În timp ce rachetele iraniene zboară de duminică deasupra Strâmtorii Ormuz, oprind aproape complet traficul pe una dintre cele mai vitale rute comerciale din lume, un miliardar grec își îndrepta navele direct spre haos.

Dynacom Tankers, deținută de George Prokopiou, în vârstă de 79 de ani, a trimis cel puțin cinci petroliere pe calea navigabilă îngustă de la gura de vărsare a Golfului de la izbucnirea războiului cu Iranul , sâmbătă, fiind unul dintre puținii operatori legali dispuși să îndrăznească această călătorie, relatează Financial Times.

Tarifele în Golf s-au triplat

„Majoritatea armatorilor au întrerupt tranzitul… până când lucrurile se vor calma”, a spus un agent naval. „Dar există câțiva pirati dispuși să își asume riscul.”

Există recompense mari de oferit.

Tarifele de transport pentru petrolierele care părăsesc Golful aproape că s-au triplat de vineri, atingând niveluri record.

Un singur petrolier așa-numit VLCC (very large crude carrier – transportator de țiței foarte mare) care efectuează periculoasa călătorie peste strâmtoare și ajunge în China ar genera venituri de aproximativ 500.000 de dolari pe zi, excluzând costul asigurării suplimentare împotriva riscurilor de război , potrivit agenției de raportare a prețurilor Argus.

Deși riscurile pentru armatori, teoretic, compensate de bani marinarii de la bord își pun viața în pericol.

A început războiul. Nicio problemă: George și-a oprit transponderele

Iranul a amenințat că va „incendia” orice navă care încearcă să traverseze, distrugând cel puțin nouă de la începutul conflictului, cel puțin trei navigatori fiind uciși.

Toate navele Dynacom și-au oprit transponderele, dispozitivele care transmit automat locația și identitatea unei nave, la trecerea acesteia prin strâmtoare.

Datele de urmărire a navelor arată că petrolierul Athina, al companiei Dynacom, care se afla în regiune înainte de atacuri, a încetat să se mai deplaseze sâmbătă seara devreme, la sud-est de calea navigabilă, înainte de a reapărea a doua zi după-amiază în Golf.

Nava fără încărcătură a ajuns totuși luni în portul Sitrah din Bahrain și a plecat două zile mai târziu cu o altă încărcătură de petrol.

Face parte din generație de armatori greci care domină comerțul maritim

Născut într-o familie înstărită din Atena, în 1946, Prokopiou se numără printre ultima generație de armatori greci care au dominat mult timp comerțul maritim.

Descris de o persoană apropiată drept „modest” și „dependent de muncă”, este rareori văzut fără șapca sa de baseball emblematică și conduce un SUV Mercedes vechi, plimbându-se fără pază, o raritate în rândul elitei armatorilor din Grecia.

Prokopiou își petrece cea mai mare parte a anului pe mega-iahtul său, Dream, de 106,5 metri, andocat în prezent pe Riviera Ateniană, iar portofoliul său extins de proprietăți i-a adus porecla de „regele imobiliar” în țara sa natală.

Anul trecut a cumpărat o participație la Four Seasons Astir Palace – singura proprietate grecească a grupului hotelier de lux – împreună cu marina Vouliagmeni adiacentă, care deservește în principal mega-iahturi.

După ce familia a cumpărat prima navă la mijlocul anilor douăzeci, Prokopiou a construit o flotă uriașă în întreaga lume – și are o reputație de asumare a riscurilor.

Cele trei companii de transport maritim ale magnatului grec au peste 150 de nave pe apă, alte 85 sunt în construcție.

„Este o legendă a industriei și unul dintre acei oameni care fac ceea ce numim afaceri «premium»”, a spus un broker naval care a lucrat cu companiile lui Prokopiou în ultimii ani, folosind un eufemism pentru tranzacții legale, dar care comportă riscuri mult mai mari.

Prokopiou are experiență: a sfidat și războiul din Ucraina

Petrolierele Dynacom ale lui Prokopiou au transportat zeci de milioane de barili de țiței rusesc în ultimul an și sunt unul dintre cei mai mari transportatori de marfă de când Moscova a lansat atacul asupra Ucrainei la începutul anului 2022, conform analizei FT a datelor Kpler și a înregistrărilor proprietarilor de nave.

Miliardarul a stârnit controverse în 2022 când, la câteva luni după izbucnirea războiului, a declarat că „sancțiunile nu au funcționat niciodată”, deși nu există nicio sugestie că le-ar fi încălcat vreodată.

Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției din Ucraina a inclus Dynacom Tankers pe lista sa de „sponsori internaționali ai războiului” pentru rolul său în transportul de țiței rusesc, acuzând-o de „realimentarea bugetului țării agresoare și finanțarea invaziei rusești”.

Cu toate acestea, în 2023 a retras Dynacom de pe listă, iar în 2024 a retras-o complet de pe listă, în urma presiunilor din partea partenerilor săi de peste hotare.

Prokopiou a acționat întotdeauna în limitele legii, a spus brokerul naval, și a respectat plafoanele de preț și alte restricții privind comerțul cu țiței rusesc. Dar a adăugat că disponibilitatea miliardarului de a muta încărcături pe care alții s-ar putea să nu le transfere a fost „motivul prin care și-a obținut cea mai mare parte a succesului”.

„George ne eclipsează pe toți”

George Prokopiou

Federația Internațională a Lucrătorilor din Transporturi, care reprezintă membrii echipajelor, a impus începând de luni plăți „bonus” pentru cei care operează în jurul Strâmtorii Ormuz, menite să impună dublarea atât a salariilor, cât și a indemnizațiilor de deces și invaliditate.

Membrii echipajului pot, de asemenea, refuza să navigheze, beneficiind de „repatriere pe cheltuiala companiei și de o compensație egală cu salariul de bază pe 2 luni”.

„Reprezintă un anumit mod de a face afaceri”, a declarat Ed Finley-Richardson, investitor în transporturi maritime și fondator al Contango Research. „Face parte dintr-un grup de cinci până la zece proprietari care îi eclipsează cu adevărat pe toți ceilalți, nu din cauza dimensiunii flotei lor, ci și pentru că sunt dispuși să acționeze cu îndrăzneală.”

Prokopiou are reputația de a-și respecta contractele acolo unde alții le încalcă, dar trimiterea navelor sale prin strâmtoare în timp ce focul real continuă de ambele părți a reprezentat o oportunitate istorică pentru miliardarul grec, a declarat Finley-Richardson.

El a menționat că riscul de a intra în Golf cu o navă goală era mai mic și, odată ajuns acolo, „ești în poziția de negociere pentru a cere prețul corect pentru pericolul clar și prezent pentru nava ta, echipaj și tot restul”.

„În aceste perioade, armatorii cu adevărat de elită tind să se distingă”, a adăugat el, subliniind disponibilitatea magnatului grec Aristotel Onassis de a risca atacuri ale submarinelor germane în cel de-al Doilea Război Mondial și decizia magnatului norvegian John Fredriksen de a cumpăra contracte pentru transportul de petrol cu petroliere în timpul războiului de Yom Kippur din 1973.

În 2014, Prokopiou a spus: „Dacă nu îți asumi riscuri, nu lucrezi în domeniul transporturilor maritime. Dacă nu vrei riscuri, cumperi obligațiuni americane.”

Anunțul a fost făcut joi, printr-o postare pe rețelele sociale, în care Trump a precizat că senatorul din Oklahoma, Markwayne Mullin, este alegerea sa pentru a conduce instituția.

Decizia a venit la doar câteva zile după ce Noem a fost interogată dur în Comisia Judiciară a Senatului de senatorul republican John Kennedy, care a pus sub semnul întrebării o campanie publicitară de aproximativ 220 de milioane de dolari realizată de departamentul pe care îl conducea, se arată într-o analiză CNN.

În timpul audierii, Kennedy a insistat să afle dacă președintele a aprobat personal cheltuielile pentru campania publicitară în care Noem apărea frecvent. După mai multe întrebări, aceasta a răspuns afirmativ, sugerând că Trump fusese informat și că își dăduse acordul.

Donald Trump o înlocuiește pe Kristi Noem după divergențe privind campania publicitară

Potrivit unor surse citate de presa americană, răspunsul oferit de Noem a provocat nemulțumirea președintelui. Trump ar fi declarat ulterior că nu fusese informat despre campania publicitară și că nu era mulțumit de modul în care au fost cheltuite fondurile.

După audiere, Trump l-a contactat pe senatorul Kennedy, exprimându-și nemulțumirea față de situație. În aceeași discuție, liderul de la Casa Albă a început să analizeze posibilitatea de a o înlocui pe Noem, sugerând numele senatorului Markwayne Mullin drept succesor.

Decizia finală a fost luată în decurs de câteva zile, iar anunțul oficial a venit înainte ca Mullin să discute chiar și cu familia despre noua funcție.

Un șir de controverse

Înlocuirea lui Kristi Noem nu a fost determinată doar de incidentul din Senat. Surse din administrația americană susțin că demiterea a fost rezultatul unei acumulări de controverse care au afectat imaginea instituției și a administrației.

Printre acestea se numără modul în care a gestionat anumite cazuri violente din Minneapolis, acuzațiile privind o relație nepotrivită cu un colaborator apropiat, utilizarea frecventă a avioanelor executive și tensiunile constante cu alte agenții federale, inclusiv ICE și CBP.

Oficialii de la Casa Albă au afirmat că aceste situații au început să umbrească agenda principală a administrației în domeniul imigrației, una dintre prioritățile politice ale președintelui.

În locul lui Noem, Trump l-a nominalizat pe senatorul republican Markwayne Mullin, un susținător ferm al politicilor dure privind imigrația. Mullin a declarat că prioritatea sa va fi „menținerea securității naționale” și reformarea departamentului pentru a funcționa mai eficient.

Nominalizarea sa urmează să fie confirmată de Senat, iar administrația americană speră ca procesul să se desfășoare rapid.

Între timp, Kristi Noem a primit un nou rol în administrație, fiind numită „trimis special pentru „Shield of the Americas” ”, o poziție legată de combaterea traficului de droguri și a migrației ilegale în regiunea americană.

Indonezia urmează modelul Australiei și anunță interzicerea rețelelor sociale în rândul copiilor sub 16 ani. Anunțul a fost făcut vineri de ministrul comunicațiilor și afacerilor digitale din Indonezia, Meutya Hafid.

Concret, ministrul a semnat un regulament care va interzice copiilor sub 16 ani să mai aibă conturi pe marile platforme sociale, inclusiv YouTube, Facebook, Instagram, TikTok, Roblox sau X, scrie Associated Press.

Astfel, conturile aparținând adolescenților sub 16 ani de pe „platformele cu risc ridicat” vor fi dezactivate treptat, a anunțat ministrul.

„Motivul este clar. Copiii noștri se confruntă cu amenințări din ce în ce mai reale. De la expunerea la pornografie, hărțuire cibernetică, fraudă online și, cel mai important, dependență. Guvernul este aici pentru ca părinții să nu mai fie nevoiți să lupte singuri împotriva algoritmilor gigantici”, a declarat Hafid, potrivit sursei citate.

„Ne dăm seama că punerea în aplicare a acestei reglementări poate provoca un anumit disconfort la început. Copiii s-ar putea plânge, iar părinții ar putea fi confuzi în privința modului în care să răspundă la plângerile copiilor lor”, a mai spus ministrul indonezian.

În timp ce unii au salutat această decizie, alții au sugerat faptul că guvernul ar trebui să blocheze și alte site-uri web dăunătoare, cum ar fi site-urile de pornografie și de jocuri de noroc online.

Australia, prima țară din lume care a interzis rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani

În aceste condiții, Indonezia va fi prima țară din Asia de Sud-Est care va restricționa accesul copiilor la rețelele sociale.

În luna decembrie 2025, Australia a devenit prima țară din lume care a restricționat accesul copiilor cu vârsta sub 16 ani la rețelele sociale. Între timp, alte țări, printre care Franța, Spania și Marea Britanie, iau în considerare introducerea unor măsuri similare, pe fondul temerilor că adolescenții sunt afectați de expunerea la conținutul nereglementat al rețelelor sociale.

„Cuba va cădea destul de curând, apropo. Nu are legătură directă cu subiectul, dar Cuba va cădea și ea. Vor să facă un acord atât de mult”, i-a spus el Danei Bash de la CNN într-un interviu telefonic, în timp ce lăuda succesul militar al SUA în al doilea său mandat.

„Vor să facă un acord, iar eu îl voi trimite pe Marco Rubio acolo și vom vedea cum funcționează. În acest moment suntem foarte concentrați pe acesta. Avem destul timp, dar Cuba este pregătită — după 50 de ani”, a adăugat el.

„Privesc situația de 50 de ani și, practic, a căzut direct în mâinile mele. Din cauza mea a căzut, dar totuși a ajuns direct în mâinile noastre. Și ne descurcăm foarte bine”, a continuat el.

Cu o zi înainte, Trump a spus la Casa Albă că este doar „o chestiune de timp” până când cubano-americanii se vor putea întoarce în țara lor de origine, sugerând că aceasta ar putea fi următoarea prioritate a administrației după războiul în curs cu Iranul.

„Face o treabă extraordinară, iar următorul lucru va fi acel proiect special legat de Cuba”, a spus Trump referindu-se la secretarul său de stat.

„El așteaptă. Dar spune: «Hai să terminăm mai întâi asta.» Am putea să le facem pe toate în același timp, dar atunci se întâmplă lucruri rele. Dacă urmăriți istoria țărilor de-a lungul anilor, când faci totul prea repede, apar probleme. Nu vom permite să se întâmple nimic rău acestei țări”, a conchis Trump.

Experți din domeniul securității cibernetice, reprezentanți ai instituțiilor publice, ai industriei tehnologice și ai mediului academic s-au reunit la București pentru a discuta modul în care vor fi aplicate noile reguli europene privind securitatea produselor digitale.

Conferința „CRA EUROPE 2026” a avut loc miercuri, la Parlamentul României, și a fost organizată de Consorțiul proiectului CYBERFORT, cu sprijinul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Evenimentul a adus împreună lideri instituționali de la nivel național și european, autorități de reglementare, furnizori de tehnologie și specialiști în securitate cibernetică.

Noile reguli cibernetice

Discuțiile s-au concentrat pe modul în care va fi aplicat noua legislație europeană (Cyber Resilience Act) care introduce cerințe mai stricte de securitate pentru produsele digitale vândute pe piața Uniunii Europene. Regulile urmăresc ca dispozitivele și serviciile digitale să fie concepute cu măsuri de securitate încă din faza de dezvoltare, nu doar corectate ulterior prin actualizări sau soluții suplimentare.

Potrivit organizatorilor, scopul conferinței a fost de a transforma prevederile legislative europene în recomandări practice pentru companii, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Sprijin pentru IMM-uri

Mihai Păun, fondator al I-EnergyLink, organizația care coordonează consorțiul proiectului CYBERFORT, a declarat că evenimentul a reprezentat o etapă importantă pentru proiect, deoarece „a facilitat discuții semnificative pentru evaluarea progresului, alinierea priorităților strategice și tehnice, precum și definirea în comun a următoarelor faze de implementare”.

El a subliniat că proiectul urmărește să sprijine companiile în adaptarea la noile cerințe europene: „Prin această inițiativă, CYBERFORT își consolidează angajamentul de a sprijini IMM-urile pentru a deveni pregătite, bine structurate și competitive în contextul noii legislații”.

Instrumente pentru companii

Reprezentanții Directoratului Național de Securitate Cibernetică – autoritatea națională responsabilă de securitatea cibernetică – au accentuat rolul cooperării dintre instituții și industrie pentru implementarea noilor reguli. „Succesul nostru se bazează pe o colaborare eficientă și un parteneriat solid între entități și experți din România și Cipru, care și-au dorit să contribuie la creșterea rezilienței cibernetice la nivel european”, a declarat managerul de proiect Mihaela Curcă.

Potrivit acesteia, companiile, în special IMM-urile, vor avea nevoie de instrumente și ghiduri practice pentru a respecta noile cerințe. „În contextul noii legislații, IMM-urile au nevoie de ghidaj practic, instrumente și modele de implementare”, a precizat Curcă.

Proiect România–Cipru, finanțat de UE

Proiectul CYBERFORT este finanțat de Centrul European de Competențe în Securitate Cibernetică prin Programul Europa Digitală și reunește opt organizații partenere din România și Cipru, implicate în dezvoltarea unor proiecte pilot în domenii precum energia, sectorul financiar, transportul maritim și serviciile cibernetice.

Organizatorii spun că interesul pentru aplicarea noilor reguli europene este în creștere, pe măsură ce securitatea produselor digitale devine o prioritate strategică pentru piața europeană și pentru protejarea utilizatorilor.

„În ultimul meci, Cristiano a ieșit de pe teren cu o accidentare musculară. După investigațiile făcute, a devenit clar că este mai gravă decât ne așteptam. Va avea nevoie de odihnă și recuperare. Cristiano va merge în Spania pentru tratament, la fizioterapeutul său personal”, a spus antrenorul echipei Al Nassr, Jorge Jesus, vineri, într-o conferință de presă.

Căpitanul naționalei Portugaliei s-a accidentat la bicepsul femural drept în meciul câștigat de Al Nassr cu 3-1 împotriva formației Al Fayha, disputat weekendul trecut. Cristiano Ronaldo a fost nevoit să părăsească terenul șchiopătând.

Starul portughez va lipsi și de la următorul meci din Saudi Pro League, în care Al Nassr o va întâlni pe Neom Sports Club, sâmbătă.

Ronaldo speră totuși să se recupereze la timp pentru meciurile amicale ale naționalei Portugaliei de la finalul lunii martie.

Portugalia va juca împotriva selecționatelor din Mexic și SUA, programate în pregătirea pentru Cupa Mondială FIFA 2026.

În actualul sezon din liga Arabiei Saudite, Cristiano Ronaldo se află pe locul trei în clasamentul golgheterilor, cu 21 de goluri.

Lider este atacantul englez Ivan Toney, care are 23 de reușite pentru Al Ahli.

Al Nassr conduce în clasament, având două puncte avans față de Al Ahli.

UPDATE:

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Andrei Țărnea, spune că circa 300 de copii români sunt în atenția autorităților în regiunea Asiei de Sud-Est.

Țărnea a precizat că sunt în atenție circa 15.000 de cetățeni în continuare în regiunea Golfului și a țărilor din Orientul Mijlociu.

Dintre ei, circa 850 de cetățeni români sunt în atenție în regiunea Asiei de Sud-Est.

„Dintre aceștia, circa 300 în Asia de Sud-Est și circa 2.500 în acest moment în Orientul Mijlociu continuă să fie pe listele de solicitări de asistență consulară”, afirmă Tarcea.

La acest moment, peste 1.000 de cetățeni români au revenit în țară, fie cu zboruri de repatriere asistată, fie cu zboruri de evacuare operate de alte state de membre sau de România, fie cu zboruri comerciale, potrivit sursei.

Știre Inițială

Potrivit Consulatului, drumul elevilor români prinși în conflict nu a fost simplu. Copiii au fost transportați cu autocarele până la Muscat, de unde s-au îmbarcat în zborul de repatriere, însoțiți în permanență de profesorii lor.

„Ajunși cu bine pe pământ românesc, elevii se îndreaptă acum spre casele lor din Vrancea, Piatra Neamț și Suceava”, anunță Consulatul General al României la Dubai.

Reprezentanții consulari anunță și demersurile în curs: „Purtăm discuții active pentru organizarea unor noi zboruri de repatriere în perioada imediat următoare. Lucrăm pentru crearea unor culoare de zbor directe către București ale companiilor aeriene de linie. Echipa Consulatului General al României la Dubai muncește non-stop pentru ca fiecare român aflat în regiune să ajungă acasă în siguranță”, arată Consulatul.

127 de români, dintre care 95 de copii, afectați de criza de securitate din Orientul Mijlociu se întorc, vineri, cu un zbor de evacuare. Aeronava a decolat de la Muscat (Sultanatul Oman), cu destinația București, transmite Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Favorite 7 ale competiției din circuitul mondial de volei pe nisip, Alupei și Vaida au învins, vineri, în optimile de finală, perechea germană formată din Chenoa Christ și Sophia Neus, scor 2-0 (21-18, 22-20).

„Tricolorele” au ajuns pe tabloul principal după ce au câștigat grupa G.

Performanța este una istorică pentru voleiul pe nisip românesc, potrivit Federației Române de Volei.

Este pentru prima oară când o echipă din Romania ajunge în sferturile de finală ale unui turneu de o asemenea anvergură.

În sferturile de finală, sportivele antrenate de Adrian Pricop vor întâlni perechea japoneză formată din Asami Shiba și Reika Murakami.

Alupei și Vaida și-au asigurat deja 600 de puncte în clasamentul mondial, dar și un premiu de 5.000 de dolari.

Meciul contra niponelor este programat sâmbătă, de la ora 7:30.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat vineri, în cadrul emisiunii „Atitudini”, de la Gândul, că una dintre principalele provocări ale sistemului medical românesc este recâștigarea încrederii pacienților, afectată în ultimii ani de crizele din sistem și de efectele pandemiei.

„Cred mult în gândirea de reașezare a unor lucruri. Nu plec de la principiul că totul este greșit și totul trebuie schimbat și nimic nu e bine. Ba din contră, sunt lucruri care funcționează, lucruri care arată bine, lucruri care sunt în transformare. (…) Elementul esențial – și anume încrederea oamenilor în sistemul de sănătate, încrederea oamenilor în medicină și în terapiile moderne, încrederea oamenilor în medicația modernă – a avut de suferit după pandemie. Încă nu ne-am revenit și nu dau vina doar pe pandemie. De-a lungul timpului, toate problemele, toate nedreptățile, toate inechitățile, Faptul că de multe ori pacienții au simțit că deranjează atunci când s-au dus la spital (…) toate astea, din păcate, au dus la scăderea abruptă a încrederii oamenilor în sistemul de sănătate”, a spus Alexandru Rogobete în cadrul emisiunii de la Gândul.

Ministrul a mai precizat că deteriorarea relației dintre pacienți și personalul medical se vede tot mai des în spațiul public. „Medici bătuți în timpul gărzilor, atitudini necorespunzătoare și din partea medicilor către pacienți (…) toate astea au la bază ceea ce am spus la început, și anume încrederea în sistem. Degeaba construim spitale noi, degeaba avem medicamente în lista de compensate dacă nu există fundamentul relației dintre pacient și medic”, a explicat Rogobete.

Reorganizarea modului în care funcționează spitalele

Un alt obiectiv al ministrului este cel privind reorganizarea modului în care funcționează spitalele, sistem care, potrivit acesuia, nu a mai fost regândit de mulți ani.

„Un al doilea obiectiv și l-am început deja: reorganizarea modului în care funcționează spitalele din România. Gândiți-vă că aceste spitale nu au mai fost regândite, reorganizate. Modul în care se oferă serviciile nu au mai fost regândite și reorganizate de peste 30 de ani”, a spus Rogobete.

Referindu-se la descentralizarea administrativă a spitalelor, ministrul a afirmat că problema principală este reprezentată de lipsa instrumentelor prin care ministerul să poată coordona eficient sistemul.

„Eu nu vreau să iau la Ministerul Sănătății înapoi spitalele. Ce vreau și ce îmi doresc și ce cred că ar fi normal – pentru că văd în modul în care funcționează lucrurile – este ca Ministerul Sănătății să poată avea o coordonare operativă, o coordonare a resursei umane, o coordonare a performanței în aceste unități sanitare. Nu am niciun cuvânt de spus când se pune un manager, nu am niciun cuvânt de spus când se pune un șef de secție, nu am niciun cuvânt de spus când se fac licitații. Însă, atunci când apare o problemă, eu sunt cel care răspunde”, a explicat Rogobete.

Judecătorul CSM Claudiu Drăgușin a vorbit, vineri, în emisiunea Off the Record de la Mediafax, despre prescipții.

„Toată retorica asta s-a descărcat în curtea judecătorilor. Imaginea publică a fost că judecătorii scapă corupții”, a spus el.

Claudiu Drăgușin arată că la nivelul CSM este în lucru o analiză preliminară „pe durata în care un dosar rămâne la parchet, durata în care rămâne la instanță”: „Și aici nu vreau să împart vina între procurori și judecători, pentru că sunt situații pe care trebuie să le analizezi punctual, să vezi unde e responsabilitatea. Dar dincolo de asta există o responsabilitate majoră a Parlamentului, care a stat patru ani fără să modifice legislația privind prescripția. Asta spun, că problema e mult mai complicată, ori noi ne-am trezit cu un protest împotriva judecătorilor pentru deciziile pe care le dau”, a declarat membrul CSM.

Drăgușin a explicat o situație similară s-a înregistrat în Italia și că este vorba de cazuri complicate și complexe.

„La noi a ajuns discuția asta în spațiul public foarte simplificată. Că judecătorii scapă corupții. Dar noi avem, de exemplu, situații în țară în care dosarele vin cu o săptămână înainte de prescripție, astfel încât judecătorul să constate prescripția. Or, aici, da, noi, în opinia publică, probabil că o să rămânem cu imaginea, dar cauzele sunt diferite”, a mai spus judecătorul CSM.