Actul normativ prevede că titularul dreptului de proprietate al plajelor poate acorda autorităților locale din localitățile riverane Mării Negre, la cerere, până la 20% din suprafața plajelor folosite în scop turistic, pentru a deveni plaje publice.

Titularul dreptului de proprietate este statul, întrucât faleza și plaja mării se află pe lista bunurilor din domeniul public al statului, se precizează în document.

Președintele Nicușor Dan susține că autoritățile locale nu au capacitatea de a primi în folosință gratuită o cotă de până la 20% din plajele turistice, fiindcă acestea nu constituie instituții de utilitate publică.

Din punct de vedere legal, soluția legislativă ce permite atribuirea unei cote de până la 20% din suprafața plajelor turistice către autoritățile locale contravine articolului 136 alineatul 4, teza finală, din Constituție, întrucât aceste entități nu reprezintă instituții de utilitate publică.

Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, seismul a avut loc la ora 2.09 în județul Vrancea.

Acesta a avut magnitudinea 3,1 și s-a produs la adâncimea de 136 de kilometri.

Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Focșani (43 km), Buzău (57 km), Sfântu Gheorghe (69 km), Brașov (79 km), Ploiești (91 km).

Resursele de gaze naturale ale României, din producția internă și depozitele care încă mai au o treime din capacitatea totală, sunt suficiente pentru a acoperi actualul consum al populației și industriei, explică Ion Sterian.

„Nu sunt probleme cu aprovizionarea cu gaze naturale a României. În primul rând, consumurile s-au redus sub 40 de milione de metri cubi pe zi, 39 – 40 de milioane de metri cubi pe zi, odată cu încălzirea vremii, și sunt acoperite din producția internă și din înmagazinare, ceea ce demonstrează importanța înmagazinării gazelor și a facilităților de înmagazinare a gazelor, care permit ca România să își asigure consumurile de gaze indiferent de ce se întâmplă, la nivel global și geopolitic”, a declarat Ion Sterian, directorul general al Transgaz, pentru Mediafax.

Și dacă temperaturile nu creșteau, România are capacitatea de producție internă și suficiente gaze în depozite pentru a trece cu bine de sezonul rece. Oficial, sezonul de extracție din depozite se încheie pe 31 martie.

„Chiar dacă nu se încălzea, făceam față. Dacă extracțiile erau de 25-30 de milioane de metri cubi pe zi în zilele cu ger, acum, pentru mâine, extrasul din înmagazinare este de 17,5 milioane de metri cubi. Mai avem circa un miliard de metri cubi de gaze înmagazinate, ceea ce echivalează cu circa 33% din capacitatea totală de depozitare a României, ceea ce este foarte bine. Mai avem mai puțin de o lună până la 1 aprilie, și altele vor fi cantitățile extrase spre sfârșitul lunii, când ne apropiem de a doua lună de primăvară. Și am avut o iarnă normală din punctul de vedere al temperaturilor, similară cu cele de acum cinci, șase, șapte ani”, a precizat șeful Transgaz, în declarația pentru Mediafax.

Un argument major, explică directorul general al operatorului național de sistem de transport al gazelor naturale din România – dar și din Republica Moldova, prin Vestmoldtrangaz – este și faptul că România este cel mai important producător de gaze din Uniunea Europeană, cu o pondere de aproximativ 35%, iar când proiectul de explorare și gazelor din perimetrul de mare adâncime din Marea Neagră Neptun Deep va ajunge la capacitate maximă producția autohtonă practic se va dubla.

Proiectul, o investiție de 4 miliarde de euro a partenerilor egali ai concesiunii, OMV Petrom, care e și operator, și Romgaz, este estimat să înceapă producția în cursul anului 2027.

Cum au crescut prețurile

De asemenea Ion Sterian a subliniat că tranzitul gazelor prin Coridorul Vertical se derulează absolut normal, nefiind influențat de tensiunile din Orientul Mijlociu.

„Tranzitul gazelor nu este în niciun caz influențat de tensiunile din Orientul Mijlociu și restricțiile din Strâmtoarea Ormuz”, a declarat șeful Transgaz.

Ce a influențat actualul conflict din Iran este nivelul cotațiilor (prețuri intrazilnice).

Potrivit datelor oficiale, cotațiile pe bursele din Grecia, Bulgaria și Ungaria, Austria și România raportate în data de 2 martie față de data de 27 februarie 2026 au crescut procentual astfel :

• ENEX Grecia – creștere 18,0 %
• Balkan Gas Bulgaria – creștere 30%
• ⁠CEEGEX Ungaria – creștere 33,3%
• CEGH Austria – creștere 31,2%
• ⁠BRM România – creștere 37,3%

Cotațiile pentru Austria și România pentru data de 3 martie până la ora asta raportate la data de 27 februarie indică următoarele creșteri :

• CEGH Austria – creștere 57,5 %
• BRM România -creștere 51,7 %

Coridorul Vertical și Coridorul Transbalcanic, piloni esențiali ai securității energetice

Conceptul Coridorului Vertical a fost inițiat, promovat și susținut încă din 2016, de România, prin Transgaz, prin primul Memorandum de Înțelegere semnat la București, în iulie 2017.

„Coridorul Vertical și Coridorul Transbalcanic, parte a acestuia, reprezintă piloni esențiali ai securității energetice ce contribuie direct la diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare, la reducerea totala a dependenței de gazele rusești și la consolidarea rezilienței energetice a Republicii Moldova și Ucrainei, respectiv a întregii Europe Centrale și de Est și a zonei Balcanilor”, declara directorul general al Transgaz, Ion Sterian, la sfârșitul anului trecut.

Prin Coridorul Vertical se preiau în principal gazele naturale lichefiate (GNL) americane produse de companii americane (Exxon, Chevron, etc), inclusiv din terminalele GNL din Grecia existente (Revythoussa, Alexandroupolis) precum și din alte terminalele în fază de proiect (ex. Dioriga).

În prezent, capacitatea Coridorului Vertical este de 5,03 mld m3/ an. Prin implementarea Coridorului Vertical se asigură o capacitate de transport totală de 9,41 mld m3/an, într-o prima etapă, urmând ca în etapa a doua capacitatea de transport totală să ajungă la 27 mld m3/an.

Vicepremierul Tanczos Barna consideră că pentru România va fi „foarte greu” să respecte obiectivul propus privind deficitul bugetar de 6,2% asumat în fața Comisiei Europene, în contextul evenimentelor globale care pot genera crize economice și militare.

„Ţinta (de deficit bugetar – n.r.) este 6,2, ţinta recomandată de Comisie. Foarte greu să ne încadrăm în acest 6,2 în condiţiile în care toată lumea trebuie să înţeleagă, şi Comisia Europeană, pentru că într-o criză, cu războaie, într-o criză nu doar cu potenţial efect economic, dar militară, nu poţi să fii foarte rigid în momentul în care te uiţi la deficit şi te uiţi la anumite costuri ale bugetului, ale statului, care vin practic să ajute persoanele vulnerabile în asemenea situaţii”, a declarat Tanczos Barna, marţi seară, la TVR Info.

Statele Unite au atacat aproape 2.000 de ținte de la începutul conflictului cu Iranul, a declarat marți un oficial militar american, spunând că loviturile inițiale din primele 24 de ore au fost „de două ori” mai ample decât cele realizate la începutul invaziei Irakului în 2003, potrivit AFP.

Referindu-se la primele atacuri americane din Irak, amiralul Brad Cooper, șeful Comandamentului militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), a afirmat că acțiunile din „primele 24 de ore” împotriva Iranului au fost „aproape de două ori mai importante”.

„Suntem în prezent la mai puțin de 100 de ore de la începerea acestei operațiuni și am lovit deja aproape 2.000 de ținte cu peste 2.000 de muniții”, a precizat el într-un videoclip publicat pe X.