Președintele Israelului, Isaac Herzog, nu are în plan să-l grațieze pe premierul Benjamin Netanyahu în dosarul de corupție în care este implicat, potrivit unei relatări publicate de The New York Times, care citează doi oficiali israelieni de rang înalt.

Decizia vine în contextul unor presiuni puternice din partea Statelor Unite pentru acordarea unei astfel de măsuri. Cu toate acestea, una dintre surse susține că Herzog continuă să-l sprijine pe Netanyahu, considerând că există și alte opțiuni care pot fi luate în calcul.

Potrivit acelorași informații, președintele israelian, care își concentrează mandatul pe promovarea unității, ar prefera inițierea unui proces de mediere care să ducă la o eventuală înțelegere de recunoaștere a vinovăției.

Trump a făcut presiuni asupra lui Herzog

Președintele american a făcut presiuni puternice asupra lui Herzog pentru a acorda grațierea și a numit refuzul său „rușinos” și l-a catalogat drept „un tip slab și jalnic” pentru că a refuzat.

Israelul este profund divizat în această privință. Sondajele arată că aproximativ jumătate dintre israelieni se opun unei grațieri. Opiniile sunt împărțite, în mare, pe criterii politice, conservatorii fiind mai favorabili premierului.

Herzog este pe deplin conștient că atmosfera din țară este tensionată, au declarat oficialii, din cauza războaielor din Gaza, Iran și Liban, dar și pentru că alegerile naționale sunt programate în următoarele șase luni.

Deși rolul președintelui în Israel este în mare parte ceremonial, una dintre puținele sale atribuții este acordarea grațierilor. O decizie într-un sens sau altul ar avea un impact major și ar defini atât moștenirea sa, cât și pe cea a lui Netanyahu, precum și direcția viitoare a țării.

Oficialii care au vorbit despre planurile lui Herzog au refuzat să ofere detalii privind posibilele contururi ale unui acord, în acest moment, înainte ca părțile să accepte chiar și ideea medierii.

Un acord de recunoaștere a vinovăției implică, de regulă, admiterea faptelor de către inculpat și aplicarea unei sancțiuni. Experți juridici israelieni au declarat că un astfel de acord ar trebui condiționat de demisia lui Netanyahu din funcția publică. Netanyahu nu a arătat până acum nicio intenție de a recunoaște vreo faptă sau de a se retrage din viața politică.

„Netanyahu știe că opțiunea unui acord de recunoaștere a vinovăției este mereu disponibilă pentru el. Admiterea vinovăției, exprimarea regretului și acceptarea retragerii – sau a neparticipării la viitoare alegeri – ar reprezenta esența unui astfel de acord”, a declarat Yohanan Plesner, președintele Institutului Israelian pentru Democrație, un centru independent de cercetare cu sediul la Ierusalim. „Dacă se renunță la o pedeapsă cu închisoarea, acesta este minimul care ar trebui cerut.”

„Echipa de pirotehniști a Serviciului Român de Informații care acționează. duminică, 26 aprilie, în zona localităților Luncavița și  Văcăreni, din județul Tulcea, unde au fost semnalate fragmente de dronă, a confirmat prezența unei încărcături explozive. Specialiștii MApN au ajuns la fața locului și evaluează riscurile”, informează MApN.

Potrivit armatei, încărcătura va fi detonată controlat, la fața locului, într-un loc special amenajat.

Pentru evitarea oricărui risc la adresa locuitorilor din zonă, ISU Tulcea va emite un mesaj RO ALERT, informează MApN.

„Cetățenii sunt rugați să respecte recomandările autorităților și să urmărească informările oficiale transmise prin canalele instituționale”, potrivit sursei citate.

Incidentul vine la doar o zi după ce, în noaptea de vineri spre sâmbătă, o dronă a căzut într-o gospodărie din Galați. Acea dronă era una de tip Geran-2, cu încărcătură explozivă, care a fost detonată controlat sâmbătă, la prânz, de geniști.

Reamintim că sâmbătă după amiază, în localitatea Văcărești au mai fost identificate niște fragmente aparținând unei alte drone, iar atunci, specialiștii au intervenit la fața locului pentru cercetări, dar și probe.

Președintele României, Nicușor Dan, a condamnat ferm atacul armat care a avut loc în timpul Cinei Corespondenților, subliniind totodată gravitatea unui astfel de atac. 

„România este astăzi ferm alături de Statele Unite. Atacul oribil de la Cina Corespondenților de la Casa Albă este un asalt nu doar asupra președintelui Trump și a echipei sale, ci asupra democrației”, se arată în mesajul publicat de Nicușor Dan pe platforma X. 

Președintele a lăudat intervenția rapidă a forțelor de ordine în urma incidentului și și-a exprimat ușurarea privind siguranța președintelui Trump. 

„Suntem ușurați că Președintele, Prima Doamnă și toți cei prezenți sunt în siguranță. Acțiunea rapidă a ofițerilor de aplicare a legii reflectă puterea instituțiilor americane”, mai transmite șeful de stat. 

În final, Nicușor Dan a condamnat violența politică și a reiterat solidaritatea României față de Statele Unite. 

„Violența politică nu își are locul în societățile noastre. România, un aliat puternic în cadrul NATO și un prieten al poporului american, își transmite întreaga solidaritate”, încheie liderul de la București. 

Mesajul președintelui vine ca urmare a atacului produs la Cina Corespondenților de la Casa Albă. 

„La data de 24 aprilie 2026 (n.r. – vineri), procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Serviciul Teritorial Timișoara au dispus reținerea a două persoane (una dintre acestea recidivistă) cercetate pentru trafic de droguri de risc”, informează IPJ Timiș. 

Bărbatul de 47 de ani, un cetățean român stabilit în Germania, ar fi procurat 13 kilograme de canabis pentru a le vinde în România. Acesta a intrat în contact cu bărbatul de 50 de ani pentru stabilirea detaliilor tranzacției. 

Tranzacția s-a realizat în decursul zilelor de joi și vineri. „La datele de 23 și 24 aprilie 2026, cei doi bărbați ar fi realizat vânzarea, respectiv achiziționarea celor 13 kilograme de drog de risc, pentru 30.000 de euro, din care bărbatul, de 47 de ani, ar fi achitat 20.000 de euro, proveniți din vânzarea unei locuințe”, spun autoritățile. 

În urma tranzacției, bărbatul de 50 de ani a fost prins în flagrant cu suma de bani asupra sa, ulterior fiind descoperite și ridicate cele 13 pungi ce conțineau canabis, în urma unor percheziții în Buziaș. 

Tribunalul Timiș a decis sâmbătă arestare preventivă pentru 30 de zile a suspecților. 

Data de 26 aprilie 2026 marchează împlinirea a 104 ani de la nașterea lui Ștefan Augustin Doinaș, moment ce impune o reflecție lucidă asupra unui destin intelectual de o rigoare exemplară, marcat de asprimea istoriei și de o integritate morală care a transformat suferința în artă și singurătatea în legendă.

Născut la 26 aprilie 1922 în localitatea Cherechiu din județul Arad, cunoscută astăzi sub numele de Caporal Alexa, Ștefan Popa a fost fiul unor gospodari înstăriți, a căror trudă pe cele 16 hectare de pământ avea să fie interpretată, ironic și dureros, drept o vină socială de către regimul comunist. Tânărul a crescut sub orizontul vast al câmpiei, urmând școala primară în satul natal și apoi Liceul „Moise Nicoară” din Arad, unde profesorul Alecu Constantinescu i-a deschis porțile către universul infinit al literaturii.

Dincolo de datele biografice, Cherechiul a rămas pentru Doinaș o geografie a spiritului, locul în care liniștea câmpiei îi permitea tânărului să audă ecoul propriilor gânduri. Există o tristețe metafizică în imaginea copilului care citește Mallarmé într-o casă de gospodari arădeni, simțind deja că lumea sa, a ordinii și a pământului sfințit prin muncă, va fi spulberată. Acea „mie de lucruri trecătoare” a început acolo, în praful drumurilor de țară, unde a învățat că singura avere care nu poate fi confiscată este cuvântul bine ales și demnitatea tăcută.

În toamna anului 1941, Doinaș pleacă la Sibiu, acolo unde se refugiase Universitatea din Cluj după Dictatul de la Viena. Deși admis la Medicină, migrează rapid spre Litere și Filosofie, devenind unul dintre stâlpii „cercului literar de la Sibiu”. Alături de Radu Stanca și Ion Negoițescu, semnează „Manifestul” cerchiștilor, militând pentru o cultură europeană și estetică într-un moment în care lumea era sfâșiată de război și ideologii extremiste.

Această perioadă a fost primăvara intelectuală a unui grup de tineri care credeau că poezia poate fi un scut împotriva barbariei, erau „cavalerii spiritului”, trăind într-un Sibiu de poveste, în timp ce tunurile bubuiau la granițe. Pentru Doinaș, prietenia cu Radu Stanca a fost mai mult decât o colaborare literară, a fost o înfrățire de destin, iar imaginea acestor tineri discutând despre estetica baladei, cu o foame de absolut care depășea rația de pâine a războiului, rămâne una dintre cele mai pure dovezi de rezistență prin cultură din istoria noastră.

Anul 1957 aduce prăbușirea brutală a iluziei libertății. Ștefan Augustin Doinaș este condamnat la un an de închisoare pentru „omisiune de denunț”. Vina sa? Nu l-a pârât pe Marcel Petrișor, cel care adusese vestea revoluției din Ungaria. Pentru sistem, era o crimă de stat, pentru Doinaș, era singura alegere morală posibilă, un act de onoare care l-a trimis în spatele gratiilor, transformându-l într-un dușman al regimului comunist pentru mulți ani de la eliberare.

În celula rece, în care timpul se măsura în bătăi de inimă și umbre pe perete, Doinaș a învățat adevăratul sens al singurătății despre care vorbea. Cum să-ți păstrezi mintea întreagă când lumea ta este redusă la câțiva metri pătrați de ciment? A supraviețuit prin exerciții de memorie, recitând în minte versuri pe care nu avea voie să le scrie. Acea omisiune de denunț a fost, în realitate, cel mai frumos poem de loialitate pe care l-a scris vreodată, o baladă a tăcerii care a cântărit mai greu decât toate volumele publicate mai târziu.

După eliberarea din aprilie 1958, viața lui Ștefan Augustin Doinaș capătă o turnură providențială prin căsătoria cu Irinel Liciu, prim-balerina Operei din București, căci într-o perioadă în care el avea interdicție de a publica, ea a fost cea care a asigurat subzistența familiei și echilibrul sufletesc al poetului. Doinaș acceptă cu o modestie aristocrată rolul de prinț consort, așteptând în culise ca lebăda sa să termine spectacolul, fiind adesea strigat de portar „domnul Irinel”.

A fost întâlnirea dintre forța cuvântului cerebral și grația absolută a mișcării. Irinel a fost muza care i-a vindecat rănile închisorii prin dans. În tăcerea apartamentului lor, ea îi oferea libertatea pe care statul i-o refuza. Există ceva profund sfâșietor în imaginea acestui gigant al literelor, stând în întuneric la spectacolele ei, găsind în mișcările ei fluide armonia pe care el încerca să o pună în versuri. Ei doi erau două jumătăți ale unei singure entități estetice într-un București care nu merita atâta frumusețe.

Opera lui Ștefan Augustin Doinaș a fost marcată de o lungă perioadă de tăcere forțată. Volumul „Alfabet poetic”, care trebuia să fie debutul său strălucit în 1947, a apărut abia în 1978. A fost nevoit să se refugieze în traduceri și eseistică, devenind unul dintre cei mai fini tălmăcitori ai marii culturi germane și franceze. Poezia sa a evoluat de la baladă spre o lirică a ideilor, densă, matematică, refuzând orice concesie făcută limbajului de lemn al epocii.

Așteptarea de decenii pentru a-și vedea cărțile pe rafturi este o formă de martiriu intelectual. Doinaș a scris „pentru sertar” cu o rigoare de diamant, refuzând să lase cenzura să-i altereze versul, fiecare sonet fiind o victorie secretă asupra dictaturii. Această răbdare infinită a creat o operă care nu s-a demodat niciodată, pentru că nu a aparținut timpului său politic, ci eternității literare. El a fost „mistrețul cu colți de argint” care a înțeles că, uneori, pentru a ajunge la ideal, trebuie să treci prin pustiul celor mai reci ani ai istoriei.

Din 1969, Ștefan Augustin Doinaș s-a dedicat revistei „Secolul 20”, pe care o va conduce mai târziu, transformând-o într-un fenomen cultural unic în spațiul comunist. Revista a reprezentat o formă de „rezistență prin estetică”, oferind cititorilor acces la marii gânditori ai lumii. Recunoașterea sa a culminat după 1989, când a devenit membru al Academiei Române și a fost propus pentru Premiul Nobel, devenind o figură centrală a vieții publice și politice.

Prin această revistă, Ștefan Augustin Doinaș a oferit oxigen intelectual unei națiuni care se sufoca. A fost un dascăl de eleganță spirituală, căci într-o perioadă de urâțenie sistemică, a promovat sublimul. Era fascinant să vezi cum, prin erudiția sa, reușea să facă din cultura universală un bun comun, oferind sentimentul că, prin lectură, suntem încă cetățeni ai lumii libere. A fost ultimul mare „boier al minții”, o prezență senină care impunea respect prin simplul fapt că exista.

În ultima etapă a creației sale, Ștefan Augustin Doinaș s-a întors către divinitate printr-o serie de psalmi moderni, interogativi și dureroși, adevărate confruntări intelectuale cu Dumnezeu, prin care întreabă despre sensul suferinței și despre jocul divin ce plămădește vieți pentru a le vedea apoi curgând ca nisipul printre degete. Este lupta unui om care a înțeles că viața este o partidă pierdută de șah în fața morții, dar care refuză să piardă fără a pune întrebările esențiale. Psalmii săi sunt, în realitate, strigătul unui om care simte apropierea sfârșitului și caută o ultimă ancoră de sens. Emoția acestor versuri stă în vulnerabilitatea celui care a fost toată viața un monument de rigoare. Să-l auzi pe Ștefan Augustin Doinaș întrebând „de ce te joci, stăpâne?” este ca și cum ai vedea un munte care plânge, recunoașterea fragilității umane în fața infinitului, o lecție de umilință supremă din partea unui intelectual care a citit tot, dar care recunoaște că, în fața Marii Treceri, suntem toți la fel de singuri.

La 25 mai 2002, Ștefan Augustin Doinaș a trecut în neființă, lăsând un gol imens în cultura română. Dispariția sa a fost resimțită ca prăbușirea unei coloane templiere. Totuși, ceea ce a urmat morții sale a transformat acest doliu cultural într-o tragedie shakespeariană care a uimit o întreagă națiune, demonstrând că poezia și viața pot atinge, uneori, un punct de fuziune absolută.

Moartea poetului a fost momentul în care timpul s-a oprit pentru o clipă. Academicianul, traducătorul, senatorul, toate aceste măști sociale au căzut, lăsând în urmă doar un om care își încheiase misiunea terestră, dar în apartamentul liniștit, acolo unde el se stinsese, rămăsese o tăcere care nu era a morții, ci a unei așteptări. Ultima sa pagină nu a fost scrisă de el, ci urma să fie semnată de cea care fusese umbra sa luminoasă timp de aproape jumătate de secol.

Câteva ore mai târziu, Irinel Liciu a decis că lumea nu mai are nicio rațiune fără Ștefan Augustin Doinaș, iar gestul ei, sinuciderea prin somnifere, și biletul de adio adresat „Domnului și Dumnezeului ei” și „dulcelui ei Doinaș” rămân marturia supremă a unei legături care depășea biologia. „O prea mare iubire ucide”, cuvintele ei au devenit epitaful unei generații care a crezut în absolut până la capăt. Irinel a ales să danseze ultimul său spectacol în moarte, refuzând să rămână orfană pe pământ.

Nu există cuvinte care să cuprindă durerea și frumusețea acestui gest. Irinel Liciu nu a ales moartea, ci l-a ales pe el, dincolo de granița vieții, a fost „Moartea lebedei” în cea mai pură și tragică formă, un act de devotament care a transformat o căsnicie într-o legendă. Când a așezat biletul de adio lângă cutia de medicamente, nu a făcut un act de disperare, ci un act de libertate supremă, a refuzat o viață fără sens, demonstrând că, pentru unii oameni, iubirea este însăși respirația.

Astăzi, cei doi se odihnesc împreună la Cimitirul Bellu, sub o placă de marmură care păstrează vie memoria unei iubiri ce a sfidat deceniile și moartea.

Ștefan Augustin Doinaș este un simbol al rezilienței prin cultură, iar lecția care ne rămâne de la el este aceea că identitatea se plătește cu sânge, dar se salvează prin spirit și prin capacitatea de a iubi necondiționat.

Privind spre mormântul lor comun, înțelegem că adevărata „Nouă Armenie” a spiritului despre care vorbeam este această capacitate de a rămâne vertical în fața istoriei și fidel în fața inimii. Ștefan Augustin Doinaș ne-a lăsat versurile, dar împreună cu Irinel ne-a lăsat dovada că omul poate fi mai mare decât propria sa soartă. Ei sunt bunicii noștri spirituali, eroii shakespearieni ai unui secol care a încercat să ne dezumanizeze, dar care a eșuat în fața a doi oameni ce au ales să plece împreună, ținându-se de mână, spre lumea fără de durere.

Astăzi, pe 26 aprilie 2026, la 104 ani de la începutul acestui destin, simțim că Ștefan Augustin Doinaș nu ne-a părăsit niciodată. El trăiește în fiecare baladă recitată, în fiecare număr din „Secolul 20” răsfoit și în fiecare inimă care tremură la citirea biletului de adio al lui Irinel. Interpretarea existenței lor este, în final, un exercițiu de admirație și de speranță. Într-o lume care pare să se înstrăineze de ea însăși, povestea lor ne reamintește că există în istoria umanității popoare, și indivizi, a căror rezistență pare a fi o sfidare continuă la adresa legilor firii, iar Doinaș și Irinel au fost definiția acestei sfidări. Ei ne învață că viața nu se măsoară în ani, ci în intensitatea cu care ai servit adevărul și în profunzimea cu care ai iubit, căci, la final, rămânem doar cu ceea ce am dăruit și cu certitudinea că, oriunde s-ar afla acum, „dulcele său Doinaș” și „lebăda sa Irina” creează o nouă lume, în care iubirea nu mai ucide, ci dă viață veșnică.

UPDATE:

Garda de Coastă a anunțat că duminică, în urma unui apel primit la 112, a fost identificat un aparat de zbor fără pilot, în zona dintre localitățile Luncavița și Văcăreni.

Au fost de îndată informate autoritățile competente, iar în prezent se desfășoară activitățile specifice în astfel de situații.

„În cauză se efectuează cercetări, în cooperare cu celelalte autorități cu atribuții în domeniu, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța”, transmite Garda de Coastă.

ȘTIREA INIȚIALĂ:

MApN anunță că a fost informat, în cursul zilei de duminică, despre faptul că între localitățile Luncavița și Văcăreni, din județul Tulcea, au fost găsite fragmente de dronă.

Perimetrul a fost securizat de echipe ale Ministerului Afacerilor Interne.

O echipă mixtă formată din specialiști din Ministerul Apărării Naționale și Serviciul Român de Informații se deplasează la fața locului pentru a cerceta situația și a ridica fragmentele în vederea expertizării.

Cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Traficul spre sudul litoralului este deja afectat de lucrările de modernizare. Deocamdată, trenurile nu mai ajung în Mangalia, din cauza intervențiilor la infrastructură, însă circulația va fi reluată temporar în perioada 30 aprilie – 4 mai, notează CANCAN,

În mai multe stațiuni, precum Costinești și Neptun, sunt în plină desfășurare lucrări de modernizare a gărilor. Se construiesc peroane noi, se reamenajează sălile de așteptare, sunt introduse facilități pentru persoanele cu dizabilități și se montează mobilier urban și sisteme de iluminat.

În paralel, în sudul litoralului, în stațiuni precum Neptun, Venus, Saturn și Jupiter, se lucrează la amenajarea spațiilor verzi, în timp ce în zona Mangalia – 2 Mai au fost deja construite șapte diguri noi. Plajele afectate de lucrări au fost nivelate pentru a putea fi utilizate de turiști încă de la începutul sezonului, potrivit Cancan.

Litoralul românesc se schimbă radical

Autoritățile susțin că toate aceste intervenții vor transforma complet modul în care turiștii folosesc plajele. Extinderile de la Costinești, Mangalia și 2 Mai aduc zeci de hectare noi de nisip, în cadrul unor proiecte ample de înnisipare.

La Costinești, lucrările sunt cele mai avansate. Stațiunea va avea trei sectoare distincte de plajă, care vor însuma aproximativ 27 de hectare. O zonă care până acum era formată din stânci va fi transformată într-un spațiu destinat relaxării, iar digul va deveni promenadă cu vedere spre epavă.

„Din cele trei celule de plajă, una este finalizată – cea din centru, din zona Obseliscului este finalizată în proporţie de 60% şi cea din nordul staţiunii, dinspre epavă este nelucrată încă”, explică Marius Stamat, managerul firmei de înnisipare.

„Înnisiparea înseamnă foarte mult. Mai mult de 40.000 de turişti nu încăpeau pe această plajă, nici turiştii care petreceau în Costineşti nu aveau loc”, a declarat primarul Dorin Jeanu vizavi de impactul acestor lucrări.

Plaje mai late și schimbări vizibile în 2 Mai și Mangalia

În 2 Mai, transformările vor fi evidente. Stațiunea, cunoscută pentru fâșia îngustă de nisip, va avea un sector lățit până la 100 de metri și încă două plaje noi. Suprafața totală va ajunge la aproximativ 17 hectare.

La Mangalia, infrastructura de protecție este deja finalizată, cu patru diguri construite. Lucrările de înnisipare vor începe în toamnă, iar la final stațiunea va avea aproximativ 30 de hectare de plajă, întinse pe o lungime de 3 kilometri.

Nu toți turiștii privesc însă pozitiv aceste schimbări.

„Înainte era plaja mai frumoasă, nisipul era mai nisipos, dar acum e urât. E tare, nu îmi place”, spune o tânără.

„Mi se pare că au stricat mai mult, pentru că nisipul nu e la fel de fin, nu au făcut cea mai inspirată alegere”, relatează un bărbat.

Pentru a nu afecta sezonul estival, lucrările de lărgire a plajelor vor fi suspendate pe timpul verii și reluate din toamnă. Noile plaje sunt programate să fie complet funcționale în 2027, în timp ce sezonul 2026 se va desfășura în continuare sub semnul șantierelor.

UPDATE:

ISU Vaslui a anunțat că, în ciuda manevrelor de resuscitare aplicate de echipajele medicale, bărbatul a fost declarat decedat.

Incidentul a avut loc pe strada Aleea Stadionului, unde aproximativ 150 de metri pătrați de acoperiș au fost dislocați de vânt și au căzut peste un bărbat.

În urma evenimentului, au fost avariate și mai multe autoturisme aflate în zonă.

ȘTIREA INIȚIALĂ:

ISU Vaslui anunță că elemente de acoperiș au căzut peste o persoană în municipiul Huși. La fața locului intervin o autospecială de stingere, un echipaj de prim ajutor și 8 militari, în cooperare cu un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean.

Victima inconștientă, în stop cardio-respirator.

Potrivit ISU Iași, pompierii au intervenit în orașul Târgu Frumos, unde, pe fondul vântului puternic, o creangă s-a rupt și, în cădere, a lovit un pieton. Victima este un bărbat în vârstă de aproximativ 30 de ani. Acesta a fost evaluat medical la fața locului de echipajul de prim-ajutor calificat, iar ulterior a fost transportat la spital, conștientă, cu traumatism cranio-cerebral.

În județul Iași, se mai intervine în Pașcani, Hârlău și Pârcovaci, unde bucăți din acoperișuri sau copaci au fost doborâți de vânt.

Și în Piatra Neamț, mai mulțo copaci au căzut pe șosele.

În județul Botoșani, în orașul Săveni, un copac rupt de vânt a căzut pe partea carosabilă, blocând circulația pe sensul de mers Săveni – Botoșani.

În municipiul Botoșani, pe strada Calea Națională, mai multe elemente de construcție desprinse din acoperișul unui bloc au căzut peste două autoturisme, pe partea carosabilă și pe trotuare.

România se află duminică sub avertizări Cod portocaliu și Cod galben de vânt.

„Nu este timp de pierdut”, a spus Magyar, a cărui victorie zdrobitoare în alegerile din 12 aprilie a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orbán, relatează Reuters.

Magyar a prezentat anterior patru domenii în care guvernul său ar putea acționa rapid pentru a nu pierde circa 10 miliarde de euro din fondurile europene de redresare, până la termenul-limită de la sfârșitul lunii august, inclusiv măsuri împotriva corupției și pentru restabilirea libertății presei și a mediului academic.

După alegeri, el a declarat că speră să se ajungă la un acord politic în timpul primei sale vizite la Bruxelles.

Orbán, un aliat apropiat al președintelui american Donald Trump, s-a confruntat frecvent cu Uniunea Europeană pe teme legate de statul de drept și drepturile omului, ceea ce a dus la înghețarea a miliarde de euro din fonduri.

La alegerile din aprilie, partidul Tisza, condus de Magyar, a obținut o supermajoritate de două treimi în Parlament, care îi oferă puterea de a modifica legile privind sistemul judiciar, achizițiile publice și controlul asupra mass-media, aflate în centrul disputelor dintre guvernul Orbán și Bruxelles.

Piețele financiare au reacționat pozitiv, iar moneda forint s-a apreciat după victoria lui Magyar, pe fondul speranțelor că UE va debloca fondurile.

IPJ Ilfov anunță că sâmbătă polițiștii au fost sesizați de un polițist aflat în timpul liber cu privire la faptul că, în apropierea Lacului Snagov, o persoană ar pescui ilegal.

Până la sosirea echipajelor de poliție, polițistul s-ar fi apropiat de persoana care pescuia ilegal, moment în care bărbatul ar fi devenit agresiv și l-ar fi amenințat cu un cuțit.

Polițistul a reușit să îl imobilizeze până la sosirea echipajelor de poliție, care au preluat ulterior persoana în cauză și au continuat verificările.

În urma cercetărilor s-a stabilit că este vorba de un bărbat în vârstă de 36 de ani, aflat într-o ambarcațiune, care ar fi deținut în vederea utilizării, mai multe unelte de pescuit interzise, respectiv 4 plase de tip monofilament, cu o lungime totală de aproximativ 640 de metri și o plasă din fir textil, cu lungimea de 80 de metri.

Polițiștii au procedat la ridicarea în vederea confiscării a uneltelor de pescuit, precum și a ambarcațiunii utilizate.

Cercetările în acest caz continuă, iar bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore, urmând ca duminică să fie prezentat unității de parchet cu propuneri legale.