O investigație absolut explozivă a publicației thenewsground.com relevă cum, Kira Dikhtyar, una dintre cele mai prolifice proxenete a lui Epstein, a avut o relație cu un important oligarh rus și era prietenă la cataramă cu iubita de lungă durată a lui Putin, Alina Kabaeva, fosta gimnastă pe care președintele rus a pus-o în fruntea celui mai puternic imperiu media privat din Rusia.

Înainte de arestarea lui Jeffrey Epstein în iulie 2019, Kira Dikhtyar era una dintre cele mai active recrutoare ale sale.

E-mailuri obținute de la Departamentul de Justiție al SUA arată cum modelul rus a organizat trimiterea a cel puțin 40 de „fete” către infractorul sexual condamnat, iar asta a durat aproximativ un deceniu.

Oligarhul și „30 de fete”

Legătura dintre Dikhtyar și lumea oligarhilor ruși este documentată în corespondența cu Epstein.

În mai 2015, ea i-a scris acestuia semnând „Kira Prokhorova” – forma feminină a numelui oligarhului Mihail Prokhorov, fostul proprietar al echipei de baschet Brooklyn Nets, ceea ce sugerează o relație intimă cu acesta.

Câteva luni mai târziu, ea i-a cerut lui Epstein o favoare: să aranjeze o întâlnire între Prokhorov și miliardarul Warren Buffett și să-i obțină un autograf.

Dar negocierile păreau să stagneze, ceea ce a determinat-o pe Dikhtyar să ridice miza.

„Nu glumesc, putem, vă rog, să vorbim cu Warren Buffett? Vă voi aduce încă 30 de fete”, a scris Kira Dikhtyar, în e-mailul următor către Jeffrey Epstein, 2 martie 2016.

Oligarhul rus Prokhorov avea legături cu o rețea de prostituție

Prokhorov are propriul său dosar judiciar sensibil: în 2007, autoritățile franceze l-au arestat în stațiunea de schi Courchevel în legătură cu o presupusă rețea de prostituție.

Cazul a fost închis în 2009 din lipsă de probe.

Asociatul său de lungă durată, Oleg Baibakov, apare și el în dosarele lui Epstein – acesta din urmă urma să se întâlnească cu Baibakov în mai 2014, conform corespondenței interne.

Prokhorov a fugit în Israel după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Rebranding de urgență: de la proxenetă la activistă pentru drepturile femeilor și copiilor

După moartea lui Epstein în detenție, în august 2019, Dikhtyar și-a schimbat radical imaginea publică.

A început să se prezinte ca activistă pentru drepturile femeilor și copiilor, ba chiar a inițiat și a promovat o campanie globală de creștere a vârstei legale a consimțământului sexual.

O dezvăluire cu totul uluitoare a făcut-o Dikhtyar într-un podcast din august 2021, când a spus că primea sprijin din două direcții la care nimeni nu s-ar fi gândit:

Prima: Alina Kabaeva, fosta gimnastă olimpică considerată partenera de lungă durată a lui Vladimir Putin și conducătoarea celui mai mare grup media privat din Rusia.

Dikhtyar a descris relația cu Kabaeva astfel: „Ea controlează guvernul. Ea controlează presa. Dacă am sprijinul Alinei Kabaeva, am sprijinul lui Putin.”

A doua conexiune vine dinspre cercul lui Donald Trump.

Paolo Zampolli – omul care i-a prezentat-o pe Melania lui Trump în 1998, fost ambasador la ONU pentru Republica Dominicană și actualmente reprezentant special al lui Trump la Departamentul de Stat – ar fi descris campania lui Dikhtyar drept „o idee genială” și ar fi ajutat-o să gândească o strategie de lansare internațională.

Tactici de presiune și întrebări fără răspuns

Articolul The Newsground descrie și o tactică vecină cu șantajul, folosită de Dikhtyar pentru a strânge bani: abordarea unor bărbați puternici pe care îi acuza de comportamente similare cu cele ale lui Epstein, cerându-le bani pentru fundația sa în schimbul discreției.

Potrivit publicației citate, Dikhtyar le-ar fi spus unora: „Chiar vrei să ies public? Soția ta va divorța imediat și-ți va lua miliardele. Ar fi mai sănătos să-mi dai câteva milioane pentru fundație.”

Numele lui Dikhtyar a ajuns pe o listă de persoane asociate cu Epstein transmisă Departamentului de Justiție, dar nu figura pe lista separată a victimelor identificate.

Toate conturile de e-mail cunoscute ale sale par să fi fost șterse, iar mesajele trimise de thenewsground la un număr rus asociat cu ea au rămas fără răspuns.

Reprezentantul lui Prokhorov, de asemenea, nu a comentat.

Din dorința de a părea politicoase, multe persoane încearcă să își justifice excesiv refuzurile. În realitate, explicațiile prea detaliate îi oferă interlocutorului argumente pentru a continua negocierile.

„Scopul este să oferi un NU fără echivoc, într-un mod care îți permite să ieși elegant din interacțiune, păstrând în același timp relația”, explică experții în negociere John Richardson, profesor la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), și Attia Qureshi, fost cadru didactic al aceleiași universități și colaboratoare a Universității Harvard.

„Să spui nu” este „o superputere subestimată”

John Richardson, fost colaborator al Proiectului de Negociere de la Harvard – un program de cercetare specializat în negociere și gestionarea conflictelor – consideră că abilitatea de a refuza ferm este esențială în negocieri.

„Credem că a spune NU este o superputere subestimată în negociere”, afirmă cercetătorul, citat de CNBC.

Potrivit experților, fermitatea nu trebuie confundată cu lipsa de politețe. Un răspuns clar și respectuos poate fi mai eficient decât o explicație lungă și ambiguă.

Ei recomandă formule simple, precum: „Apreciez că m-ai întrebat. Îmi pare rău, dar nu pot spune da”.

Explicațiile prea detaliate complică discuția

Specialiștii în negociere avertizează că motivele oferite pentru un refuz trebuie formulate atent, deoarece anumite explicații pot deschide noi discuții.

De exemplu, dacă cineva refuză o ofertă de muncă spunând că nu este interesat de „o mutare laterală”, angajatorul poate reveni cu o poziție mai bună.

În schimb, formulări precum „nu este momentul potrivit pentru o schimbare” sau „sunt dedicat echipei actuale” reduc șansele continuării presiunilor.

Alternativa poate reduce tensiunile

O altă strategie recomandată este oferirea unei alternative. Experții dau exemplul unei conferențiare care refuză să își reducă tariful, dar recomandă alți specialiști mai accesibili pentru bugetul clientului.

Experții spun că această abordare permite păstrarea unei relații bune și transmite respect față de nevoile celeilalte persoane, chiar și în cazul unui refuz.

Mai puține explicații

Specialiștii mai spun că oamenii nu sunt obligați să ofere toate detaliile din spatele unei decizii.

„Cu cât oferi mai multe informații despre o problemă, cu atât îi este mai ușor celeilalte persoane să găsească o soluție”, explică autorii.

Dacă interlocutorul insistă, răspunsul poate deveni mai ferm: „Va trebui să accepți că aceasta este decizia mea finală”.

Judecătorul de drepturi și libertăți al ÎCCJ, Luminița Ninu, consideră că „se constată, în primul rând, că în cauză există suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt acuzați, suspiciune ce presupune existența unor „motive verosimile de a bănui” că a fost săvârșită o infracțiune, bazată pe fapte sau informații capabile să convingă un observator obiectiv că individul în cauză poate să fi comis infracțiunea, în accepțiunea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului”.

„Inculpații sunt implicați într-o activitate infracțională de durată, conectați la mediul politic și de afaceri”

Judecătorul de drepturi și libertăți constată că din mijloacele de probă administrate până în prezent în cursul urmăririi penale se desprinde o presupunere credibilă că inculpații sunt implicați în infracțiuni de corupție și că aceste infracțiuni nu reprezintă un caz izolat, cercetările vizând numeroase alte fapte decât cele care fac obiectul prezentei propuneri.

Probele strânse de organul de urmărire penală la dosarul cauzei analizate în baza unui raționament firesc, fără exagerări, generează pentru orice observator obiectiv concluzia că inculpații, procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, sunt implicați într-o activitate infracțională de durată, sunt conectați la mediul local politic și de afaceri și au preocupări în această direcție, contrar interdicțiilor instituite de statutul profesiei de magistrat, tocmai în scopul consolidării independenței și imparțialității funcției judiciare îndeplinite.

Judecătorii susțin că toate acuzațiile la adresa procurorilor constănțeni, Gigi Ștefan și Teodor Niță, sunt susținute de probe de către SUPC:

„Primirea sumei de bani de către inculpat rezultă din înregistrarea audiovideo Rec2_20260408_084120.avi, din care se observă că numitul Popa George Dorel a intrat în biroul procurorului Ștefan având pe umăr o geantă de culoare roșie, pe care a înmânat-o acestuia, observându-se cum procurorul introduce mâna în geantă și conținutul acesteia îl pune în dulapul din proximitatea ușii de acces în birou, iar ulterior îi returnează geanta. După restituirea genții, numitul Popa George îi explică inculpatului Ștefan Gigi Valentin că ,,A venit Paștele…îs banii”, afirmație față de care inculpatul nu a avut nicio replică. Ulterior, discuția celor doi se referă la unul dintre dosarele civile, Popa George Dorel arătându-se mulțumit că inculpatul îi recomandase o avocată bună, și că ordinul atacat era suspendat, până la soluționarea cauzei pe fond. Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuința numitului Popa George Dorel a fost identificată geanta de culoare roșie cu care acesta a mers în biroul inculpatului. Cea de a doua infracțiune pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului Ștefan Gigi Valentin este infracțiunea de trafic de influență în formă continuată constând în aceea că în perioada decembrie 2025 – mai 2026, în calitatea sa de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, prevalându-se de 65 autoritatea și influența funcției, a primit și acceptat în mod repetat, pentru sine, suma de 110.000 de euro, precum și bunuri sau alte foloase necuvenite de la diferite persoane interesate în soluționarea favorabilă a unor cauze penale, administrative sau profesionale”

Exercitarea influenței asupra funcționarilor publici, polițiști, procurori, instituții publice

„S-a reținut că în schimbul acestor foloase și-a exercitat sau a promis că își va exercita influența asupra unor funcționari publici, polițiști, procurori, alte persoane din cadrul unor instituții publice, pentru a determina urgentarea unor proceduri sau obținerea unor soluții favorabile. Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție reține că și actele materiale prezentate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ca făcând parte din cea de-a doua infracțiune de trafic de influență în formă continuată, există probe pe baza cărora se poate presupune în mod rezonabil că au fost comise”, arată instanța.

Cazul Horia Constantinescu, în motivarea ÎCCJ

În motivare apare explicit și situația lui Horia Constantinescu, fost președinte ANPC:

„În sarcina inculpatului Ștefan Gigi Valentin, se reține că și-a traficat influența și în legătură cu alte persoane, din probele administrate rezultând indicii ale săvârșirii infracțiunii de trafic de influență și în legătură cu următorii:

-Inculpatul a promis în data de 15 aprilie 2026 numitului Horia Constantinescu, președinte al Comisariatului Județean pentru protecția consumatorilor Constanța, că va urgenta activitățile de urmărire penală într-un dosar în care se instrumenta mutarea sa la OPC Ialomița, constituit în urma plângerii acestuia, promițându-i că îl va trimite pe avocatul acestuia Lisievici la procuroarea de caz Camelia Conortos și că va discuta și el personal, cu aceasta. Ulterior, în data de 16 aprilie 2026, avocatul Lisievici, conform înțelegerii din ziua precedentă, a mers în biroul inculpatului iar acesta i-a dat asigurări că va vorbi cu procuroarea Conortos să urgenteze lucrarea. Din procesul verbal de redare a convorbirilor

Din procesul verbal de redare a convorbirilor purtate între inculpat și Horia Constantinescu a rezultat că după ce a aflat de la acesta din urmă cine este procurorul care instrumentează cauza, inculpatul i-a promis că va avea o intervenție la procuroare, care ,,se mișcă mai încet, dar e conștiincioasă, așa meticuloasă…Hai să facem în felul următor. Îi zic eu, îi zic eu ei…”. Față de 69 îngrijorarea exprimată de numitul Horia Constantinescu, de a nu o supăra pe procuroare, inculpatul îi reconfirmă că nu va fi nicio problemă, dar trebuie să o aștepte să vină din concediu: ,,Nu,nu,nu…asta vorbesc eu cu ea, vă asigur eu, dar să vină că acum degeaba…”. În finalul discuției cei doi au ajuns la concluzia că este mai bine să-l trimită pe avocatul lui Horia Constantinescu la procuroare, în acest sens, inculpatul solicitând lui Constantinescu să-l trimită pe avocatul său, Lisievici, la el la birou. -La data de 8 aprilie 2026 inculpatul Ștefan Gigi Valentin l-a primit în biroul său pe numitul Postică Cristian Marian (fost polițist), în intervalul orar 8,25-8,55, care i-a expus problemele juridice prin care trece, în urma unui partaj cu fosta soție, făcând subiectul unor cercetări penale pentru inducerea în eroare a organelor judiciare, pentru care primise însă o soluție de clasare. După ce i-a arătat plângerea pe care o pregătise, a fost sfătuit de inculpat să renunțe la ea, iar apoi, Postică Cristian i-a cerut ajutorul în legătură cu declinarea competenței de cercetare la Mangalia, inculpatul promițându-i că va rezolva situația după Paște. La plecare, așa cum rezultă din procesul verbal de redare a înregistrărilor, Postică Marian Cristian i-a dat inculpatului o sticlă de palincă. -Postică Marian Cristian a mers în biroul inculpatului și în data de 15 aprilie 2026, în intervalul orar 8,32-8,43, ducând inculpatului scrumbie. Cu această ocazie, inculpatul l-a sunat pe procurorul Mihai Stanciu din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, căruia i-a comunicat că îi trimite un fost polițist, pentru a-i rezolva problema privind declinarea competenței la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia. Aspectele de mai sus sunt confirmate atât de procesul-verbal de redare a convorbirii întocmit la data de 16 aprilie 2026, cât și de declarația martorului Stanciu Mihai Alexandru, care a arătat că, la solicitarea inculpatului Ștefan Gigi Valentin a primit în audiență diverse persoane, atât avocați cât și persoane fără calitate, pentru a le asculta situația juridică, între aceste persoane fiind și numitul Postică Marian Cristian, fost polițist. -Un alt act material de trafic de influență pentru care este acuzat inculpatul și în raport de care există probe la dosarul cauzei, constă în promisiunea inculpatului că va interveni în favoarea nepotului numitului Erol Anefi (bijutier), acesta fiind cercetat pentru o infracțiune la regimul rutier, și existând perspectiva condamnării sale la o pedeapsă cu închisoarea în regim de detenție.

Judecătoarea exemplifică cu datele procurorilor situațiile în care procurorul Gigi Ștefan primea bani în biroul său: „se mai reține că inculpatul Ștefan Gigi Valentin, la data de 22 decembrie 2025, a primit în biroul său o doamnă blondă, identificată ca fiind Tănase Magdalena, care i-a dat inculpatului o sumă de bani pusă într-un plic, pe care l-a introdus în buzunarul drept al hanoracului cu care era îmbrăcat. Din discuțiile înregistrate a rezultat că aceasta i-a spus inculpatului că are un bilețel, pe care la scos din buzunar și l-a înmânat inculpatului. În continuare aceștia au avut o discuție legată de problemele de natură juridică ale unei persoane pe nume Nicolae Daniel, la finalul discuției inculpatul întrebând ,,Cum să facem?”. Din înregistrarea efectuată în biroul procurorului, astfel cum rezultă din procesul verbal de redare a înregistrării ambientale din data de 12 februarie 2026, a rezultat că acesta, după plecarea numitei Tănase Magdalena, a scos din buzunar plicul pe care îl primise și l-a introdus în geanta personală pe care o ținea pe birou”.

Inculpatul Gigi Ștefan este implicat în faptele pentru care este acuzat. Câți bani s-au găsit

Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție reține astfel că înregistrările audio-video ale tuturor întâlnirilor care s-au desfășurat în biroul inculpatului Ștefan Gigi Valentin nasc suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar putea fi implicat în comiterea faptelor de care este acuzat și pentru care s-a propus arestarea sa preventivă, existând probe verosimile ale unor multiple acte de traficare a influenței, în favoarea unor oameni de afaceri, cunoștințe și nu numai, în multe dintre situații promisiunea de traficare a influenței fiind urmată sau precedată de primirea unor bani sau a altor foloase.

De asemenea, reține că probe verosimile care fundamentează, la rândul lor suspiciunea rezonabilă că inculpatul este implicat în comiterea faptelor pentru care este cercetat, sunt procesul-verbal de percheziție domiciliară, întocmit în urma percheziției efectuate în biroul inculpatului la data de 14 mai 2026, din care rezultă că în acest birou au fost identificate cu ocazia percheziției sumele de 104.050 euro, 6600 dolari și 49.350 lei , precum și procesul-verbal de percheziție al vehiculului din aceeași dată, din care rezultă că în autoturismul inculpatului a fost găsită suma de 30.000 de euro.

De ce procurorii constănțeni nu pot fi lăsați în libertate

„Din perspectiva infracțiunilor pentru care inculpații, procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța sunt cercetați, pericolul pe care lăsarea acestora în libertate îl prezintă pentru ordinea publică este unul concret, efectiv și actual, prin faptele pe care se presupune că le-au săvârșit, lezând în modul cel mai profund valori dintre cele mai importante în societatea românească și anume încrederea pe care organele judiciare, în special, magistrații, trebuie să o aibă și o consolideze în rândul societății.

Pericolul pentru ordinea publică este cu atât mai mare cu cât, prin faptele pe care se presupune că le-au săvârșit, s-au folosit de autoritatea funcției judiciare exercitate, dar și a funcțiilor de conducere îndeplinite la un anumit moment, presupusele fapte de care sunt acuzați inculpații generând societății sentimentul că aceștia se cred mai presus de reguli, de legi și de respect față de valorile sociale în general, și etice ale profesiei, în special.

În percepția societății, traficarea influenței asupra funcționarilor de la diverse instituții publice, într-o zonă a țării bine caracterizată din punct de vedere economic, poate părea cu atât mai gravă, cu cât ar veni din partea unor procurori cu ani de experiență în spate, întrucât, pe de o parte și-au dezonorat profesia, și-au negat misiunea constituțională de apărători ai interesului general al societății și pe de altă parte, și-au crescut șansele ca traficarea influenței să aibă rezultatul dorit, având în vedere funcția deținută de aceștia.

Fără a nega prezumția de nevinovăție a inculpaților, de care se vor bucura până la pronunțarea unei hotărâri definitive, judecătorul de drepturi și libertăți reține că așa cum sunt descrise acuzațiile și cum se poate presupune că au fost săvârșite, pe baza probelor administrate, inculpații, în loc să fie garantul legalității, au devenit, în anumite cazuri, așa cum se va arăta și în continuare, factori de presiune asupra unor oameni de afaceri, asupra unor oameni politici, urmărind în același timp, obținerea unor avantaje patrimoniale pentru aceștia sau pentru apropiații lor. Atunci când magistrații devin parte a unor grupuri de interes economic sau sunt sub influența acestora, ei nu se mai bucură de independență, aceasta nefiind un privilegiu personal și nici un scut pentru abuzuri.

Fără a contesta că inculpații se bucură de prezumția de nevinovăție până când asupra vinovăției lor se va pronunța definitiv o instanță de judecată, judecătorul de drepturi și libertăți reține că urmărirea penală se desfășoară în prezent și pentru alte fapte de o gravitate deosebită, care, chiar dacă nu au constituit baza prezentei propuneri de arestare (existând o disjungere), totuși, nu se poate face abstracție de amploarea și de dimensiunile activității infracționale, pentru care planează suspiciuni împotriva inculpaților”, arată magistrații.

Procurorii constrângeau oamenii de afaceri și funcționari. În caz contrar, deschideau dosare penale

Judecătorul de drepturi și libertăți reține că se efectuează cercetări în legătură cu faptul că, inculpații, în calitatea acestora de procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța au instrumentat o serie de dosare penale, despre care există indicii că au fost constituite în scopul constrângerii unor funcționari sau oameni de afaceri pentru ca aceștia să încheie contracte de prestări servicii cu societăți indicate de către procurori, în caz contrar, urmând a suporta diverse consecințe nefavorabile în plan procesual. Se mai reține faptul că alte cauze erau preluate de la parchetele din subordine, pentru a dispune măsurile convenabile în acestea, datorită preluării unui număr mare de dosare, ajungându-se chiar la o relație tensionată cu prim-procurorii parchetelor inferioare.

Alte afaceri ale procurorilor constănțeni

„Toate datele de anchetă mai sus menționate conturează o stare de pericol concret pe care lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta-o pentru ordinea publică. Inculpații Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor sunt cercetați pentru infracțiuni de o gravitate ridicată iar metodele de supraveghere tehnică sub care s-au aflat au scos în evidență o suspiciune rezonabilă că aceștia ar putea fi conectați într-un mod nefiresc pentru un magistrat la mediul politic și de afaceri local, mediu la nevoile căruia, magistrații din cauza de față, se presupune în mod rezonabil că au dat dovadă de receptivitate, încălcând nu doar normele statutare și deontologice ale profesiei de magistrat, ci și valori sociale aflate sub protecția legii penale.

Interesul manifestat pentru a asigura succesul unor proiecte cu sisteme eoliene, pentru afaceri cu deșeuri reciclabile și sectoare de plajă, pentru protecția unor oameni de afaceri, stabilirea unor agende comune cu oamenii politici de la vârful administrației publice locale, conturează, cel puțin în acest stadiu al anchetei, presupunerea că sunt implicați în faptele de care sunt acuzați iar gravitatea concretă a acestora și datele ce caracterizează persoana inculpaților, conduc la concluzia că lăsarea în libertate a acestora creează o stare de pericol pentru ordinea publică”, susțin magistrații.

De ce au fost arestați? „Riscul de influențare a anchetei este unul real”

„Măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzaţiei aduse și cu stadiul anchetei care este abia la început și de asemenea, se apreciază că luarea altei măsuri preventive mai puțin intruzive, la acest moment, nu este suficientă pentru asigurarea scopului măsurilor preventive, în special al aceluia privind buna desfășurare a anchetei.

Proporționalitatea măsurii preventive ține seama de gravitatea acuzației aduse inculpaților, precum și de stabilirea unui echilibru între interesul general al comunității, care este acela de extragere, pe o anumită perioadă de timp, a unei persoane care încalcă valorile sociale ocrotite de legea penală şi interesul individual al persoanei acuzate de săvârşirea unei infracţiuni, care pledează pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor sale fundamentale.

În cazul de față, interesul general al restabilirii ordinii de drept și al bunei desfășurări a procesului penal primează, ancheta fiind una de amploare, iar plasarea la acest moment a inculpaților sub o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă ar avea consecințe nefavorabile din perspectiva aflării adevărului. Măsura arestării preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, desfășurare care, primordial, trebuie să aibă în vedere aflarea adevărului. În cauza de față, având în vedere amplitudinea relațiilor sociale stabilite de inculpați în comunitatea în care aceștia trăiesc, riscul de influențare a anchetei este unul real.

Judecătorul de drepturi și libertăți, analizând și apărările pe care inculpații le-au formulat, apreciază că acestea nu sunt în măsură să înlăture necesitatea luării măsurii arestării preventive. Explicația inculpatului Ștefan Gigi Valentin referitoare la motivul pentru care își ținea economiile în biroul din sediul parchetului nu poate fi primită de judecătorul de drepturi și libertăți, având în vedere că din vizualizarea înregistrărilor efectuate rezultă, cel puțin la nivel de presupunere rezonabilă, că altele au fost sursele sumelor de bani găsite în biroul acestuia.

Cât privește apărarea inculpatului Niță Teodor, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că în raport de reglementările aplicabile măsurii arestării preventive, nu este îndrituit să analizeze dacă fapta pentru care este acuzat este sau nu tipică. Totodată, datele ce caracterizează favorabil persoana sa, referitoare la pregătirea profesională într-un domeniu de nișă, acela al infracționalității de mediu și recunoașterea calităților sale profesionale la nivel european, fără a fi contestate, nu sunt în măsură să înlăture necesitatea luării măsurii arestării preventive”, argumentează judecătoarea ÎCCJ.

Gigi Ștefan și Teodor Niță au constestat măsura arestării preventive la ÎCCJ. Termenul de judecată este 27 mai 2026.

„În prezent, analizăm politicile, inclusiv opțiunile de politică fiscală, pentru a aborda cât mai eficient criza, inclusiv prin utilizarea flexibilităților existente în cadrul nostru”, a declarat Dombrovskis în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Euronews. 

Reamintim că luni, premierul Italiei, Giorgia Meloni i-a adresat o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care premierul solicita o mai mare flexibilitate bugetară pentru a ajuta la gestionarea costurilor energiei care continuă să se majoreze.

Chestiunea a fost ridicată din nou cu prilejul reuniunii Eurogupului desfășurate, vineri. De această dată, ministrul italian al Economiei și Finanțelor, Giancarlo Giorgetti a adus în discuție acest subiect.

Deși propunerea nu a stârnit o dezbatere îndelungată, mai mulți miniștri au făcut referire directă la solicitarea Italiei, a declarat un oficial al UE pentru sursa citată. Nu toți dintre miniștrii au luat cuvântul sau au abordat tema flexibilității fiscale, ceea ce sugerează că nu există un consens clar, dar și că în rândul reprezentanților zonei Euro există opinii divergente, a precizat pentru Euronews un oficial care a asistat la reuniune.

Potrivit președintelui Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, discuțiile au reflectat poziții divergente, ceea ce indică faptul că în prezent nu există sprijin unanim pentru propunerea inițiată de Meloni.

Sustenabilitatea fiscală a blocului, importantă

Deși s-a arătat deschis față de flexibilitatea fiscală, Dombrovskis a subliniat că orice măsură trebuie să asigure sustenabilitatea fiscală.

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a participat și ea la discuțiile privind răspunsul fiscal la șocul prețurilor la energie, abordând o perspectivă asemănătoare.

„Am subliniat că măsurile fiscale ar trebui să respecte ceea ce numesc principiul celor trei T: temporare, țintite și adaptate. Orice abatere de la aceste principii ar fi contraproductivă și ar putea duce la o orientare diferită a politicii monetare”, a declarat Lagarde în cadrul unei conferințe de presă.

Uniunea Europeană examinează și opțiuni pentru a aborda impactul economic mai larg al războiului din Orientul, inclusiv creșterea prețurilor la energie și consecințele acestora asupra gospodăriilor și industriei.

Marea miză financiară este legată de două probe-simbol: 100 m sprint, unde recordul mondial îi aparține în continuare lui Usain Bolt, și 50 m liber, una dintre cele mai rapide probe din natație. Enhanced Games promite câte 1 milion de dolari pentru doborârea recordurilor mondiale în aceste două probe, considerate de organizatori „testele definitive ale vitezei pure”.

În atletism, ținta supremă rămâne timpul de 9,58 secunde, stabilit de Usain Bolt în 2009, la Berlin. Proba de 100 m sprint se află pe lista competiției de la Las Vegas, ceea ce înseamnă că un atlet „enhanced”, adică unul care poate folosi substanțe interzise în sportul clasic, ar putea încasa premiul cel mare dacă ar coborî sub recordul jamaicanului.

La înot, organizatorii au inclus în program probele de 50 m și 100 m liber, dar și 50 m și 100 m fluture. Asta înseamnă că există și proba asociată în mod direct cu David Popovici, 100 m liber, însă recordul mondial nu mai este al românului. Popovici a stabilit în 2022 recordul de 46,86 secunde, dar acesta a fost depășit de Pan Zhanle, care a coborât recordul mondial la 46,40 secunde la Jocurile Olimpice de la Paris.

Prin urmare, un concurent de la Enhanced Games ar putea concura în proba lui Popovici, dar pentru a bate recordul mondial ar trebui să depășească actualul timp al lui Pan Zhanle. În schimb, bonusul de 1 milion de dolari anunțat explicit de organizatori la înot vizează 50 m liber, nu 100 m liber. Pentru celelalte probe, inclusiv 100 m liber, miza rămâne fondul uriaș de premiere al probei și eventualele bonusuri anunțate separat de organizatori.

Concursul unde poți concura dopat

Enhanced Games va reuni sportivi din înot, atletism, haltere și probe de forță, într-un format care permite folosirea unor substanțe de îmbunătățire a performanței, interzise în competițiile afiliate regulilor WADA. Evenimentul este prezentat de organizatori drept o competiție a „potențialului uman”, dar a fost criticat de instituții antidoping și de oficiali ai sportului mondial, care avertizează asupra riscurilor medicale și asupra mesajului transmis tinerilor sportivi.

Miza financiară este, însă, fără precedent: un atlet care câștigă o probă poate primi 250.000 de dolari, iar unul care reușește să bată recordul mondial la 100 m sprint sau 50 m liber poate ajunge la 1 milion de dolari bonus, pe lângă premiile de concurs.

Competiția a fost creată de Enhanced Group, un start-up care se prezintă ca o companie de entertainment, pe modelul World Wrestling Entertainment, dar care activează și în zona distribuției de medicamente. Compania încearcă să se poziționeze pe o piață în plină expansiune: cea a peptidelor, substanțe promovate online pentru efecte asupra sănătății, recuperării, aspectului fizic și performanței sportive.

Triumful lui Jannik Sinner la Internazionali d’Italia – primul italian câștigător la Roma după 50 de ani, din epoca lui Adriano Panatta – nu a fost lipsit de momente dificile. Semifinala cu Daniil Medvedev, întreruptă de ploaie vineri și reluată sâmbătă, a adus o situație îngrijorătoare. În setul al doilea, numărul 1 mondial a avut o cădere fizică bruscă: dificultăți de respirație și semne clare de crampe musculare. Medicul a fost chemat pe teren, scrie Corriere.

O imagine din acel moment a circulat rapid: Sinner pe bancă, întorcându-se și scuipând un lichid.

Ce se afla în acea sticlă

Răspunsul l-a dat Paolo Calabresi, director de marketing la compania care asigură suportul nutrițional al tenismenului italian.

El a explicat, la emisiunea „Un Giorno da Pecora” de la Rai Radio1, că lichidul era un suc de castraveți murați. Compoziția: apă, oțet, sare și magneziu.

„Are un gust foarte puternic, acru și sărat”, a spus Calabresi. „Creează un black-out neutru”.

Mecanismul neurofiziologic

Explicația oferită de reprezentantul companiei vizează direct modul în care funcționează creierul în situații de stres muscular.

Când lichidul cu gust intens este ținut în gură, creierul percepe stimulul olfactiv și gustativ drept prioritar. Drept urmare, blochează temporar mecanismul neuronal responsabil de crampe.

„Creierul nu gestionează simultan două mecanisme atât de similare ca intensitate”, a precizat Calabresi.

„Este suficient să ții lichidul în gură câteva secunde. Senzația de crampe se întrerupe”.

„O modalitate de a păcăli creierul”

Reprezentantul companiei a descris produsul drept „un mecanism de resetare”.

În cazul meciului de la Roma, Sinner prezenta oboseală musculară acumulată. Produsul a fost administrat preventiv, ținut câteva secunde în cavitatea bucală și apoi scuipat – fără a fi înghițit.

Compania a confirmat că produsul a fost dezvoltat special pentru Sinner. Momentan nu este disponibil pe piață, dar urmează să fie lansat în comerț în curând, sub denumirea provizorie Crmp Pro.

Circulația feroviară pe intervalul Fetești – ramificație Borcea a fost complet întreruptă vineri după ce o persoană s-a sinucis pe calea ferată, potrivit clubferoviar.ro.

Incidentul a afectat patru trenuri de călători, care au fost nevoite să staționeze până la venirea procurorilor, după cum impun procedurile legale.

Circulația a fost reluată

Potrivit CFR SA, persoana care s-a aruncat în fața trenului a fost lovită de un marfar care circula pe Firul I. Cum Firul II este închis permanent pentru lucrări, traficul în zonă a fost complet paralizat.

Circulația a fost reluată în jurul orei 12:25, potrivit publicației citate.

La fața locului au intervenit echipaje ale CFR în colaborare cu autoritățile relevante pentru context. „Personalul feroviar colaborează cu autoritățile competente și depune toate eforturile necesare pentru soluționarea situației și reluarea circulației în condiții normale și de siguranță”, a transmis compania.

Alte incidente similare în 2026

Un incident similar s-a petrecut pe 1 aprilie în zona Herăstrău – București, când un tren Interregio a înregistrat aproape trei ore întârziere, iar un tren spre Cluj-Napoca a fost reținut în Gara de Nord peste două ore.

Portalul maghiar Maszol și cotidianul economic Világgazdaság au publicat un material care a generat reacții puternice.

Renault a renunțat definitiv la planul de extindere a fabricii Dacia din Mioveni. Capacitatea de producție urma să crească de la 350.000 la 400.000 de vehicule pe an. Acest plan a fost abandonat.

Motivul invocat oficial: cererea slabă de mașini, atât în România, cât și pe piețele externe.

Cele două modele noi, fabricate în altă țară

Renault lansează în 2026 două modele noi sub marca Dacia. Niciunul nu va fi produs în România.

Dacia C-Neo va fi asamblat în Turcia. Noul model electric al mărcii va fi produs în Slovenia.

Directorul financiar al Automobile Dacia, Aurelia Leoveanu, a explicat decizia: „Planul de dezvoltare a fost conceput într-un context diferit, în care creșterea volumului era obiectivul principal. În prezent, accentul se pune pe eficiență și optimizarea resurselor”.

Producție în scădere, profit scos din țară

Fabrica de la Mioveni nu a atins niciodată capacitatea maximă. Recordul de producție a fost de 309.432 de vehicule, în 2024. În 2025, producția a scăzut cu 3,8%, la 297.381 de autoturisme. Producția de șasiuri a coborât și mai mult — minus 17,8%.

Cifra de afaceri a companiei a fost anul trecut de 29,92 miliarde de lei. Profitul net a fost de 629 de milioane de lei. Întreaga sumă a fost ridicată de Renault sub formă de dividende și transferată în afara țării.

Minim istoric pe piața din România

Cifrele din primul trimestru al anului 2026 sunt cele mai slabe din ultimele două decenii.

În primele trei luni, au fost înmatriculate 4.983 de autoturisme Dacia noi în România. Față de aceeași perioadă a anului trecut, scăderea este de 49,7%. Cea mai dramatică lună a fost ianuarie: doar 1.441 de mașini Dacia înmatriculate, o scădere de 64%.

Cota de piață a Dacia în România a ajuns la 18,2% în primul trimestru. Este cu 11,3 puncte procentuale sub nivelul din 2025. În ultimii 20 de ani, cota nu a coborât niciodată sub 25%.

La Mioveni s-au fabricat 64.679 de mașini în primul trimestru. Față de aceeași perioadă din 2025, scăderea este de 14%.

Max Korzh va susține sâmbătă, 23 mai, un concert pe Arena Națională din București. Evenimentul este sold-out, iar autoritățile estimează că peste 42.000 de persoane vor fi prezente pe stadion, majoritatea venind din afara României.

Aproape 39.000 dintre bilete au fost cumpărate din afara României. Cei mai mulți spectatori străini ar urma să vină din Ucraina, Polonia, Republica Moldova și Germania.

Cine este Max Korzh

Max Korzh, pe numele său Maksim Anatolievici Korzh, este un artist din Belarus, născut pe 23 noiembrie 1988, în Luninets, un oraș din sud-vestul țării.

Muzica lui combină rap, hip-hop, pop și rock alternativ. Versurile vorbesc adesea despre tinerețe, prietenie, libertate și viața departe de casă. Prin acest stil direct și ușor de recunoscut, Max Korzh și-a construit o comunitate foarte loială de fani.

Korzh a devenit cunoscut în 2012, după ce piesa „Nebo Pomozhet Nam”, lansată online, a început să circule masiv pe rețelele sociale din spațiul ex-sovietic.

Artistul a intrat apoi în atenția radiourilor și a publicului tânăr din Belarus, Rusia și Ucraina.

În 2012, Max Korzh a lansat albumul de debut, „Zhivotniy Mir”. Un an mai târziu, a susținut un concert sold-out la Minsk-Arena, în fața a aproximativ 13.000 de oameni. În anii următori, concertele sale au devenit tot mai mari, iar artistul a ajuns să cânte pe stadioane, în fața a zeci de mii de fani.

De ce nu mai cântă în Belarus și Rusia

Max Korzh este considerat un artist incomod pentru regimurile de la Minsk și Moscova.

Presa independentă belarusă a relatat că artistul nu a mai concertat în Belarus în ultimii ani, fiind inclus neoficial pe o listă neagră. În Belarus, astfel de liste vizează artiști, jurnaliști sau persoane publice percepute ca fiind apropiate de opoziție sau critice față de regimul lui Aleksandr Lukașenko.

Numele lui Korzh a devenit și mai sensibil după protestele masive din Belarus din 2020 și după invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. Artistul și-a exprimat public opoziția față de război, iar presa de opoziție din Belarus a relatat că, din cauza poziției sale anti-război, nu poate susține concerte în Rusia, deși acolo avea una dintre cele mai mari baze de fani.

Concertul de pe Arena Națională

Concertul lui Max Korzh va avea loc sâmbătă, 23 mai, pe Arena Națională din București. Biletele sunt epuizate, iar accesul publicului va începe la ora 16:00.

Cei mai mulți vin din afara României, iar autoritățile au anunțat măsuri speciale de ordine publică în zona stadionului.

Organizatorii le recomandă oamenilor să vină din timp, pentru a evita aglomerația la porți.

Evenimentul a avut efecte și asupra programului sportiv din Capitală. Jandarmeria București a cerut Ligii Profesioniste de Fotbal să nu programeze meciuri în oraș sâmbătă, ziua concertului, din motive de siguranță și capacitate operațională.

Astfel, partida Rapid București – Universitatea Craiova, din ultima etapă a play-off-ului Superligii, a fost reprogramată pentru luni, de la ora 20:30. De asemenea, semifinala barajului pentru Conference League, FCSB – FC Botoșani, va avea loc duminică, de la ora 20:30.

O firmă de măcelărie din Scoția a inițiat o petiție, care să oblige SUA să relegalizeze mâncarea sa națională, înainte de Cupa Mondială, potrivit Euronews.

Haggis, mâncarea națională a Scoției, este o budincă sărată ce conține carne de oaie. Alimentul conține în principial inimă, ficat și plămâni de oaie și a fost interzis în SUA în anul 1979. Reglementările federale vizau alimentele ce conțin organe, iar plămânii de oaie constituie aproximativ 15% din rețetă.

„Fără haggis, fără petrecere”

Compania care a inițiat petiția motivează că „fără haggis nu e petrecere”, în contextul în care Scoția s-a calificat la Cupa Mondială din această vară. Țara nu a mai participat din 1998, mai arată sursa.

„Nu este vorba doar de ignorarea tradiției, este vorba de reglementări care au luat-o razna”, a mai declarat inițiatorul petiției. Acesta a adăugat că „având în vedere căldura și afinitatea de lungă durată dintre americani și scoțieni, facem apel la SUA să îmbrățișeze această delicatesă delicioasă și să «relegalizeze haggisul»”.

Zi liberă pentru primul meci al Scoției

Guvernul Scoției a declarat ca ziua de 15 iunie să fie zi liberă. Anunțul vine pentru a marca întoarcerea țării la Campionatul Mondial. Momentul este așteptat de scoțieni de 28 de ani, după șase calificări nereușite.