Atac israelian asupra „arhitectului” atacului din 7 octombrie / Hamas nu confirmă și nu infirmă

Armata israeliană a efectuat vineri seară un atac aerian în orașul Gaza care l-a vizat pe Izz al-Din al-Haddad, liderul brigăzilor Qassam – aripa militară a Hamas -, au anunțat premierul Benjamin Netanyahu și ministrul Apărării, Israel Katz, potrivit AP.

Nu este clar dacă al-Haddad a fost ucis sau rănit. Hamas nu a comentat.

Vineri seară au avut loc cel puțin două atacuri israeliene în oraș: unul asupra unei clădiri rezidențiale și altul asupra unui vehicul.

Șapte persoane au fost ucise și zeci rănite, potrivit oficialilor medicali de la Spitalul de câmp Saraya al Societății Semilunii Roșii Palestiniene și de la spitalul Shifa.

Palestinienii raportează și alte atacuri

Cetățenii palestinieni au raportat și alte atacuri aeriene ulterioare, ale căror ținte nu au fost imediat clare.

Netanyahu și Katz l-au descris pe al-Haddad drept „unul dintre arhitecții” atacului din 7 octombrie 2023, în care militanții Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane și au luat 251 de ostatici. „Mai devreme sau mai târziu, Israelul vă va ajunge”, au transmis cei doi oficiali, amenințând că Israel va continua să îi urmărească pe toți cei implicați în acel atac.

Atacul de vineri vine în contextul unui armistițiu fragil încheiat în octombrie, pe care atât Israelul, cât și Hamas l-au acuzat reciproc că îl încalcă.

de la declanșarea ofensivei israeliene, peste 72.000 de persoane au fost ucise

Gaza a fost lovită aproape zilnic, iar de la semnarea acordului au murit peste 850 de persoane, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza.

Ultimul precedent similar a fost atacul care l-a vizat pe fiul negociatorului principal al Hamas, Khalil al-Hayya.

De la declanșarea ofensivei israeliene ca răspuns la atacul Hamas din 2023, peste 72.700 de persoane au fost ucise în Gaza, conform acelorași surse medicale palestiniene – considerate în general fiabile de comunitatea internațională, în ciuda faptului că ministerul face parte din guvernul condus de Hamas.

Australia impune cea mai dură carantină / Șase pasageri de pe nava cu focar de hantavirus vor fi carantinați trei săptămâni

Șase pasageri de pe nava de croazieră MV Hondius, lovită de un focar de hantavirus soldat cu trei morți, au ajuns vineri în Australia, unde vor petrece cel puțin trei săptămâni în carantină – una dintre cele mai stricte măsuri de acest fel din lume, potrivit Associated Press.

Avionul care îi transporta din Olanda a aterizat la baza militară RAAF Pearce, lângă Perth, capitala statului Australia de Vest.

Duși la centrul de carantină Bullsbrook

De acolo, cei cinci australieni și un cetățean neozeelandez au fost duși cu autobuzul la centrul de carantină Bullsbrook, o unitate construită în 2022 ca răspuns la pandemia de COVID-19 și rămasă în mare parte neutilizată de atunci.

Ministrul australian al Sănătății, Mark Butler, a justificat decizia de a impune o carantină mai lungă decât în alte țări prin dorința de a elimina orice risc de transmitere a virusului în comunitate. Pasagerii întorși în Statele Unite și în majoritatea țărilor europene petrec doar câteva zile în carantină înainte de a fi trimiși acasă.

Analize detaliate la Bullsbrook

Organizația Mondială a Sănătății a identificat o perioadă de incubație potențială de 42 de zile, iar Butler a precizat că nu s-a luat încă o decizie privind măsurile pentru restul acestui interval.

Toți șase au fost testați negativ pentru hantavirus înainte de a pleca din Olanda și au fost evaluați de un medic în timpul zborului.

Urmează să fie supuși unor analize medicale mai detaliate la Bullsbrook.

MV Hondius se afla într-o croazieră din Argentina spre Antarctica și mai multe insule izolate din Atlanticul de Sud când a fost identificat focarul.

Informații de context

Din cele 11 cazuri confirmate la bord, trei s-au soldat cu decese.

După evacuarea pasagerilor și a unei părți din echipaj, nava se întoarce acum în Olanda pentru curățare și dezinfecție.

În Statele Unite, cei doi pasageri aflați inițial la Atlanta au fost transferați joi la Centrul Național de Carantină din Omaha.

Unul dintre ei fusese plasat inițial în unitatea de bioizolare a Centrului Medical al Universității din Nebraska după un test pozitiv pe navă, dar a primit ulterior un rezultat negativ.

Trump, acuzat că a tranzacționat acțiuni la companii cu care administrația sa avea contracte / Eric Trump respinge acuzațiile: „Sunt o minciună”

Președintele american Donald Trump se confruntă cu un val de critici după ce a ieșit la iveală că a efectuat tranzacții bursiere de sute de milioane de dolari în primele trei luni ale anului 2026, vizând companii cu care administrația sa a avut, în aceeași perioadă, relații de afaceri directe, relatează Forbes.

O declarație financiară publicată joi arată că Trump a cumpărat și vândut acțiuni ale unor companii precum Nvidia, Palantir, Meta sau Paramount Skydance între ianuarie și martie 2026.

Valoarea totală a tranzacțiilor se ridică, potrivit calculelor Reuters, între 220 și 750 de milioane de dolari.

Documentul nu precizează însă cine a efectuat efectiv tranzacțiile, tipul exact al titlurilor sau operațiunile sub 1.000 de dolari.

Cele mai mari achiziții individuale, evaluate între 1 și 5 milioane de dolari fiecare, au vizat companii precum Nvidia, Adobe, Oracle, Microsoft, Amazon, Apple, Boeing sau Uber.

Portofoliul include și acțiuni la Disney, Meta, Alphabet, Walmart, DoorDash sau Chipotle, printre altele.

Conflicte de interese?

Două cazuri au atras atenția în mod special. Trump ar fi cumpărat acțiuni Nvidia imediat înainte ca administrația sa să aprobe vânzarea de cipuri ale companiei către China — decizie anunțată în contextul recentei vizite a președintelui la Beijing, la care a participat și Jensen Huang, directorul executiv al Nvidia.

De asemenea, ar fi achiziționat acțiuni Palantir tocmai când compania semna un contract de 1 miliard de dolari cu Departamentul pentru Securitate Internă.

Senatoarea democrată Elizabeth Warren a fost printre primii care au semnalat public potențialele conflicte de interese, criticându-l pe Trump pentru că l-a inclus pe Huang în delegația oficială din China în timp ce deținea acțiuni ale companiei pe care acesta o conduce.

Familia Trump respinge acuzațiile

Eric Trump a reacționat vineri pe rețeaua X, susținând că afirmațiile sunt „o minciună și complet false”.

El a declarat că activele familiei sunt gestionate integral printr-un fond blind, iar titlurile de valoare sunt incluse în indici bursieri, ceea ce ar exclude orice decizie individuală de cumpărare sau vânzare din partea membrilor familiei.

Același mesaj a venit și din partea unui purtător de cuvânt al Organizației Trump, care a precizat că portofoliul președintelui „este gestionat exclusiv prin conturi discreționare, administrate independent de instituții financiare terțe”, iar Trump și familia sa „nu joacă niciun rol în selectarea, direcționarea sau aprobarea investițiilor specifice”.

Avere în creștere 

Forbes estimează averea lui Trump la 6,2 miliarde de dolari, din care aproximativ 1,3 miliarde reprezintă active lichide, inclusiv titluri de valoare.

Pe lângă acțiuni, președintele continuă să acumuleze avere prin dețineri de criptomonede, acorduri de licențiere și alte afaceri – fără să fi renunțat la interesele sale private, situație care îi permite să profite, controversat, de pe urma mandatului său.

Legi blocate

O lege care ar interzice președintelui și parlamentarilor să tranzacționeze acțiuni a avansat anul trecut dintr-o comisie a Senatului, dar a stagnat ulterior și are șanse reduse să treacă în Congresul controlat de republicani.

Când senatorul republican Josh Hawley a votat alături de democrați pentru menținerea interdicției și în cazul președintelui, Trump a reacționat furios pe Truth Social, acuzându-l că îl „țintește” pe „un senator de mâna a doua”.

O nouă declarație financiară, care va detalia și celelalte active ale președintelui, urmează să fie publicată în perioada imediat următoare.

A amenințat că se sinucide după ce și-a lovit mama

Un incident complex, care a implicat violență domestică, amenințări cu suicidul și obstacole în calea intervenției polițiștilor, a avut loc joi seară pe strada Atomului din municipiul Timișoara, potrivit unui comunicat al Poliției.

La data de 15 mai 2026, în jurul orei 20:52, polițiștii au fost alertați printr-un apel la 112 că un bărbat de 36 de ani ar intenționa să își pună capăt vieții într-un apartament din zonă.

Ancheta preliminară a relevat că, pe fondul consumului de alcool și al unui conflict spontan, acesta lovise o femeie de 58 de ani.

Mama bărbatului nu a dorit să meargă la spital

Victima a refuzat să fie transportată la spital.

Ea a fost condusă la sediul poliției, unde a fost întocmit formularul de evaluare a riscului în vederea emiterii unui ordin de protecție provizoriu, conform Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.

Duși la clinica de psihiatrie

Bărbatul de 36 de ani a refuzat inițial orice contact cu echipajele de intervenție, manifestând un comportament agresiv verbal și neoprindu-se din spatele ușii încuiate.

În urma negocierilor purtate de polițiști, acesta a fost convins să deschidă ușa, după care a fost imobilizat și transportat la Clinica de Psihiatrie „Eduard Pamfil” din Timișoara pentru evaluare de specialitate.

La fața locului se afla și un al doilea bărbat, de 32 de ani, care, aflat în stare de ebrietate, a îngreunat intervenția forțelor de ordine prin comportamentul său agitat și agresiv.

Acesta a fost transportat la aceeași unitate medicală.

Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-au produs evenimentele și pentru dispunerea măsurilor legale care se impun.

Trump cere uraniul Teheranului – în timp ce SUA anunță prelungirea armistițiului cu Israelul și Libanul

Trump scrie în cea mai recentă postare a sa pe Truth Social că atât SUA, cât și China vor ca războiul din Iran să se încheie și că, în același timp, nu vor ca Teheranul să dețină o armă nucleară, potrivit news.sky.com.

Între timp, SUA spun că Israelul și Libanul au convenit să prelungească armistițiul.

America oferă, de asemenea, o recompensă pentru informații despre producția de drone iraniană.

Știre în curs de actualizare

 

 

Bursele din întreaga lume au scăzut brusc / Ce s-a întâmplat și de ce contează

Vineri a fost o zi proastă pentru investitorii de pe bursele din întreaga lume.

După săptămâni în care piețele atinseseră recorduri pe bandă rulantă, alimentate de entuziasmul față de inteligența artificială, a venit și corecția – bruscă și generalizată, scrie AP.

Ce s-a întâmplat pe bursă

Principalii indici americani au scăzut semnificativ față de maximele istorice atinse cu o zi înainte. S&P 500 a coborât cu 1,2%, Dow Jones a pierdut 537 de puncte (1,1%), iar Nasdaq – indicele dominat de companii tech – a scăzut cu 1,5%.

În Europa și Asia, scăderile au depășit 1,5% pe majoritatea piețelor. Bursa sud-coreeană a fost cea mai afectată, cu un minus de 6,1% într-o singură zi.

Cel mai vizibil perdant a fost Nvidia, compania care a devenit simbolul revoluției inteligenței artificiale: acțiunile sale au scăzut cu 4,4% vineri, deși rămân cu peste 26% în plus față de începutul anului.

Micron Technology a pierdut 6,6% într-o zi, în ciuda unui avans de aproape 154% de la 1 ianuarie.

De ce s-a întâmplat

Răspunsul scurt: petrolul și dobânzile.

Războiul cu Iranul continuă, iar Strâmtoarea Ormuz – o arteră vitală prin care trece o parte importantă din petrolul mondial – rămâne închisă pentru petroliere.

Asta a dus prețul barilului de țiței Brent la 109 dolari, față de aproximativ 70 de dolari înainte de conflict.

Petrolul mai scump înseamnă inflație mai mare. Iar inflația mai mare complică planurile Rezervei Federale americane (Fed), banca centrală a SUA, de a reduce dobânzile. Investitorii au renunțat practic la orice speranță că Fed va ieftini creditele în acest an – ba chiar au început să parieze că dobânzile ar putea fi majorate în 2026.

Această perspectivă a agitat puternic piața obligațiunilor.

Randamentul titlurilor de trezorerie americane pe 10 ani a urcat la 4,59%, față de 3,97% înainte de război, iar cel pe 30 de ani a ajuns la 5,13% – un nivel nevăzut din 2007, de dinainte de criza financiară globală.

De ce contează randamentele obligațiunilor

Pentru cei mai puțin familiarizați cu aceste instrumente: când randamentele obligațiunilor cresc, creditele devin mai scumpe pentru toată lumea – rate ipotecare mai mari, împrumuturi mai costisitoare pentru companii, consum mai redus.

În plus, dobânzile mai mari fac ca acțiunile să pară mai puțin atractive față de obligațiuni, ceea ce tinde să ducă bursele în jos.

Companiile mici sunt cele mai vulnerabile în astfel de momente, pentru că depind mai mult de împrumuturi pentru a crește.

Indicele Russell 2000, care urmărește firmele mici americane, a scăzut cu 2,4% — dublu față de S&P 500.

Ce spun analiștii

Specialiștii avertizează că piețele, în special cele din tehnologie și inteligență artificială, crescuseră probabil prea mult, prea repede.

„Piețele au intrat în teritoriul supracumpărării”, a explicat Brian Jacobsen de la Annex Wealth Management, precizând totuși că fundamentele economiei americane rămân solide.

„Drumul nu va fi lin. Astfel de perioade necesită mai multă disciplină decât speranță”, a adăugat el.

Economia americană dă în continuare semne de rezistență – producția industrială a crescut peste așteptări luna trecută – dar consumatorii sunt tot mai îngrijorați de prețuri, război și taxe vamale. Combinația dintre o economie încă solidă și o inflație persistentă este exact scenarul cel mai dificil de gestionat pentru băncile centrale.

Spania stabilește din nou un record în transplanturi: 39 de donatori de organe în 48 de ore

Această nouă performanță a avut loc între marți, 24, și miercuri, 25 martie, coincizând cu Ziua Națională a Transplantului, când solidaritatea familiilor spaniole și munca a sute de profesioniști au permis realizarea a 75 de transplanturi în două zile, a subliniat vineri Organizația Națională de Transplanturi (ONT) într-un comunicat, scrie EFE.

Astfel, în doar 48 de ore, un total de 39 de persoane au oferit șansa de a salva sau de a îmbunătăți calitatea vieții pentru 75 de pacienți, prin donarea de organe.

46 de spitale din 10 comunități autonome implicate

Dintre transplanturi, 49 au fost renale, 14 hepatice, 8 pulmonare, 2 cardiace și unul de pancreas-rinichi. Nu mai puțin de 46 de spitale din 10 comunități autonome – Andaluzia, Aragon, Castilla-La Mancha, Castilla și León, Catalonia, Comunitatea Valenciană, Extremadura, Galicia, Madrid și Murcia – au fost implicate în acest nou record.

Pentru transportul organelor și al echipelor de transplant, a fost necesară mobilizarea a 5 avioane private, cu implicarea aeroporturilor din Badajoz, Barcelona, Madrid, Murcia, Valencia și Zaragoza.

Printre persoanele transplantate s-au aflat patru pacienți incluși în Planul Național de Acces la Transplant pentru pacienți hiperimunizați (PATHI) al ONT, persoane cu dificultăți foarte mari în a primi un transplant din cauza caracteristicilor lor imunologice.

Întreaga activitate este comparabilă doar cu recordul anterior, înregistrat pe 17 aprilie 2024, când au fost realizate 48 de transplanturi în 24 de ore de la 19 donatori decedați.

Spania se menține de peste trei decenii lider mondial: în 2025 au fost realizate 6.334 de transplanturi de organe, ceea ce reprezintă o rată de 129 de transplanturi la un milion de locuitori, activitate posibilă datorită gestului celor 2.547 de persoane care au donat organe după deces și a celor 408 care au făcut acest lucru în viață.

Cu toate acestea, ONT amintește că, zilnic, peste 5.000 de persoane așteaptă un organ.

Procesul pentru viol din New York al lui Harvey Weinstein s-a încheiat cu anularea procedurii, după ce juriul nu a ajuns la un verdict

Judecătorul Curtis Farber a declarat anularea procesului după ce jurații au informat instanța că nu pot ajunge la o decizie unanimă în privința acuzației potrivit căreia Harvey Weinstein ar fi violat-o în 2013 pe actrița Jessica Mann, informează Associated Press

Deliberarea juriului a durat trei zile. După ce l-au anunțat pe judecător că au concluzionat că nu pot ajunge la un verdict comun, instanța le-a cerut inițial să continue deliberările, conform practicii judiciare din statul New York. 

O nouă audiere a fost programată pentru 24 iunie, când procurorii vor decide dacă vor solicita organizarea unui al patrulea proces în acest caz. 

Procurorul districtual din Manhattan, Alvin Bragg, a declarat că este dezamăgit de rezultat, dar că respectă decizia juriului. 

El a precizat că autoritățile vor discuta cu Jessica Mann înainte de a lua o decizie privind continuarea procedurilor. 

Procesul, anulat și în luna iunie a anului trecut, reprezintă o reluare a celui din 2020 care îl condamnase la 23 de ani de detenție, dar care a fost anulat de Curtea de Apel din New York în 2024, pe motiv că instanța inițială a acceptat mărturii nepermise. 

Tot în iunie 2025 Weinstein a fost găsit vinovat pentru agresarea fostei asistente de producție Miriam Haley în 2006 și achitat pentru o altă acuzație legată de Kaja Sokola

În ciuda impasului, Weinstein rămâne în detenție, fiind deja condamnat la 16 ani de închisoare în California pentru o altă faptă de viol.

Horia Constantinescu, fostul șef al ANPC, în stenogramele dosarului celor doi procurori din Constanța

Unul dintre cei doi procurori i-ar fi promis lui Constantinescu că-i va urgenta activitățile de urmărire penală în dosarul ce viza mutarea sa la Ialomița.

Unul dintre procurorii din dosar i-ar fi promis lui Constantinescu că îl va pune în legătură cu avocatul său, Alexandru Petru Lisievici Brezeanu, și o va desemna procuroare de caz, Camelia Contoroș, pe care o descrie drept „serioasă, dar înceată”.

Potrivit datelor din dosar, o vi mai târziu, avocatul se prezintă la birou, iar procurorul își îndeplinește promisiunea făcută lui Horia Constantinescu, precizând că a vorbit cu cea de-a doua procuroare, mai sus numită „să urgenteze puțin”, după cum se menționează în procesul verbal de redare a înregistrării audio-video, întocmit organele de cercetare penală.

Potrivit datelor din dosar, avocatul este unul dintre cei trei care aveau rolul „de a negocia modalitatea în care vor fi primite foloasele materiale necuvenite pentru a se emite o soluție favorabilă în dosarele penale instrumentate de către procurorii Gigi-Valentin Ștefan și Niță Teodor”.

Înainte de a ocupa funcția de președinte al Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorului din Constanța, Constantinescu a fost președinte al ANPC din 2019 până în 2024.

Administrația Trump se pregătește să îl pună sub acuzare pe fostul președinte cubanez Raul Castro

Fratele lui Fidel Castro, care i-a urmat la șefia statului cubanez în 2011, este cercetat de Departamentul de Justiție al Statelor Unite pentru doborârea  a patru avioane în 1996, conform surselor citate de Associated Press

La momentul incidentului, Castro ocupa funcția de ministru al Apărării, iar aeronavele aparțineau grupului de exilați cubanezi Brothers to the Rescue, cu sediul la Miami.

Încă din luna martie a anului curent, autoritățile judiciare federale din Florida au constituit un grup special de procurori și agenți federali pentru a construi dosare împotriva unor oficiali cubanezi de rang înalt, pe fondul solicitărilor venite din partea mai multor politicieni republicani care cer reluarea investigației privind incidentul din 1996.  

Inculparea ar veni pe fondul presiunilor exercitate de Statele Unite asupra Cubei. Încă de la începutul anului Washingtonul a extins regimul de sancțiuni instituind o blocadă energetică. În plus, președintele Trump a vehiculat de mai multe ori ideea preluării controlului insulei.  

Joi, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a întâlnit cu oficiali cubanezi, printre care și nepotul lui Raul Castro,  Raulito Rodriguez Castro, ministrul de interne Lazaro Alvarez Casas și șeful serviciilor de informații cubaneze.