Volumele de țiței importate de România, vitale pentru a-și asigura necesarul de consum, au scăzut cu aproape o cincime în primele două luni din 2026, față de același interval din 2025, după cum arată cifrele transmise de INS. Este vorba de cele mai recente statistici disponibile, cu o întârziere de raportare de doup luni, care includ și sursele importurilor, dar și valoarea lor.

Potrvit datelor obținute de Mediafax, România a importat în primele două luni ale anului curent 1,25 de milioane de tone de petrol, în scădere cu aproape 17,8% față de cele din aceleași luni din 2025, de 1,52 de milioane de tone de petrol.

Principala sursă a importurilor a fost Kazahstan în primele două luni de la începutul acestui an, la fel ca și anul trecut. Ponderea este ușor mai scăzută, de la 65% la 63%.

Pe locul secund se află Azerbaidjan, cu 16%, iar pe locul trei, Norvegia, cu 8%, urmată de Norvegia și Libia, cu câte 6%, și Côte d´Ivoire, cu 1%.

În urmă cu un an, se mențin ocupanții primelor două locuri, Kazahstan (65%) și Azerbaidjan (19), dar pe locul trei apare Guyana (11%), urmată de Libia (5%) și Republica Moldova, cu un procent subunitar aferent celor 49.870 kilograme importate, cu o valoare de 25.380 de euro.

Factură cu câteva sute de mii de euro mai mică

Valoarea totală a importurilor, conform datelor provizorii, a scăzut de asemenea, dar cu un procent mai ridicat, de 35.1%.

Astfel, factura plătită pentru cantitățile din ianuarie – februarie 2026 a fost de 546.704.820 de euro, față de cea de 841.142.290 de euro în primele două luni din 2025.

Prin urmare, prețul mediu achitat în 2025 a fost de 0,55 de euro/kg și a scăzut la 0,43 de euro/kg la începutul anului curent.

Evoluția producției

Țițeiul importat reprezintă în acest interval 76,79% din totalul resurselor României, potrivit INS.

Este vorba de 1.256,7 mii tone echivalent petrol din totalul de 1.636,4 mii tone echivalent petrol, în timp ce producția internă a fost de 379,7 mii tone echivalent petrol (23,21%).

Volumele produse în acest interval în țară au scăzut cu procente mai mici decât importurile, respectiv de 8,6%.

INS a publicat recent și datele brute privind importurile din producția pe primul trimestru, care arată că România a produs, în acest interval o cantitate de ţiţei de 579,4 de mii tone echivalent petrol, cu 52,3 mii tine echivalent petrol mai mică (-8,3%) faţă de cea înregistrată în perioada similară din 2025.

Importurile de ţiţei au scăzut și mai abrupt în primele trei luni, care includ și momentul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și consecințele acestui conflict asupra aprovizionării și pe burse.

Astfel, în primul trimestru al acestui an, importurile au fost de 1.576 de mii tone echivalent petrol, fiind cu 694,2 milioane tone echivalent petrol mai reduse, adică cu 30,6%, față de cele din ianuarie – martie 2025.

Per ansamblul anului trecut, România a consumat 11,4 milioane de tone de petrol, din care 8,9 milioane de tone au fost importate, restul de 2,9 milioane tone de petrol fiind acoperit prin producţia internă, după cum arată datele pe anul trecut furnizate de Institutul Naţional de Statistică la solicitarea ZF. Cel mai important partener comercial al României era pentru importurile de petrol tot Kazahstanul, de unde a importat anul trecut circa 5,5 milioane de tone de petrol pentru care a plătit circa 2,5 miliarde de euro. Azerbaidjanul era pe locul doi, iar al treilea, Libia. Factura pentru tot anul trecut plătită de companiile din România pentru importurile de petrol s-a ridicat la 4,1 miliarde de euro, arătau datele INS pe anul trecut.

Unde de rafinează țițeiul produs și importat

Din totalul de 8,9 milioane de tone de țiței, Rompetrol, care operează cea mai mare rafinărie din țară, Petromidia Năvodari, a importat și a procesat 5,37 de milioane de tone, potrivit datelor companiei. Acționarii semnificativi ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și Statul Român prin Ministerul Energiei (44,7%).

Țițeiul importat ajunge aici prin Oil Terminal și prin terminalul offshore operat de Midia Marine Terminal, aflat la 8,6 km în largul Mării Negre, dacre este de tip Single Point Mooring (sistem singular de legare) şi este compus dintr-o parte statică, fixată de fundul mării printr-un sistem de ancore şi o a doua parte, la care se conectează nava, care poate gira liber în jurul părţii statice, în funcţie de vânt, curent şi valuri. Debitul maxim de operare este de 7.000 m³/h, ceea ce înseamnă că o navă care transportă între 80.000 şi 160.000 de tone poate fi descărcată într-un interval de 24-36 de ore, potrivit datelor companiei.

Rafinăria Petromidia este cea mai mare rafinărie din România, cu o capacitate de procesare de peste 5 milioane tone materie primă/an și una dintre cele mai moderne din sud-estul Europei. Vega este cea de-a doua rafinărie a Grupului KMG Internațional, situată în Ploiești, Prahova și care operează în regim integrat cu rafinăria Petromidia, care ii asigură materia primă. Cu o capacitate de prelucrare de 350.000 tone de materie primă/an (rafinat, păcură, jet A1, fracție C5-C6), rafinăria Vega deține poziția de unic producător pentru o serie de produse specifice printre care: normal hexan, solvenți ecologici, white spirit rafinat și alte produse petroliere (benzină naphta, white-spirit, combustibili de încălzire, combustibil lichid ușor, bitumuri de drumuri și speciale).

A doua cea mai mare rafinărie din țară este Petrobrazi, operată de OMV Petrom, singurul producător de țiței din țară, în timp ce Petrotel, a rușilor de la Lukoil, este închisă, în contextul sancțiunilor internaționale în vigoare, din luna octombrie a anului trecut.

Potrivit raportului OMV Petrom pe 2025, producția de hidrocarburi a scăzut la 38,1 mil barili echivalent petrol (bep) sau 104,5 mii bep/zi (2024: 39,9 mil bep sau 109,0 mii bep/zi), reflectând declinul natural din principalele zăcăminte și activitățile de mentenanță planificate, aspecte parțial compensate de contribuția reparațiilor capitale la sonde și a sondelor noi.

„Producția totală de hidrocarburi a scăzut cu 4,4%, un declin mai mare comparativ cu media zilnică de producție care a scăzut cu 4,2%, deoarece 2024 a fost an bisect. Producția de țiței și condensat a scăzut cu 7,7%, la 17,6 mil bbl, iar producția de gaze naturale a scăzut cu 1,4%, la 20,5 mil bep”, potrivit producătorului.

Rafinăria Petrobrazi a fost inaugurată în 1934, construită de Creditul Minier și reconstruită după al Doilea Război Mondial. După privatizarea OMV Petrom (2004), a beneficiat de investiții majore pentru modernizare, aliniere la standarde de mediu și producerea de combustibili de calitate superioară, cu emisii reduse.

Rafinăria Petrobrazi – care se întinde pe 400 de hectare, echivalentul a 700 de terenuri de fotbal – este una dintre cele mai mari rafinării din România, cu o capacitate anuală de 4,5 milioane de tone. Asigură procesarea întregii producții interne de țiței și acoperă aproximativ o treime din cererea națională de combustibil. Din 2005, investițiile în rafinărie au depășit 2 miliarde de euro.

OMV Petrom a mai avut în portofoliu o rafinărie, Arpechim din Pitești, care funcționa pe țiței din import și nu avea acces direct la mare – rafinărie care a fost închisă în 2011.

O fetiță de doi ani a murit în nord-vestul Spaniei, după ce a fost lăsată accidental în mașina tatălui ei în timpul unei perioade neobișnuit de caniculare, cu temperaturi în unele zone la 38 de grade Celsius.

Copilul, al cărui nume nu a fost dezvăluit, a intrat în stop cardiac miercuri după-amiază, după ce a petrecut câteva ore în interiorul vehiculului în orașul galician Brión, după ce tatăl ei a uitat să o ducă la creșă, scrie The Guardian.

Tata a fost distras de un apel telefonic, alarma a dat-o mama

Potrivit relatărilor din presă, bărbatul își dusese copilul cel mare la școală în acea dimineață și intenționase să o lase pe cea mică la creșă când a fost distras de un apel telefonic. În loc să se îndrepte spre creșă, s-a dus la serviciu, lăsând copilul în mașină.

Alarma a fost declanșată în acea după-amiază, când mama fetiței s-a dus să o ia de la creșă la ora 15:00 și i s-a spus că nu fusese lăsată în acea dimineață. Realizând ce s-a întâmplat, părinții au sunat la serviciile de urgență, iar fetița a fost dusă la un centru medical din orașul apropiat Bertamiráns, unde a fost declarată decedată.

Doliu în orașul Brión

Poliția investighează incidentul, iar familia primește sprijin psihologic.

Consiliul orașului Brión a declarat două zile de doliu pentru fată și a declarat că vineri se va ține un minut de reculegere în memoria ei.

„Dorim să oferim cele mai sincere condoleanțe și tot sprijinul nostru familiei fetiței care și-a pierdut viața ieri în Brión, precum și tuturor prietenilor ei, în timp ce le punem la dispoziție toate resursele municipale de care au nevoie în aceste vremuri dificile”, a declarat consiliul. „Să se odihnească în pace”.

Spania se pregătește pentru un val de căldură extremă

Spania se pregătește pentru tipul de căldură asociat mai frecvent cu solstițiul de vară. Oficiul meteorologic de stat, Aemet, a declarat că „temperaturile excepțional de ridicate” ar putea ajunge la 36-38°C în unele părți din sudul țării.

„Pe tot parcursul lunii mai, am înregistrat o perioadă prelungită de temperaturi sub normal”, a transmis Aemet. „Acum vine exact opusul: o perioadă de temperaturi foarte ridicate pentru această perioadă a anului în cea mai mare parte a țării. De fapt, unele zile ar putea doborî recorduri de căldură”.

Aemet a mai transmis că valul canicular, care nu îndeplinește criteriile tehnice pentru a fi declarat val de căldură, va dura probabil până la mijlocul săptămânii viitoare.

Spania, una dintre țările europene cele mai expuse efectelor urgenței climatice, s-a confruntat cu un număr tot mai mare de valuri de căldură și o creștere bruscă a incendiilor forestiere de amploare în ultimii ani.

Uneori, drumul spre covorul roșu de la Cannes poate începe din cele mai neașteptate locuri. Cățelușa, care trăia într-un refugiu canin înainte să fie aleasă pentru un film chilian, a devenit vedeta neașteptată a Festivalului de Film de la Cannes, după ce a câștigat premiul Palm Dog, distincția acordată celor mai bune apariții canine din cinematografie.

Colierul roșu și auriu pentru Yuri

Vineri dimineață, Yuri a primit celebrul colier roșu și auriu – trofeul simbolic Palm Dog – oferit în fiecare an de un juriu format din jurnaliști specializați în cinema. Potrivit Le Figaro, premiul a recompensat rolul din „Cățelușa” („La Perra”), film regizat de cineasta chiliană Dominga Sotomayor și prezentat în cadrul „Săptămânii cineaștilor”, una dintre secțiunile paralele ale Festivalului de Film de la Cannes.

Viața lui Yuri, dincolo de film

Dincolo de trofeu, povestea cățelușei a emoționat însă publicul și presa de la Cannes. Potrivit organizatorilor premiului Palm Dog, Yuri este un câine din Chile, salvat de organizația pentru protecția animalelor Mirada Animal Chile, înainte să ajungă pe platourile de filmare. După terminarea producției, echipa filmului i-a găsit o familie adoptivă, iar cățelușa este acum „fericită și în siguranță”.

Și puiul care apare la începutul filmului are parte de un destin asemănător. Unul dintre producători l-a adoptat după filmări și i-a pus numele Tormenta Mari, „tormenta” însemnând „furtună” în limba spaniolă.

Povestea din spatele trofeului

În producția „Cățelușa”, inspirată din romanul scriitoarei columbiene Pilar Quintana, Yuri joacă rolul unui câine rătăcit care intră în viața Silviei, o femeie izolată pe o insulă sălbatică din largul coastelor chiliene, unde trăiește din recoltarea algelor.

Animalul vine „să lumineze” existența personajului principal, interpretat de actrița chiliană Manuela Oyarzún. Dar liniștea fragilă se rupe atunci când câinele dispare, iar „o traumă din copilărie reapare”, potrivit prezentării oficiale a filmului.

Premiul câinilor-actori

Premiul Palm Dog, denumit astfel ca un joc de cuvinte inspirat de „Palme d’Or” – marele trofeu al Festivalului de la Cannes, este organizat din 2001 și are loc în ajunul ceremoniei de închidere a festivalului. În acest an, șase câini au fost în competiție, inclusiv doi câini francezi care au apărut în drama romantică „Câteva cuvinte de dragoste” („Quelques mots d’amour”), regizată de cineastul francez Rudi Rosenberg, și în „Adio, lume crudă” („Adieu monde cruel”), film semnat de actorul și regizorul francez Félix de Givry.

De la Messi la Yuri

De-a lungul anilor, premiul a fost câștigat de mai mulți câini deveniți celebri printre cinefili. În 2023, Palm Dog a fost acordat lui Messi, border collie-ul care s-a remarcat în filmul francez premiat cu Oscar „Anatomia unei prăbușiri” („Anatomie d’une chute”), regizat de cineasta franceză Justine Triet.

Șapte ani mai târziu, trofeul a mers la Boss, un câine care a apărut doar câteva secunde în comedia britanică „Tamara Drewe”, regizată de cineastul britanic Stephen Frears. Toby Rose, jurnalist britanic și cofondator al Palm Dog, spunea atunci că „puterea privirii și emoția” transmise de animal au fost suficiente pentru a cuceri publicul.

Șeful DSU Raed Arafat a declarat la Digi24, vineri, că moartea copilului din Bacău ar fi putut fi evitată „dacă cei din jur știau foarte bine ce să facă”.

De ce prima ambulanță nu avea medic

Cu privire la lipsa medicului din ambulanța trimisă la fața locului, Arafat a menționat că „a mai fost al doilea medic în județ de gardă, numai că el a plecat la Iași cu un transfer al unui pacient. Ambulanța Bacău avea doi medici. SMURD nu avea mașina de serviciu în ziua respectivă, pentru că la UPU nu erau decât medici. Când au 3 medici, atunci unul din ei deservește mașina SMURD”.

Întrebat de ce nu a fost trimis un elicopter, șeful DSU a explicat că „aveau medic în stație și puteau trimite medicul respectiv”. Mai mult, ar fi fost disponibile două elicoptere, „cel de la Iași și cel de la Galați”. El a mai precizat că vor veni colegii săi cu mai multe explicații.

Dacă copilul s-ar fi înecat, el ar fi putut fi salvat dacă cei din jur știau să facă „manevra Heimlich și resucitare”, a mai adăugat Arafat.

Ambulanțele erau echipate corespunzător

Acesta a mai precizat că „a fost chemat un medic de familie din zonă, el știe să aplice măsurile de resuscitare. Dar ambulanța avea echipamentele necesare, iar a doua ambulanță avea și mai multe, inclusiv medic care putea să le folosească”, a concluzionat Raed Arafat.

Declarațiile șefului DSU vin în contextul în care, joi, un copil din clasa a VIII-a din Bacău a murit la școală. Acesta a decedat în timpul pauzei, fiindcă i s-a făcut rău. Reprezentanții instituției s-au sesizat din oficiu în urma incidentului. Echipa de control trimisă în județ va verifica modul în care a fost gestionată intervenția medicală.

Materialele includ peste 50 de videoclipuri și documente, unele dintre ele bazate pe mărturii directe ale militarilor și civililor. Inițiativa parte dintr-un program lansat de administrația Donald Trump.  Aceasta are ca scop desecretizarea unor informații despre OZN-uri observate în spațiul aerian.

Potrivit Pentagonului, primul lot de documente publicat la începutul lunii mai a generat peste un miliard de accesări pe platforma online creată special pentru arhivarea acestor materiale.

Noile imagini acoperă incidente petrecute în ultimele decenii, relatează The Guardian.

Într-un videoclip filmat în Orientul Mijlociu în 2019, trei OZN-uri apar zburând în formație deasupra Golfului Persic. Imaginile au fost surprinse, potrivit Pentagonului, de un senzor infraroșu aflat la bordul unei platforme militare americane.

Un alt videoclip, din 2022, arată patru obiecte zburând în apropierea unor nave aflate în largul coastelor Iranului.

Într-o înregistrare realizată deasupra Siriei în 2021, un obiect misterios pare să accelereze brusc și să dispară cu viteză foarte mare.

Majoritatea obiectelor nu seamănă cu imaginile clasice asociate OZN-urilor. Totuși, într-o filmare realizată în octombrie 2022 apare un obiect de formă cilindrică, asemănător unui trabuc, care traversează rapid ceea ce pare a fi o zonă rezidențială.

Niciunul dintre videoclipuri nu este însoțit de explicații oficiale

Biroul Pentagonului pentru rezolvarea anomaliilor aeriene, AARO, a transmis anterior că nu există dovezi potrivit cărora obiectele observate ar avea origine extraterestră.

Instituția a precizat că documentele provin din surse diferite, inclusiv agenții guvernamentale, ramuri ale armatei americane, FBI, Departamentul de Stat și NASA.

Potrivit Pentagonului, multe dintre materiale nu au un lanț complet de verificare și autentificare.

Publicarea noilor documente este așteptată să alimenteze din nou dezbaterile privind existența vieții extraterestre și teoriile conspirației despre presupuse operațiuni de secretizare ale autorităților americane.

În februarie, Donald Trump a cerut desecretizarea documentelor privind OZN-urile, invocând „interesul uriaș” al publicului pentru acest subiect. Liderul american a declarat atunci că nu știe dacă extratereștrii există sau nu.

Noile materiale includ și înregistrări furnizate de NASA, inclusiv mărturii ale unor astronauți americani.

Într-unul dintre clipuri, astronautul Wally Schirra, participant la misiunea Mercury-Atlas 8 din 1962, spune că a observat „mici obiecte albe” plutind în apropierea capsulei spațiale.

Astrofizicianul Neil deGrasse Tyson a declarat că includerea documentelor NASA în arhiva Pentagonului poate fi „înșelătoare”.

„În istoria științei, explicația corectă nu a fost niciodată magia sau extratereștrii”, a afirmat Tyson.

Pentagonul a anunțat că lucrează deja la un al treilea lot de documente privind fenomenele aeriene neidentificate, care urmează să fie publicat „în viitorul apropiat”.

Ilie Bolojan a vorbit, vineri, la aniversarea a 151 de ani de la înființarea PNL, despre lucrurile pe care n-ar mai trebui să le repete liberalii.

„Eu consider că au fost niște erori pe care le-am făcut în anii trecuți. Un lucru important este că partidele politice, în general, au creat așteptări cetățenilor noștri care nu pot fi onorate de situația noastră bugetară, creînd așteptări prea mari, generând o retorică de tipul dacă ne votezi, te vom îmbogăți, nu va fi nevoie să faci niciun efort tu pentru treaba asta, vă puteți da seama că așteptările nu au fost onorate. Pentru că nu puteau fi onorate. Și în mod evident, zona de nemulțumire s-a construit față de lumea politică și votul antisistem a fost și un efect al acestei retorici”, spune Ilie Bolojan.

„Mesagerii care dau vești proaste nu sunt aplaudați”

Premierul demis admite că că nu mai trebuie folosită această retorică, cu toate că de multe ori în această guvernare, „11 luni am mers împotriva curentului, am căutat întotdeauna să le spun oamenilor situația reală, ce se poate face, ce nu se poate face”, deși nu a fost comod.

„Mesagerii care dau vești proaste nu sunt aplaudați. (…) Deci cred că, în perioada următoare PNL trebuie să aibă o retorică corectă, să le spună cetățenilor adevărul, pentru că este prima condiție ca să îi facă conștiență de situația în care suntem, și doar în felul acesta se pot face niște pași pentru a reclădi încrederea și, efectiv, speranța că lucrurile pot să arate altfel”, a mai spus Bolojan.

„Coaliții mari doar pentru funcții”

El a mai spus că o altă eroare a fost „să facem coaliții mari doar pentru funcții”.

„Să facem coaliții mari pentru așa zisa stabilitate. Pentru liniște. Și vă rog să vă gândiți că, în 2021, o parte dintre noi eram la Vila Lac, când s-au luat aceste decizie, și eu plastic am descris situația în care când s-a cerut votul „pentru” unora dintre colegile, era jenă să ridice mâna, iar când s-a cerut votul „împotrivă”, din nou, nu erau foarte multe mâini ridicate, dar s-a numărat votul „pentru” prin diferența între cei care au votat „împotrivă” și cei care erau în sală. Dar una peste alta, gândiți-vă, când faci o coaliție de 60%, când aduci, aduci, practic, stânga cu dreapta într-o coaliție, s-ar prezuma că trebuie să faci ceva serios. Să vii să intervii asupra problemelor pe care tot guvernele le-au generat, în anii trecut să le corectez. Din păcate, n-am făcut acest făcut, dacă vă acționam bine. Totuși, am avut premier. Și eu țin minte că, personal, mă duceam și spuneam dar corectați acolo, în zonele astea, încercați. Se supără, e un deranj. Vă dați seama că încă nu s-a inventat nici o corecție, nicăieri, fără să deranjezi pe cineva. Și dacă, la final, nu vrei să deranjezi pe nimeni, ne ajung să îi deranjezi pe toți. Pentru că nu vei face nimic”, a spus Bolojan, referindu-se la Guvernul „Nicu și Marcel”.

Oameni puși în funcții pentru privilegii

Ilie Bolojan este de părere că în acest fel votul s-a dus într-o zonă care vindea iluzii.

A treia eroare despre care vorbește Bolojan este că partidele politice au tolerat că administrarea instituțiilor, în multe locuri, să se bazeze pe un model de tip feudal.

„Oamenii au văzut că mulți dintre cei care erau pe funcții, se duceau acolo doar pentru anumite privilegii, nu pentru a administra zona respectivă cât mai bine posibil, ca să ofere servicii publice mai bune sau randamente ale activelor statului cât mai bun”, a mai spus președintele PNL.

Credința, familia, prietenii și munca cu sens. Acestea sunt cele patru lucruri pe care le fac zilnic oamenii fericiți. Concluzia aparține profesorului Arthur C. Brooks de la Harvard.

Brooks a explicat rețeta oamenilor fericiți într-un podcast, notează El Economista.

„Își practică credința. Sunt aproape de familiile lor. Au prieteni adevărați. Și își iau munca în serios”, a spus acesta.

Al patrulea pilon este munca cu sens. Nu orice muncă, ci una care creează valoare și ajută alți oameni. Brooks leagă fericirea de utilitate și contribuție socială.

Fericirea scade la 50 de ani

Un studiu din 2024 arată că tinerii de azi sunt mai nefericiți decât generațiile anterioare. Curba fericirii are forma literei „U”. Bunăstarea este ridicată la 20 de ani, scade până la 50, apoi crește din nou.

Factorii care influențează această scădere sunt multipli. Îmbătrânirea, conflictele internaționale și inegalitatea economică contribuie la starea de rău globală.

Obiceiuri ale celor mai fericiți oameni: Când e nevoie de ajutor

Experții recomandă ajutor psihologic când starea de rău afectează viața de zi cu zi. Tulburările mentale, stresul ridicat și problemele de somn sunt semnale clare. Ignorarea lor poate agrava situația.

Potrivit Primăriei Capitalei, programul din acest weekend aduce pe Calea Victoriei momente inspirate din cultura chineză, dar și o expoziție de mașini istorice folosite de-a lungul timpului de ambulanță, pompieri sau armată.

Cultura chineză pe Calea Victoriei

În zona Cercului Militar sunt programate expoziții culturale, prezentări de costume tradiționale chinezești, demonstrații de artă a ceaiului și spectacole de operă chineză, organizate în colaborare cu Centrul Cultural Chinez.

Mașinile istorice, din nou în stradă

Duminică, Calea Victoriei va găzdui o expoziție de autosanitare, mașini de pompieri, vehicule militare și de miliție fabricate între anii 1950 și 1990, organizată în colaborare cu Asociația Retromobil Club România.

Potrivit autorităților, programul include și un tur ghidat pe Calea Victoriei, dedicat istoriei bulevardului și clădirilor emblematice care au marcat, de-a lungul timpului, centrul Bucureștiului.

„Străzi deschise” până în octombrie

Ediția 2026 a proiectului „Străzi deschise – București, Promenadă urbană” se desfășoară până în luna octombrie și transformă centrul Capitalei, timp de 25 de weekenduri, într-un spațiu dedicat plimbărilor, spectacolelor și activităților culturale în aer liber.

Pe parcursul ediției sunt organizate concerte, parade, ateliere pentru copii, activități sportive, instalații urbane și proiecte realizate împreună cu instituții culturale, artiști independenți și organizații locale.

Fiecare weekend are o temă diferită, inspirată de patrimoniu, ecologie, mobilitate urbană sau relația dintre oameni și spațiul public.

O nouă directivă internă adoptată de Ministerul Apărării al Austriei va permite soldaților austrieci să poarte părul prins în coc sau coadă, arată AFP.

Decizia, după ce un ofițer a refuzat să se tundă

Decizia vine după ce un ofițer a depus plângere, deoarece a fost amendat cu 3.000 de euro din cauza refuzului de a se tunde.

Ministerul Apărării a justificat pedeapsa invocând necesitatea unui „aspect uniform și a menținerii ordinii”. Însă, Curtea Constituțională a respins argumentul, declarând că regulile sunt valabile pentru toată lumea.

Potrivit noilor măsuri adoptate, „toți soldații trebuie” să poarte părul „în așa fel încât să nu le obstrucționeze câmpul vizual”.

Părul lăsat liber nu trebuie să atingă uniforma

Totuși, coafura trebuie să rămână discretă, „atât ca formă, cât și culoare”, mai arată sursa. Cât despre părul lăsat desfăcut, acesta nu trebuie să atingă uniforma. 

Părul mai lung „trebuie legat la spate și, dacă lungimea permite, purtat într-un coc la ceafă, legat sau împletit”, se precizează în directivă.

Femeile aveau voie și înainte să poarte părul prins. Interdicția bărbaților de a face același lucru a fost considerată discriminare.

Ilie Bolojan a spus, vineri, la aniversarea a 151 de ani de la înființarea PNL, că România ca țară nu își mai poate permite ca în opoziție să fie partide care, „în afară de a contesta, n-au demonstrat niciodată nimic”.

Premierul demis afirmă că are încredere acum, după 10 luni de guvernare, că pot fi schimbate foarte multe lucruri din guvernare în așa fel încât să fie limitate efectele nocive ale guvernărilor care au lăsat de dorit.

„Să știți că nu ai cum, oricât ar fi un guvern de bun, orice majoritate parlamentară ar avea, să schimbi România doar din București. România se schimbă din miile de comunități pe care le avem și eu am încredere că primarii gospodari, primarii buni administratori, dacă sunt puși în condiții cât se poate de corecte, dau rezultate mult mai bune”, spune Bolojan.

Bolojan a tras și o linie clară pentru colegii săi liberali: „PNL nu va fi niciodată o clonă a USR și nici USR nu trebuie să fie o clonă a PNL, dar nici nu mai trebuie să acceptăm să fim brelocul PSD, ca să fie lucrurile cât se poate de clare”. Părerea sa este că în aceste condiții, PNL poate să obțină maxim posibil în condițiile date în 2028, să convingă mai mulți cetățeni că merită să îl voteze și să devină o forță parlamentară mai mare decât cea de azi.