Ministerul de Externe din Marea Britanie anunță că monitorizează constant țările din Orientul Mijlociu și Europa și își actualizează sfaturile de călătorie pentru cetățenii britanici, potrivit Express.

De la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, ministerul a mutat mai multe destinații din categoria „sigure” în categoria „restricționate”. Principalele avertizări au vizat Iran și Israel, dar treptat acestea au cuprins și alte țări din regiune, atacate cu rachete și drone de iranieni.

Recent, britanicii au extins sfaturile de călătorie și asupra unor țări europene. În cazul Ciprului, nu există un avertisment „nu călătoriți”. Totuși, ministerul le recomandă britanicilor să ia măsuri de precauție și să urmărească anunțurile autorităților locale. Decizia a fost luată după ce o bază britanică din Cipru a fost atacată cu o dronă.

Britanicii care au vacanțe rezervate în Turcia au fost informați că majoritatea țării rămâne în categoria „sigură”. Cu toate acestea, ministerul britanic îi sfătuiește pe călători să evite „toate călătoriile la o distanță de maximum 10 km de granița cu Siria din cauza luptelor și a unui risc crescut de terorism”. Britanicii mai sunt sfătuiți să urmărească îndrumările oficiale și recomandările pentru criză.

În mod similar, în cazul Greciei nu există avertismente de călătorie. Totuși, ministerul a transmis că „nicio călătorie nu poate fi garantată în siguranță, citiți toate sfaturile din acest ghid.”

La Curtea Supremă a Danemarcei va începe procesul privind vânzările de arme către Israel, potrivit Al Jazeera. Patru organizații umanitare acuză Danemarca de încălcarea dreptului internațional prin exportul de arme către Israel.

În 2025, o instanță inferioară a respins procesul intentat împotriva ministerului de externe al țării de către asociația palestiniană pentru drepturile omului Al-Haq, ActionAid Danemarca și filialele daneze ale Amnesty International și Oxfam.

Organizațiile susțin că Danemarca își încalcă angajamentele internaționale prin vânzarea de piese pentru avioane de vânătoare F-35. Un reprezentant Amnesty a vorbit despre „crime de război și genocid” în cadrul campaniei militare a Israelului în Gaza.

Totuși, Curtea Supremă nu va judeca poziția Danemarcei ci doar dacă organizațiile au dreptul de a testa legalitatea vânzărilor de arme ale țării în instanțe.

Ministerul Finanțelor a publicat marți proiectul bugetului pentru anul 2026, în secțiunea de transparență decizională de pe site-ul instituției.

Documentația publicată include Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2026, Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 și Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2026.

Totodată, Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2026 și proiecția acesteia pentru perioada 2027–2029, împreună cu anexele aferente.

Consultare publică timp de 10 zile

Propunerile și observațiile privind proiectele de acte normative pot fi transmise în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site-ul instituției.

Documentele pot fi consultate pe site-ul Ministerului Finanțelor, în secțiunea dedicată proiectelor de acte normative.

Potrivit datelor prezentate anterior de ministrul Finanțelor, bugetul pentru 2026 ar urma să prevadă investiții de aproximativ 20 de miliarde de euro, o parte semnificativă provenind din fonduri europene, inclusiv din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Trump a declarat luniîntr-o postare că va ataca Iranul „de 20 de ori mai dur” dacă Teheranul va opri comerțul pe ruta maritimă cheie din Golful Persic.

Ali Larijani, șeful Consiliului Național de Securitate al Iranului și consilier principal al liderului suprem asasinat, i-a răspuns astăzi lui Trump pe X, scriind: „Națiunea sacrificială a Iranului nu se teme de amenințările tale goale. Nici măcar cei mai puternici decât tine nu au putut elimina Iranul. Ai grijă să nu fii eliminat tu însuți”, potrivit Sky News.

Transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz, pe care trece o cincime din petrolul mondial, s-a oprit aproape complet după ce Iranul a amenințat că va ataca orice navă care va încerca să treacă prin această zonă, ceea ce a dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor petrolului și gazelor naturale.

În ultimul an, Washingtonul a încercat să reducă fluxul de bani către Moscova. O modalitate este limitarea exporturilor de petrol rusesc către India. Administrația președintelui Donald Trump a impus tarife ridicate asupra unor exporturi indiene și a sancționat două mari companii petroliere rusești, în încercarea de a descuraja achizițiile de țiței din Rusia, arată CNN.

Strategia a început să dea rezultate. India nu a renunțat complet la petrolul rusesc, dar și-a redus semnificativ importurile, orientându-se mai mult către furnizorii din Orientul Mijlociu.

Războiul din Iran schimbă calculele energetice

Situația s-a schimbat însă odată cu ofensiva militară lansată de Statele Unite și Israel asupra Iranului. Escaladarea conflictului a afectat strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel global. Aproape tot petrolul provenit din Golf tranzitează această zonă. În acest moment, prețul petrolului a depășit 100 de dolari pe baril, pentru prima dată de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022.

În plus, Iranul a amenințat că ar putea ataca infrastructura energetică a statelor vecine. Acest lucru amplifică temerile privind întreruperi ale livrărilor.

India se întoarce către petrolul rusesc

Pe fondul incertitudinii din Orientul Mijlociu, India ar putea crește din nou importurile de petrol din Rusia. Potrivit companiei de analiză energetică Kpler, aproximativ 2,5 – 2,7 milioane de barili de petrol pe zi importate de India provin din statele din Golf, precum Irak, Arabia Saudită, Kuweit și Emiratele Arabe Unite. Dacă transporturile prin strâmtoarea Hormuz rămân afectate, petrolul rusesc ar putea deveni din nou o alternativă importantă pentru piața indiană.

Datele Kpler arată că în prezent există aproximativ 130 de milioane de barili de petrol rusesc aflați pe mare. Înseamnă că o parte dintre aceste transporturi pot fi redirecționate rapid către porturile indiene.

Washingtonul acordă o derogare temporară

Statele Unite au acordat recent rafinăriilor indiene o derogare de 30 de zile pentru a cumpăra petrol rusesc aflat deja în tranzit. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că decizia a fost luată pentru a menține fluxul global de petrol și pentru a evita perturbări majore pe piață. Experții spun însă că această soluție este doar temporară. Livrările din Rusia ajung mai lent în India decât cele din Orientul Mijlociu, iar Moscova nu poate compensa complet deficitul provocat de blocajele din Golful Persic.

Totuși, dacă tensiunile din regiune vor continua, presiunea asupra piețelor energetice ar putea crește. Țărilei importatoare precum India vor fi nevoite să caute rapid alternative pentru a-și asigura necesarul de energie.

Prim-ministrul thailandez Anutin Charnvirakul a ordonat funcționarilor publici să economisească energie pe fondul crizei energetice provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, a declarat marți un purtător de cuvânt al guvernului, măsurile luate incluzând suspendarea călătoriilor în străinătate și utilizarea scărilor în loc de lifturi, relatează Reuters.

În Vietnam, autoritățile au solicitat, de asemenea, extinderea utilizării muncii de acasă și au cerut locuitorilor să reducă călătoriile cu autoturisme și motociclete personale.

Pe fondul creșterii prețurilor la benzină, la stațiile de alimentare s-au format cozi, pentru că mulți încearcă să alimenteze în avans, temându-se de o nouă creștere a prețurilor.

Saltul brusc al prețurilor la combustibil este asociat cu întreruperile furnizării de petrol din cauza acțiunilor militare din Orientul Mijlociu.

În unele țări, există temeri că o escaladare ulterioară ar putea duce la deficite de combustibil și restricții noi.

Aproximativ 39.300 de studenți din România vor beneficia de burse sociale finanțate din fonduri europene, în valoare de 925 de lei pe lună, prin Programul Educație și Ocupare. Sprijinul este destinat tinerilor proveniți din medii vulnerabile sau din grupuri dezavantajate, pentru a-i ajuta să își continue studiile universitare.

Anunțul a fost făcut marți de europarlamentarul Dan Motreanu, care a precizat că fondurile europene au fost alocate în urma discuțiilor dintre autoritățile române și Comisia Europeană.

Cum vor fi acordate bursele

Ministerul Educației a declanșat deja procedura de selecție a universităților care vor participa la program. După această etapă, instituțiile de învățământ superior vor selecta studenții eligibili care vor primi bursele.

Sprijinul financiar este destinat în special studenților aflați în situații economice dificile, pentru care costurile legate de studii – chirie, transport, materiale educaționale sau cheltuieli de trai – pot deveni un obstacol în continuarea educației universitare.

„Acest sprijin este esențial pentru asigurarea accesului echitabil la educație și pentru reducerea abandonului universitar în România”, a transmis Dan Motreanu.

Pentru prevenirea abandonului universitar

Bursele vor fi acordate lunar și au rolul de a oferi nu doar un ajutor financiar imediat, ci și șansa ca studenții să rămână în sistemul educațional, să își finalizeze studiile și să își construiască ulterior o carieră profesională stabilă.

Programul Educație și Ocupare este finanțat din fonduri europene și urmărește, printre altele, reducerea abandonului universitar și creșterea accesului la educație pentru tinerii din medii defavorizate.

Potrivit europarlamentarului liberal, prin reducerea inegalităților și formarea unei forțe de muncă mai bine pregătite, investițiile în educație contribuie direct la dezvoltarea economică și socială a României.

Decizia a fost anunțată luni de secretarul de stat american, Marco Rubio, care a cerut eliberarea tuturor cetățenilor americani aflați în detenție, inclusiv Mahmood Habibi și Dennis Coyle.

Talibanii au calificat această decizie drept „regretabilă” și au declarat că doresc să rezolve problema prin dialog, scrie Reuters.

Potrivit unui comunicat al purtătorilor de cuvânt ai talibanilor, guvernul de la Kabul este deschis negocierii cu Statele Unite pentru a evita escaladarea tensiunilor și pentru a proteja relațiile diplomatice existente.

Analistii consideră că această desemnare poate avea efecte economice și diplomatice importante, inclusiv sancțiuni împotriva guvernului taliban și restricții în relațiile internaționale ale Afganistanului. În plus, aceasta transmite un semnal clar că Statele Unite urmăresc eliberarea tuturor cetățenilor americani capturați sau reținuți în mod abuziv.

În paralel, comunitatea internațională urmărește cu atenție modul în care talibanii vor răspunde cererilor de eliberare. Experții atrag atenția că dialogul rămâne cea mai eficientă cale de rezolvare a conflictului și de prevenire a unor noi tensiuni. Talibanii au precizat că sunt gata să discute „pas cu pas” despre fiecare caz de detenție și să colaboreze cu mediatori internaționali pentru a evita repercusiuni politice sau economice majore.

Primul scut anti-drone din UE va fi construit de Polonia. Demersul vine după ce în toamna anului 2025, Rusia a lansat aproximativ 20 de drone în spațiul aerian polonez, dar și după ce zilele trecute, drone iraniene Shahed au lovit o bază britanică din Cipru, în contextul atacurilor SUA-Israel asupra Iranului.

Potrivit Financial Times, sistemul polonez se numește San, este dezvoltat de un consorțiu polono-norvegian și este estimat să coste aproximativ 3,5 miliarde de euro.

Sistemul San

Sistemul polonez va cuprinde 18 baterii mobile anti-drone, iar fiecare dintre acestea este echipată cu senzori. Componentele radar și armele montate pe mai multe vehicule vor patrula frontiera poloneză și se vor conecta la sistemele de apărare naționale și aliate, scrie Financial Times.

„Luna septembrie a fost o lecție importantă pentru Polonia, deoarece a trebuit să folosim ceea ce aveam la dispoziție, adică avioane de luptă cu rachete care costă fiecare 1 milion de dolari pentru a doborî drone care costă probabil 1.000 de dolari”, a declarat generalul polonez în retragere Jarosław Gromadziński, potrivit sursei citate.

Sistemul San va combina capacități de război electronic cu opțiuni cinetice. În plus, sistemul va putea lansa drone interceptoare și rachete ghidate capabile să țintească elicoptere care zboară la joasă altitudine și aeronave fără pilot.

Consorțiul polono-norvegian a organizat prima demonstrație pe teren luna trecută, când a prezentat unele dintre armele care vor fi incorporate în sistem.

Primele baterii ale sistemului ar urma să fie livrate forțelor armate poloneze înainte de sfârșitul acestui an. Întregul sistem ar urma să devină operațional în termen de doi ani. 

Cine se opune

Acest proiect este finanțat cu fondurile alocate Varșoviei în cadrul noului program SAFE. Totuși, proiectul s-a lovit de unele obstacole politice, deoarece partidul Lege și Justiție (PiS) se opune utilizării de către Varșovia a împrumuturilor UE. Poziția este motivată de faptul că acest lucru ar da Bruxelles-ului un cuvânt de spus în deciziile Poloniei în materie de achiziții publice.

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a avertizat că s-ar putea opune acestei finanțări cu fonduri provenite din SAFE, sugerând utilizarea rezervelor băncii centrale poloneze ca sursă de finanțare mai ieftină.

Premierul Donald Tusk a anunțat că guvernul său ar putea căuta finanțare alternativă în cazul unui veto prezidențial, pe care l-a calificat ca fiind nejustificat.

San „este un concept complet nou, dar se bazează pe experiența Ucrainei”, a declarat Radosław Piesiewicz, coproprietar al producătorul polonez de radare Advanced Protection Systems (APS).

Pe X, multe conturi americane cu mulți urmăritori distribuie videoclipul lui Donald Trump în care se văd sicriele acoperite cu steaguri americane pe pista bazei aeriene Dover (Delaware), potrivit Le Figaro.

Obiectul furiei lor: șapca albă cu literele aurii „USA” pe care președintele Statelor Unite a păstrat-o pentru a face salutul militar la trecerea cortegiului.

„Ticălosul ăsta nu are absolut niciun simț al demnității sau al aprecierii momentului prezent. Se numește «Transfer demn» dintr-un motiv. Scoate-ți șapca!”, a declarat fostul președinte al Comitetului Național Republican, Michael Steele, acum președinte.

Douglas Heye, fostul director de comunicare al Partidului Republican, a criticat public și el lipsa de considerație a lui Trump.

„Știu ce ar fi spus republicanii dacă Obama ar fi făcut asta – eu aș fi scris declarația. Rușinos”, a scris el despre X.

„Trump a refuzat să-și scoată șapca la ceremonia solemnă de comemorare care a permis celor șase soldați căzuți în Kuweit să aducă un omagiu familiilor lor. Dar spuneți-mi mai multe despre «dragostea lui pentru trupele noastre»”, a spus un utilizator democrat de internet urmărit de un milion de oameni pe rețeaua de socializare.

Imagini ascunse de Fox News

Controversa nu s-a oprit aici. În timp ce șase din zece americani dezaprobă bombardamentele militare în Iran, potrivit unui sondaj publicat de CNN, canalul conservator american Fox News ar fi putut mirosi problema când a văzut șapca pe capul lui Trump. Acesta a difuzat imagini vechi cu președintele american la o altă comemorare, în timpul căreia Donald Trump… nu purta nicio pălărie.

Postul, acuzat că dorește să-și protejeze campionul, și-a cerut scuze în direct, invocând o „greșeală” în selectarea imaginilor, potrivit Le Parisien.

Postul difuzează acum un videoclip cu omagiul fără imagini al președintelui american, „știind cât de lipsit de respect este purtarea unei șepci de baseball [în aceste condiții]”, notează un utilizator de internet foarte urmărit pe X.

Atitudinea lui Donald Trump este cu atât mai criticată cu cât, imediat după ce a adus acest omagiu, a fost văzut jucând golf, hobby-ul său preferat când nu se află la Casa Albă, purtând în continuare aceeași șapcă, vândută cu 55 de dolari pe site-ul web al derivatelor mărcii Trump.

„Incredibil! Donald Trump și-a petrecut ziua jucând golf cu ACEEAȘI ȘAPCĂ pe care a purtat-o în timpul ceremoniei solemne de transfer al rămășițelor a șase soldați uciși în timpul războiului său”, a spus youtuberul Adam Mockler, urmărit de 156.000 de persoane pe Twitter.

O relație complicată cu armata

Nu este prima dată când atitudinea dezinteresată a președintelui american față de pierderile suferite de SUA a fost criticată de la începutul conflictului din Iran, pe 28 februarie.

După ce au fost anunțate primele trei decese, reacția lui Trump la NBC News – explicând că „se aștepta” la victime, în timp ce afirma că operațiunea ar fi „un lucru minunat pentru lume” – a stârnit deja nemulțumiri.

„Și, din păcate, probabil vor mai fi și alte [decese] înainte de sfârșitul conflictului”, a repetat el câteva momente mai târziu într-un videoclip postat pe rețelele de socializare, înainte de a adăuga: „Așa stau lucrurile. Probabil vor mai fi și alții”, atrăgând mânia democraților în special.

La o conferință de presă la Pentagon pe 4 martie, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a criticat mass-media, acuzând-o că se concentrează exclusiv pe soldații morți în încercarea de a da o „imagine proastă” președintelui și operațiunii sale, în loc să documenteze succesele militare ale SUA.

O poziție apărată și de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt. „Presa trebuie să relateze cu acuratețe succesul operațiunii Epic Fury și pagubele pe care le provoacă Iranului”, a declarat ea pentru prezentatoarea CNN Kaitlan Collins.

Încă din primul său mandat, miliardarul a avut o relație complicată cu armata. Printre mai mulți înalți oficiali, informația publicată de presa americană potrivit căreia, în plin război din Vietnam, în 1968, Donald Trump, pe atunci în vârstă de 22 de ani, ar fi manevrat pentru a scăpa de recrutare nu a fost niciodată acceptată.

Chiar dacă și-a exprimat în mod regulat sprijinul pentru armată și veterani, Donald Trump nu s-a abținut niciodată să critice public unii dintre membrii acesteia, precum generalul James Mattis, fostul său secretar de stat pentru apărare, pe care l-a înlocuit cu succesorul său.