„Rusia și-a intensificat activitatea în discuțiile cu Aleksandr Lukașenko. Vor să atragă Belarusul mult mai adânc în război și să lanseze operațiuni ofensive suplimentare tocmai de pe teritoriul belarus, fie împotriva axei Cernihiv-Kiev din Ucraina, fie împotriva uneia dintre țările NATO care se învecinează cu Belarusul”, se arată în mesajul publicat de Zelenski pe Telegram, citat de Reuters.

Autoritățile de la Minsk au permis însă folosirea teritoriului său în timpul invaziei ruse lansate în februarie 2022, fără a trimite trupe proprii să lupte în Ucraina.

De asemenea, Belarus a acceptat desfășurarea pe teritoriul său a armelor nucleare tactice rusești și a rachetelor hipersonice Oreshnik.

În aprilie Zelenski a avertizat că autoritățile ruse ar încerca să implice Minskul în Războiul din Ucraina, anunțând tot atunci începerea consolidării liniilor defensive din nordul Ucrainei. 

Polonia, Lituania și Letonia sunt statele NATO cu care se învecinează Belarus. 

„Aliații noștri sunt, de asemenea, conștienți de ceea ce se întâmplă și de presiunile exercitate asupra Belarusului”, mai transmite liderul de la Kiev. 

„Deși ne îndreptăm vertiginos spre vară, la munte întâlnim încă două anotimpuri. Jos, în stațiuni avem temperaturi de 18°C, iar sus, pe Platoul Bucegi, avem strat mare de zăpadă, de peste 150 cm la Vf. Omu, cu temperaturi negative pe timpul nopții și de 1-2°C ziua”, anunță Salvamont Prahova. 

Savamontiștii au avertizat că vremea din acest weekend se anunță capricioasă sâmbătă după-amiază se așteaptă. Sunt așteptate ploi consistente și chiar ninsoare la peste 2200 m altitudine. Vântul va sufla cu putere, spulberând zăpada.

Potrivit sursei citate, traseele montane de la mare altitudine rămân închise în această perioadă. Turiștii sunt sfătuiți să nu se aventureze pe trasee și să-și facă planuri de drumeție doar pentru traseele turistice de joasă altitudine.

ANM a anunțat că sâmbătă, în sud-vestul Transilvaniei, dar și în alte zone din țară, va fi valabilă o avertizare de cod galben de instabilitate atmosferică, ploi torențiale, grindină, descărcări electrice, intensificări ale vântului, dar și vijelii. Vântul va bate cu viteze între 50 și 70 de kilometri pe oră și izolat, vor fi vijelii. Avertizarea este valabilă de sâmbătă de la ora 14:00 și până duminică, la ora 12:00.

Fenomenul testosteronului scăzut a devenit în ultimii ani un subiect intens promovat în social media și în industria privată a „sănătății masculine”, unde influenceri, platforme online și clinici comerciale susțin că o mare parte dintre bărbați ar suferi de „low T”, responsabil pentru oboseală, lipsă de energie, anxietate sau chiar depresie, notează The Guardian.

În paralel, medici endocrinologi și specialiști din sistemele publice de sănătate avertizează că diagnosticul este adesea exagerat, iar în unele cazuri transformat într-un produs comercial mai degrabă decât într-o problemă medicală reală.

Creșterea fenomenului și rolul platformelor online

În prezent, tot mai mulți bărbați ajung să suspecteze că au testosteron scăzut după expunerea la conținut online sau reclame targetate. Platforme de tip „men’s health” oferă teste rapide de sânge, consultații online și tratamente de substituție hormonală, sugerând că simptome comune precum oboseala sau lipsa de motivație pot indica un deficit hormonal. În același timp, pe rețele sociale circulă idei precum „T-maxxing”, adică încercarea de a crește nivelul de testosteron prin diverse metode, de la dietă și sport până la tratamente medicamentoase.

Endocrinologul Channa Jayasena, din cadrul NHS, spune că fenomenul a crescut vizibil și a devenit o temă frecventă în cabinetele medicale, unde tot mai mulți pacienți vin convinși că au o problemă hormonală. El explică faptul că testosteronul este un hormon esențial în dezvoltarea organismului masculin, dar că variațiile sale naturale nu înseamnă automat o boală.

Ce înseamnă cu adevărat „testosteron scăzut”

Medicii atrag atenția că diagnosticul real de hipogonadism este mult mai complex decât un simplu rezultat de laborator. Pentru a fi considerat un caz medical, nu este suficient un nivel mai mic de testosteron, ci este nevoie și de simptome clare, precum pierderea libidoului, lipsa erecțiilor matinale, infertilitate, osteoporoză sau depresie clinică. În lipsa acestor semne, variațiile hormonale sunt considerate de multe ori parte din normalitatea biologică.

Problema, spun specialiștii, este că în spațiul online aceste nuanțe dispar, iar testosteronul devine o explicație universală pentru aproape orice disconfort fizic sau psihic, ceea ce duce la anxietate inutilă și la cereri tot mai mari pentru tratamente hormonale.

Bărbați care spun că TRT le-a schimbat viața

Pe de altă parte, există și bărbați care susțin că terapia de substituție cu testosteron (TRT) le-a schimbat radical viața. Nick Dooley, de exemplu, povestește că a ajuns la tratament după analize private care indicau niveluri scăzute, deși medicii din sistemul public îi spuneau că valorile sale sunt în limite normale și îi recomandau tratamente pentru depresie.

El a ales terapia hormonală privată, iar ulterior a început să își suprime producția naturală de testosteron, primind hormonul prin injecții regulate. Dooley afirmă că efectele au fost semnificative, spunând că anxietatea a dispărut și că depresia s-a ameliorat complet, considerând că a revenit la o versiune mai bună a sa.

Industria TRT și expansiunea companiilor private

Creșterea interesului pentru testosteron a dus la dezvoltarea rapidă a unor companii private precum Voy sau Manual, care oferă servicii de testare și tratament direct consumatorilor. Modelul este unul simplu: chestionare online, analize de sânge și recomandarea de terapie hormonală atunci când valorile sunt considerate scăzute sau „borderline”.

Criticii acestui sistem spun că el poate încuraja supradiagnosticarea și transformarea unor bărbați sănătoși în pacienți pe termen lung, în timp ce susținătorii afirmă că sistemul public nu identifică suficient de repede cazurile reale de hipogonadism.

Între medicină și marketing

Specialiștii subliniază că linia dintre tratament medical și produs comercial devine tot mai neclară. În timp ce TRT poate fi esențial pentru un număr mic de pacienți cu deficit real, în multe alte cazuri simptomele sunt vagi și pot avea cauze multiple, de la stil de viață până la afecțiuni psihologice sau metabolice.

În acest context, dezbaterea rămâne deschisă: fenomenul „low testosterone” reprezintă o problemă medicală subdiagnosticată sau o piață creată și amplificată de marketingul modern al sănătății masculine?

Noul contract al portarului german este valabil pentru încă un sezon, astfel că Neuer va rămâne la Bayern până în iunie 2027, când va avea 41 de ani.

„M-am gândit bine înainte să iau această decizie și acum sunt foarte fericit. Aici totul este perfect: cu această echipă putem învinge pe oricine”, a declarat Manuel Neuer.

Președintele clubului, Herbert Hainer, a afirmat că Neuer ocupă „un loc special” în istoria portarilor lui Bayern, în timp ce directorul executiv Jan-Christian Dreesen l-a descris drept „unul dintre cele mai bune transferuri din istoria clubului”.

Neuer joacă la Bayern din 2011, după transferul de la Schalke 04. Cu formația din München a câștigat de 13 ori Bundesliga și de două ori Liga Campionilor, în 2013 și 2020.

Portarul german a adunat până acum 597 de apariții pentru Bayern și a câștigat Cupa Mondială cu Germania în 2014.

Presa germană scrie că acesta ar putea fi ultimul său contract la clubul bavarez.

Clubul bavarez a anunțat vineri și prelungirea contractului lui Sven Ulreich până în iunie 2027.

Mario Draghi a venit la Timișoara cu același mesaj care a zguduit Bruxelles-ul: Europa nu mai poate crește cu reguli lente, piețe fragmentate și companii finanțate aproape exclusiv de bănci. Fostul șef al BCE cere integrare, piețe de capital mai puternice și decizii rapide, chiar și doar între statele care vor să meargă înainte.

Mario Draghi a folosit întâlnirea de la Timișoara cu antreprenori, oficiali și lideri din mediul economic pentru a repune pe masă problema centrală a Uniunii Europene: blocul comunitar are bani, companii, universități și talente, dar nu are suficientă viteză. Iar în competiția cu SUA și China, întârzierea se transformă în decalaj.

Apelul fostului șef BCE și premier al Italiei

Fostul președinte al Băncii Centrale Europene a pledat pentru integrarea piețelor financiare, a sectoarelor industriale și a energiei. În opinia sa, Europa are nevoie de mai multă scară, mai puțină fragmentare și o capacitate mai mare de a finanța proiecte riscante, mai ales în tehnologie și AI.

„Oamenii din industrie înţeleg importanţa scalării”, a spus Draghi, potrivit informațiilor prezentate la eveniment. El a arătat că presiunea mediului privat ar putea forța, treptat, și liderii europeni să reducă birocrația și să accelereze integrarea piețelor.

Raportul Draghi, publicat în 2024, pleacă exact de la această problemă: Europa se confruntă cu o combinație periculoasă de productivitate lentă, costuri ridicate la energie, presiune demografică și competiție globală tot mai dură. Comisia Europeană notează că tranzițiile verde și digitală cer investiții și inovare la un nivel fără precedent.

Una dintre ideile susținute de Draghi este flexibilizarea deciziilor europene. Dacă unanimitatea blochează reformele, anumite proiecte ar putea fi aplicate de grupuri de state dispuse să avanseze, după modelul monedei euro, care a pornit inițial cu un număr mai mic de țări.

Draghi a evitat să spună direct dacă România ar trebui sau nu să adopte euro, dar a sugerat că beneficiile monedei unice vor deveni mai evidente pentru statele membre care încă nu au intrat în zona euro.

România nu este o țară mică și poate accelera creșterea dacă își folosește mai bine sursele interne de finanțare și dacă pune capitalul privat la lucru în economie, a spus Mario Draghi la Timișoara, în marja conferinței Tech Talks by UPT 2026, organizată de Universitatea Politehnica Timișoara. Evenimentul îl are pe Draghi ca invitat central, într-un dialog moderat de jurnalistul CNN Richard Quest.

„Dacă îl aveţi prin fonduri de pensii este foarte bine, încurajaţi investiţiile în acţiuni pentru a crea capital”, a spus Draghi, referindu-se la sistemul de pensii și la rolul pe care economisirea pe termen lung îl poate avea în finanțarea companiilor. Fostul șef al BCE a adăugat că modelul finanțării inovației prin piața de capital este mai potrivit decât cel bazat pe credit bancar.

Mesajul vine într-un moment în care România are deja o bază tot mai importantă de capital local. Fondurile de pensii private au ajuns la active totale de 209,03 miliarde lei la finalul lui 2025, iar Pilonul II a cumulat 201,6 miliarde lei, potrivit ASF. Activele sistemului au ajuns la circa 11% din PIB, însă aproximativ 69% din portofolii sunt încă plasate în instrumente cu venit fix, în timp ce acțiunile reprezintă 26%.

Europa pierde teren

Draghi a explicat că Europa pierde teren în fața Statelor Unite inclusiv pentru că firmele inovatoare găsesc peste Ocean capital mai ușor de atras și o piață uriașă de consumatori. Potrivit relatării ZF, fostul premier italian a spus că multe dintre companiile și startupurile europene de succes, mai ales din tehnologie, se mută în SUA pentru acces la o piață de capital mai puternică și la sute de milioane de clienți.

Pentru România, avertismentul este direct: dacă banii din fondurile de pensii și economiile populației rămân blocați în instrumente defensive, economia poate rata finanțarea companiilor inovatoare. Dacă însă sunt direcționați mai mult către acțiuni, listări și capital de risc, România poate transforma piața de capital într-un motor de creștere.

Draghi a legat prosperitatea viitoare și de energie. „Energia în viitor va fi factorul principal pentru prosperitatea unei ţări”, a spus fostul șef al BCE, atrăgând atenția că statele care nu au suficiente surse proprii vor depinde de alianțe, infrastructură și strategii comune.

Declarațiile sale sunt în linie cu raportul privind competitivitatea Europei, document în care Draghi avertizează că productivitatea slabă, costurile ridicate ale energiei, competiția globală și nevoia uriașă de investiții apasă tot mai puternic asupra prosperității europene. Comisia Europeană arată că raportul Draghi stă la baza unor inițiative precum noua busolă a competitivității, prezentată în 2025.

Fiul, un bărbat de 31 de ani, fiind foarte nervos, s-a luat la ceartă cu tatăl său, în vârstă de 61 de ani. Bărbatul nervos și-a amenințat tatăl, cât și ceilalți membri ai familiei, adresându-le injurii.

Tatăl a sunat la poliție. Când au ajuns polițiștii, fiul recalcitrant se afla în curtea casei, alături de cei trei copii.

Când polițiștii au încercat să discute cu el pentru a-l calma, bărbatul a scos un cuțit și a început să-și amenințe membrii familiei, dar și pe polițiștii prezenți la fața locului.

„În momentul în care polițiștii au încercat să poarte discuții cu acesta pentru clarificarea situației, bărbatul a refuzat să coopereze, iar la un moment dat ar fi scos un obiect tăietor-înțepător, adresând amenințări și manifestând un comportament agresiv verbal”, potrivit IPJ Timiș.

Oamenii legii s-au văzut nevoiți să cheme un negociator SAS.

Acesta s-a folosit de copii lui, pentru a îngreuna intervenția polițiștilor. Cu toate acestea, bărbatul nu i-a rănit propriu-zis.

Până la urmă, polițiștii au reușit să-l imobilizeze pe bărbat și l-au dus la sediul poliției. Autoritățile îl investighează pe bărbat și pentru infracțiunea de ultraj. Asta pentru că membrii familiei au refuzat să depună plângere, pentru ca aceștia să beneficieze de un ordin de protecție.

Cu toate acestea, atât partenera sa, cât și cei trei copii ai lor au fost scoși din curte de polițiști. Mama și copii urmează să fie plasați într-un centru de protecție al DGASPC Timiș.

Potrivit polițiștilor, pe parcursul intervenției, nici unul dintre membrii familiei nu au fost răniți.

Pacientul era internat din luna iulie 2023 într-o unitate de psihiatrie și nu avea contact cunoscut cu persoane bolnave sau suspecte. Până în 8 mai, acesta s-a aflat la Spitalul de Psihiatrie din Ștei, județul Bihor.

Pacientul a început zilele trecute să prezinte simptome precum febră, tuse și diaree, iar medicii au decis transferul său la Secția de Boli Infecțioase din Arad pentru investigații și tratament.

Rezultatul testului PCR pentru pacientul internat la Arad este pozitiv la hantavirus, iar specialiștii urmează să stabilească tulpina virusului, au transmis surse medicale pentru MEDIAFAX.

Potrivit acestora, cel mai probabil este vorba despre o tulpină transmisă prin contact cu rozătoare și nu de la om la om.

Precizările INSP

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a transmis că a fost raportat un caz suspect de hantaviroză, iar probele biologice au fost trimise la Institutul Cantacuzino pentru confirmarea diagnosticului.

„Este vorba despre o persoană internată într-o unitate de psihiatrie din luna iulie 2023, fără contact cunoscut cu persoane bolnave sau suspecte. Probele biologice au fost recoltate și transmise către Institutul Cantacuzino pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului”, a precizat INSP.

INSP a precizat că, până la primirea rezultatelor complete de laborator și stabilirea tulpinii, cazul rămâne încadrat drept suspiciune.

Potrivit datelor INSP, în România au fost raportate 15 cazuri de hantavirus în perioada 2023-2026: patru în 2023, trei în 2024, șapte în 2025 și un caz în acest an, până în prezent.

„Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a participat la 15 mai 2026, la Chișinău, la reuniunea ministerială a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, alături de omologii din celelalte 45 de state membre. Ministrul român a mers la Chișinău cu mesaje concrete pe cele trei direcții care definesc activitatea Consiliului Europei: drepturile omului, democrația și statul de drept”, se arată în comunicatul de presă emis de MAE. 

În cadrul reuniunii, șefa diplomației de la București alături de viceprim-ministrul Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a coprezidat masa rotundă combaterii operațiunilor de ingerință străină și protejării proceselor democratice, avertizând asupra provocărilor generate de noile tehnologii. 

„Ministrul Oana Țoiu a subliniat că asistăm la o escaladare fără precedent a manipulării și interferenței informaționale (FIMI) prin campanii tot mai bine finanțate, alimentate de inteligență artificială și unelte cibernetice, care răspândesc dezinformarea cu o viteză greu de contracarat. Pentru România și Republica Moldova, fenomenul are o miză aparte având în vedere că limba comună face ca cele două spații informaționale să se contopească, iar campaniile ostile să poate fi duse în ambele țări dintr-un singur punct”, transmite Ministerul. 

De asemenea, România a notificat intenția României de a adera la Acordul privind Tribunalul Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei, un demers care vizează tragerea la răspundere a Rusiei pentru crimele din Războiul din Ucraina, inițiativa fiind susținută de 36 de state. 

„Ministrul român a reafirmat angajamentul față de sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului. Pe tema migrației, a precizat că România urmărește îndeaproape evoluțiile, în acord cu obligațiile care decurg din Convenție. La final, miniștrii au adoptat Declarația de la Chișinău și o serie de decizii privind Acordul Parțial Extins privind Comitetul Director al Tribunalului Special, Noul Pact Democratic pentru Europa, viitorul activităților Consiliului Europei în domeniul migrației și cooperarea cu Uniunea Europeană”, mai transmite MAE. 

„Nu vreau ca cineva să declare independența și apoi, noi să fim nevoiți să parcurgem 15.000 de kilometri ca să mergem la război. Nu vrem ca cineva să spună: Hai să declarăm independența pentru că Statele Unite ne susțin”, a spus Trump într-un interviu acordat Fox News, citat de AFP. 

În paralel, în cadrul summitului, președintele chinez Xi Jinping a subliniat amploarea chestiunii Taiwanului în relațiile bilaterale. 

„Problema Taiwanului este cea mai importantă chestiune în relațiile China-SUA. Dacă este gestionată greșit, cele două națiuni ar putea intra în coliziune sau chiar în conflict, împingând întreaga relație China-SUA într-o situație extrem de periculoasă”, a afirmat Xi Jinping. 

Trump a confirmat, de asemenea, că a discutat în detaliu cu Xi Jinping subiectul Taiwan și al vânzărilor de arme. 

„Am discutat în detaliu despre Taiwan, știi, toată treaba cu vânzările de arme. Nu mi-am luat niciun angajament în nicio direcție”, a spus Trump. 

În luna decembrie, Congresul SUA a aprobat un pachet de vânzări de armament în valoare de 11,1 miliarde de dolari către Taiwan, cel mai mare pachet de arme furnizat insulei.