Cazul unui român care urma să zboare spre Bacău a fost făcut public de unitatea de poliție a aeroportului Luton, care a postat pe Facebook un mesaj ironic despre costurile reale ale unei astfel de decizii.

Cazul unui pasager român: Identificat pe camerele de supraveghere

Bărbatul român a fost surprins pe sistemul CCTV al aeroportului în timp ce fura ochelarii. Echipa de poliție l-a identificat și l-a localizat la bord, înainte ca aeronava să decoleze spre Bacău.

A fost escortat de pe aeronavă, obligat să achite contravaloarea bunurilor furate și interzis pe aeroportul Luton.

Costurile reale ale furtului

Biletul spre Bacău costase 320 de lire. Ochelarii furați valorau 350 de lire. La acestea s-au adăugat transportul spre un alt aeroport și taxele de rezervare a unui nou zbor.

„Unele decizii costă mult mai mult decât te aștepți”, a transmis poliția aeroportului.

Timp de zeci de ani, imaginea câinelui legat la lanț în curtea casei a fost atât de comună încât a ajuns aproape invizibilă.

De acum, această practică va fi interzisă la nivelul întregii Uniuni Europene.

Pe 28 aprilie 2026, Parlamentul European a votat – cu o majoritate zdrobitoare – prima reglementare europeană dedicată exclusiv bunăstării câinilor și pisicilor. E un moment istoric, chiar dacă efectele sale concrete se vor simți abia peste câțiva ani.

Cum s-a ajuns aici

Aproximativ 44% dintre cetățenii UE au un animal de companie, iar 74% consideră că bunăstarea acestora ar trebui să fie mai bine protejată.

Comerțul cu câini și pisici a crescut considerabil în ultimii ani și valorează 1,3 miliarde de euro pe an. Potrivit Comisiei Europene, circa 60% dintre proprietari își cumpără animalul de companie online.

Tocmai această piață opacă și slab reglementată a generat abuzuri sistematice: ferme clandestine de reproducție, animale bolnave vândute ca sănătoase, trafic mascat drept adopție.

Întrucât animalele sunt ființe sensibile, capabile să simtă emoții și durere și să interacționeze social, s-a considerat necesară stabilirea unor cerințe minime pentru bunăstarea câinilor și pisicilor crescuți și ținuți în unități, precum și consolidarea cerințelor privind trasabilitatea acestora.

Votul 

Cu 558 de voturi pentru, 35 împotrivă și 52 de abțineri, eurodeputații au dat undă verde finală primelor standarde ale UE pentru reproducția, adăpostirea, trasabilitatea, importul și manipularea pisicilor și câinilor.

Regulamentul fusese deja agreat cu Consiliul UE, iar acum urmează publicarea în Monitorul Oficial, după care va intra în vigoare cu doi ani mai târziu, cu perioade de tranziție diferențiate în funcție de tip de deținător.

Ce interzice concret noua lege

Cel mai discutat punct este, fără îndoială, cel legat de legarea animalelor.

Legarea unui câine sau a unei pisici de un obiect, cu excepția cazului în care este necesară pentru tratament medical, precum și utilizarea zgărzilor de forță pentru dresaj și a zgărzilor strangulante fără mecanisme de siguranță, vor fi interzise.

Sunt interzise, de asemenea, mutilările câinilor și pisicilor pentru spectacole, expoziții sau concursuri, iar zgărzile cu țepi și cele strangulante fără sisteme de siguranță vor dispărea complet.

În ceea ce privește reproducția, împerecherea dintre părinți și pui, bunici și nepoți, frați și frați vitregi va fi interzisă.

La fel și reproducția câinilor sau pisicilor cu trăsături extreme sau excesive care conduc la riscuri semnificative pentru sănătate.

Gândiți-vă la rasele cu botul turtit care nu pot respira normal sau la câinii cu coloana deformată genetic – tocmai acestea sunt vizate.

Regulamentul include și crescătorii mici – cei cu mai puțin de patru pui pe an – închiznând o portiță legală care afecta 80% dintre crescători în unele state membre.

Microciparea devine obligatorie pentru toți

Noul regulament introduce obligația ca toți câinii și pisicile deținute în UE, inclusiv cei aflați în proprietate privată, să poată fi identificați cu microcipuri și înregistrați în baze de date naționale interoperabile.

Vânzătorii, crescătorii și adăposturile vor avea la dispoziție patru ani pentru a se conforma.

Pentru proprietarii obișnuiți care nu vând animale, obligația va intra în vigoare după 10 ani pentru câini și după 15 ani pentru pisici.

Ce se întâmplă cu animalele importate

Pentru a elimina lacunele care permit câinilor și pisicilor să intre în UE ca animale necomerciale doar pentru a fi vândute ulterior, noua legislație acoperă atât importurile comerciale, cât și circulația necomercială a animalelor.

Câinii și pisicile importate din țări din afara UE pentru vânzare vor trebui să fie microcipate înainte de intrarea în Uniune și înregistrate ulterior într-o bază de date națională.

Când se aplică și în România

Regulamentul va fi publicat în Jurnalul Oficial și va începe să se aplice doi ani mai târziu, cu excepția unor prevederi specifice, supuse unor perioade de tranziție.

România va trebui să transpună normele în legislația națională și să creeze mecanismele de control necesare – un proces care, dacă istoria recentă a legislației privind protecția animalelor ne e ghid, va necesita presiune constantă din partea societății civile.

Un pas mic, dar concret

Legea nu rezolvă totul dintr-o dată.

Cele mai importante decizii – ce anume constituie o trăsătură conformațională excesivă, ce rase sunt afectate și cum vor fi aplicate regulile – vor fi stabilite în grupuri de lucru naționale și europene în anii următori.

Actele delegate privind trăsăturile conformaționale sunt așteptate până în 2030, iar cele privind genotipurile până în 2036.

Dar pentru milioane de câini care trăiesc astăzi legați în curți, de la sate din România până în ferme din sudul Spaniei, această lege înseamnă, în cele din urmă, că Europa a decis că un lanț nu este o viață.

Președintele american Donald Trump a amenințat, a lăsat deschisă posibilitatea de a ataca sau a atacat efectiv 15 țări în timpul celor două mandate ale sale, ceea ce înseamnă aproximativ una din 13 țări din lume, potrivit unui raport CNN.

Trump a adăugat Omanul pe această listă miercuri, avertizând că țara s-ar putea confrunta cu acțiuni militare americane dacă încearcă să controleze Strâmtoarea Ormuz împreună cu Iranul, se arată în raport citat de Anadolu.

„Omanul se va comporta la fel ca toți ceilalți, altfel va trebui să-i aruncăm în aer”, a declarat Trump în timpul unei ședințe de cabinet la Casa Albă.

În acest mandat a lansat atacuri în 7 țări

Remarcile par a fi făcute întâmplător, mai degrabă decât ca parte a unui anunț politic formal, dar se încadrează într-un model mai larg al politicii externe a lui Trump, în care amenințările cu forța au devenit o caracteristică recurentă, se menționează.

Omanul este cel puțin a 15-a țară pe care Trump fie a amenințat că o va ataca, fie a refuzat să excludă atacul, fie a atacat efectiv în timpul președinției sale.

Aproape toate aceste cazuri au avut loc în primele 16 luni ale celui de-al doilea mandat al său, deși unele se întind pe ambele mandate.

Până în prezent, în acest mandat, Trump a lansat atacuri în șapte țări: Iran, Irak, Nigeria, Somalia, Siria, Venezuela și Yemen. Unele dintre aceste țări au fost vizate și în timpul primului său mandat.

Atacuri asupra ambarcațiunilor de trafic de droguri din Marea Caraibelor și Oceanul Pacific

Acest total nu include atacurile asupra presupuselor ambarcațiuni de trafic de droguri din Marea Caraibelor și Oceanul Pacific, care au vizat aproape 60 de nave și au ucis peste 190 de persoane, se arată în raport.

De asemenea, Trump a amenințat sau a lăsat deschisă posibilitatea unor atacuri împotriva altor țări în timpul mandatului său actual, inclusiv Canada, Columbia, Cuba, teritoriul danez Groenlanda, Mexic, Panama și Oman.

În timpul primului său mandat, el a amenințat și Mexicul și Coreea de Nord.

Amenințările și atacurile variază ca natură. Unele, inclusiv atacurile din Irak, au fost direcționate în mod strict către ținte teroriste, mai degrabă decât către guvernul țării. Alte amenințări au fost mai puțin directe, Trump refuzând pur și simplu să excludă acțiunile militare.

Orientul Mijlociu a fost un punct de interes special

Totuși, cifrele arată cât de des a invocat Trump posibilitatea forței.

Conform raportului, țările pe care le-a amenințat sau atacat reprezintă aproximativ una din 11 țări din lume, ceea ce înseamnă că o parte semnificativă a populației globale a avut motive să ia în considerare posibilitatea unei acțiuni militare americane sub Trump.

Orientul Mijlociu a fost un punct de interes special. Trump a amenințat sau a vizat acum cinci țări din regiune: Iran, Irak, Oman, Siria și Yemen.

Raportul a menționat că amenințările și atacurile sale au acoperit și patru dintre cele șase continente populate ale lumii: Africa, Asia, America de Nord și America de Sud.

Țară europeană atacată în politica lui Trump de expansiune

De asemenea, el a amenințat tehnic o țară europeană, Danemarca, discutând despre posibilitatea de a prelua Groenlanda, un teritoriu danez din America de Nord.

În mai multe cazuri, comentariile lui Trump au depășit amenințările militare și au abordat o posibilă expansiune teritorială.

Dintre cele 15 țări pe care le-a amenințat sau atacat, cinci au fost identificate de Trump ca posibile adăugiri la Statele Unite sau ținte pentru controlul SUA: Canada, Cuba, Groenlanda, Panama, în special Canalul Panama și Venezuela.

Potrivit unui nou raport realizat de serviciul meteorologic britanic Met Office pentru agenția ONU, anul 2027 ar putea deveni cel mai fierbinte an măsurat vreodată, mai ales în contextul revenirii fenomenului climatic El Niño.

Raportul, citat de The Guardian, estimează o probabilitate de 86% ca cel puțin unul dintre anii din perioada 2026-2030 să depășească recordul global de temperatură stabilit în 2024. Există și o probabilitate de 75% ca temperatura medie globală din intervalul 2026-2030 să fie cu peste 1,5 grade Celsius mai mare decât nivelul din era preindustrială.

Experții spun că emisiile de dioxid de carbon provenite din arderea combustibililor fosili continuă să crească. Aceste emisii captează mai multă căldură în atmosferă și contribuie la intensificarea fenomenelor meteo extreme. Printre efectele deja observate se numără valurile de căldură record care au afectat în această săptămână Marea Britanie și mai multe regiuni din Europa.

Temperaturile ridicate provoacă victime

ONU estimează că încălzirea globală provoacă deja aproximativ un deces pe minut la nivel mondial. Numărul victimelor ar putea crește dacă emisiile nu vor fi reduse rapid. Șeful ONU pentru climă, Simon Stiell, a declarat că valul recent de căldură din Europa reprezintă o dovadă clară a efectelor tot mai grave ale schimbărilor climatice, atât asupra populației, cât și asupra economiei. El a precizat că și alte regiuni ale lumii sunt afectate sever, inclusiv India și alte zone din Asia.

Simon Stiell a afirmat că protejarea populației, a companiilor și a economiilor de efectele căldurii extreme trebuie să devină o prioritate pentru toate statele. Oficialul ONU a subliniat și necesitatea reducerii rapide a dependenței de combustibili fosili. El a adăugat că energia curată este deja mai ieftină și poate fi produsă mai rapid decât energia bazată pe combustibili fosili.

Oamenii de știință avertizează de ani de zile că depășirea pragului de 1,5 grade Celsius poate duce la valuri de căldură mai severe, secete, furtuni și inundații mai puternice. De asemenea, adaptarea comunităților la schimbările climatice ar deveni mai dificilă. Cercetătorii subliniază însă că fiecare fracțiune de grad evitată poate reduce amploarea pagubelor provocate de încălzirea globală. Ținta Acordului de la Paris privind limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius este calculată pe o perioadă de 20 de ani. Specialiștii consideră însă că atingerea acestui obiectiv devine tot mai puțin probabilă.

În schimb, obiectivul mai puțin strict de limitare la 2 grade Celsius ar putea fi încă atins dacă vor fi luate măsuri urgente. Raportul arată că probabilitatea ca un singur an din perioada 2026-2030 să depășească pragul de 2 grade Celsius este sub 1%. Temperaturile globale ar putea fi amplificate și de revenirea fenomenului El Niño, așteptat spre finalul anului.

Prognoza meteo pentru următorii 5 ani

Cea mai recentă prognoză a Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din Statele Unite indică o probabilitate de 96% pentru apariția unui episod El Niño în perioada decembrie 2026 – februarie 2027. Există și o probabilitate de 35% pentru apariția unui episod de tip „super El Niño”. Fenomenul El Niño apare în urma modificării circulației vânturilor în Oceanul Pacific. Acest proces determină eliberarea în atmosferă a căldurii acumulate în ocean. Climatologul Leon Hermanson, coordonatorul raportului, a declarat că apariția unui episod El Niño la finalul anului 2026 crește semnificativ șansele ca 2027 să devină următorul an record din punct de vedere al temperaturilor globale.

Raportul mai arată că următoarele cinci ierni din Arctica ar putea fi cu aproximativ 2,8 grade Celsius mai calde decât media recentă. Potrivit experților, regiunea arctică se încălzește de peste trei ori mai rapid decât media globală.

Documentul include și estimări privind regimul precipitațiilor pentru următorii ani. Specialiștii spun că nordul Europei, regiunea Sahel, Alaska și Siberia ar putea înregistra precipitații peste normal între lunile mai și septembrie în următorii cinci ani. În schimb, regiunea Amazonului ar putea deveni mai uscată decât în mod obișnuit.

Ce prevedea „Codul Negru”?

Dezbaterea din parlament vizează anularea unor edicte regale cunoscute sub numele de „Codul Negru”, elaborate în secolele XVII și XVIII, în timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea. 

Acestea stabileau statutul juridic al sclavilor care erau definiți drept „proprietate mobilă” și stabilirea regimul de pedepse, precum mutilarea pentru tentativele de evadare. 

Franța a fost al treilea mare actor european în comerțul cu sclavi, după Marea Britanie și Portugalia, înrobind aproximativ un milion de persoane care au fost transportate în Caraibe sau alte colonii franceze. 

De la abolire la recunoașterea ca infracțiune contra umanității

Sclavia a fost abolită pentru prima dată în 1794, în timpul Revoluției Franceze, însă a fost reintrodusă în 1802 în unele colonii și eliminată definitiv abia în 1848. În 2001, statul francez a recunoscut oficial sclavia și comerțul cu sclavi drept „crime împotriva umanității”, notează AFP. 

Parlamentarul Max Mathiasin, un susținător al proiectului de lege consideră abrogarea acestor decrete reprezintă un „gest simbolic și politic puternic”. 

El a explicat că acest „Cod Negru” a însemnat negarea umanității unor bărbați, femei și copii din cauza originii și a culorii pielii lor. 

Următorii pași  și problema reparațiilor

După dezbaterea de joi din camera inferioară, proiectul va fi trimis Senatului francez, la o dată care urmează să fie stabilită. 

Președintele Emmanuel Macron a declarat recent că problema reparațiilor trebuie abordată, însă a avertizat împotriva „promisiunilor false” și nu a anunțat măsuri concrete. 

Anul trecut, Macron a anunțat că o comisie comună de istorici francezi și haitieni va examina acest trecut și va emite recomandări. 

Potrivit sursei citate, Parlamentul a adoptat, la inițiativa acestor partide și cu voturile lor, o măsură care interzice statului român să vândă participațiile deținute la companii mari profitabile. Handelsblatt notează că noua reglementare este valabilă, deocamdată, până la 31 decembrie 2027, însă decizia poate fi contestată la Curtea Constituțională.

Măsura nu se aplică firmelor cu pierderi, companiilor aflate în insolvență sau celor cu acțiuni considerate mai puțin valoroase. Publicația germană amintește că Ilie Bolojan, liderul PNL, intenționa să listeze la bursă pachete de acțiuni deținute de stat în mai multe companii, fără ca statul să piardă participațiile majoritare. Bolojan susținea că proiectul urmărea atât atragerea de capital, cât și creșterea transparenței și reducerea corupției din managementul companiilor de stat.

Ziarul german scrie că mai multe dintre aceste companii sunt conduse de persoane apropiate PSD și vizate de suspiciuni de corupție. Handelsblatt consideră că planul de privatizare parțială reprezintă unul dintre motivele pentru care PSD, AUR și alte trei grupări de extremă dreapta au susținut, la începutul lunii mai, moțiunea de cenzură care a dus la căderea guvernului Bolojan. Înaintea votului, PSD a ieșit din coaliția de guvernare cu PNL.

Negocieri dificile pentru formarea unui nou guvern în România

Potrivit publicației germane, Ilie Bolojan și mai mulți lideri liberali au acuzat PSD că s-a aliat cu partidele extremiste pentru a-și proteja influența și interesele din companiile de stat. Handelsblatt mai notează că Ilie Bolojan ocupă în prezent funcția de premier interimar, cu atribuții limitate, pentru o perioadă de maximum 45 de zile de la demiterea guvernului. Până la expirarea acestui termen, Parlamentul trebuie să voteze un nou premier, iar propunerea poate veni doar din partea președintelui Nicușor Dan. Până acum, șeful statului nu a desemnat un candidat pentru funcția de prim-ministru.

În cazul în care formarea unui nou guvern va eșua, România riscă să ajungă la alegeri parlamentare anticipate, mai scrie Handelsblatt. Publicația subliniază că situația politică rămâne incertă. Deși PSD și AUR susțin că nu intenționează să formeze o coaliție de guvernare, cele două partide au demonstrat pentru a doua oară că pot colabora în Parlament, potrivit sursei citate.

PNL exclude atât o nouă alianță cu PSD, cât și o coaliție cu AUR. Handelsblatt concluzionează că o majoritate proeuropeană fără AUR ar putea exista în Parlament doar în cazul unei noi colaborări între PSD și PNL.

INS arată că în martie 2026, față de luna anterioară, cifra de afaceri din comerţul cu ridicată a crescut cu 24,3%.

Sunt creșteri la comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+44,3%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+39,2%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+31,9%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+21,6%).

Ca serie ajustată sezonier, cifra de afaceri a crescut cu 3,3%.

Compatativ cu martie 2025, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a crescut cu 8,6%. S-au înregistrat creșteri la comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+29,0%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+21,0%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+12,7%).

Scăderi au înregistrat: comerţul cu ridicata nespecializat (-10,6%) și comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-1,8%).

În primul trimestru al acestui an, comparativ cu perioada 1 ianuarie-31 martie 2025, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a înregistrat o creștere cu 2,3%. Au crescut comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+9,2%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+9,0%) și activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+8,9%). Scăderi au înregistrat: comerţul cu ridicata nespecializat (-10,2%), comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-4,0%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-2,8%) și comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-0,4%).

Ca serie ajustată, indicatorul a crescut pe ansamblu cu 2,6%.

Beran A., a fost arestat pe 7 august 2024, cu o zi înainte de primul dintre cele trei concerte programate ale cântăreței americane la Viena, informează Reuters. Acesta a plănuit să atace mulțimea adunată în afara stadionului Ernst Happel, unde urmau să aibă loc concertele artistei. 

În contextul amenințărilor, toate cele trei spectacole au fost anulate, spre dezamăgirea fanilor și a artistei, care a descris ulterior situația drept „devastatoare”. 

Procurorii susțin că tânărul a încercat fără succes să cumpere ilegal arme, inclusiv o mitralieră și o grenadă de mână. De asemenea, acesta ar fi urmat instrucțiuni dintr-un videoclip al grupării Stat Islamic pentru fabricarea unei cantități mici de explozibil. 

Beran A. a pledat vinovat în fața acuzațiilor de planificarea atacului, infracțiuni care pot atrage o pedeapsă de până la 20 de ani de închisoare. 

Procesul se desfășoară la Wiener Neustadt, în apropierea capitalei Austriei. Joi, acuzarea și apărarea își vor prezenta concluziile finale înainte ca jurații să se retragă pentru deliberări. Decizia instanței este așteptată în cursul zilei. 

„Prin acest pachet, ne asigurăm că ajutorul vital este furnizat mai eficient, chiar și în cele mai dificile medii. În același timp, consolidăm reziliența pentru a reduce dependența de ajutor”, a declarat într-un comunicat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrie EFE.

Executivul comunitar a publicat astăzi o comunicare (un document fără caracter legislativ) invocând necesitatea actualizării ultimului document privind acțiunea umanitară, care datează din 2021.

De atunci, sistemul umanitar internațional a fost „zdruncinat din temelii” din cauza izbucnirii conflictelor armate în Europa, a „situației umanitare dezastruoase” din Gaza, Ucraina sau Sudan, precum și a reducerilor severe de finanțare.

CE a reamintit că, potrivit ONU, 239 de milioane de persoane din întreaga lume vor avea nevoie de ajutor umanitar în 2026, în creștere față de cele 31 de milioane înregistrate în 2006.

Mai multă siguranță

În fața acestei realități, Bruxellesul își propune să consolideze protecția activității umanitare și a dreptului internațional umanitar, să îmbunătățească eficiența finanțării și să extindă colaborarea cu partenerii din teren.

În mod concret, UE intenționează să întărească măsurile și finanțarea destinate securității personalului umanitar, de la prevenirea incidentelor de securitate până la sprijinirea victimelor.

Comisara europeană pentru egalitate, pregătire și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a reamintit, într-o conferință de presă, că anul trecut peste 300 de lucrători umanitari și-au pierdut viața, aproape 200 au fost răniți, iar peste 100 au fost răpiți, majoritatea fiind personal local.

„Lucrătorii umanitari nu sunt ținte, sunt eroi tăcuți și trebuie respectați și protejați”, a subliniat aceasta, adăugând că UE „va face mai mult pentru a-i proteja prin sprijin financiar și dezvoltarea capacităților, precum și prin instruire în materie de securitate, în special pentru lucrătorii locali”.

În acest context, ea a menționat că UE a lansat deja programul „Protejarea lucrătorilor umanitari” în mai multe țări, urmând ca acesta să fie extins la nivel global pentru a îmbunătăți asistența acordată victimelor și supraviețuitorilor atacurilor.

Diplomație umanitară

Comisia a insistat și asupra necesității practicării „diplomației umanitare”, adică utilizarea instrumentelor umanitare, politice, economice, de securitate sau diplomatice de către reprezentanții oficiali ai UE pentru a interacționa cu factorii de decizie, părțile implicate în conflicte armate și actorii care le susțin sau le influențează.

Scopul acestor contacte este prevenirea, atenuarea și soluționarea crizelor umanitare, precum și îmbunătățirea respectării dreptului internațional umanitar și a principiilor umanitare internaționale.

Lahbib a oferit ca exemplu contactele sale recente cu rebelii M23 din Republica Democrată Congo, pentru a asigura coridoare umanitare și redeschiderea aeroportului din Goma, „în mod complet neutru și cu respectarea deplină a principiilor acțiunii umanitare: independență, imparțialitate și autonomie”.

Lanțuri de aprovizionare

Pentru a evita duplicarea eforturilor în lanțurile de aprovizionare umanitară, CE încurajează achiziția, transportul și depozitarea în comun între organizații, prin partajarea resurselor și a cunoștințelor, pentru a reduce costurile.

Documentul publicat astăzi nu include însă cifre concrete, întrucât fondurile pentru ajutorul umanitar urmează să fie stabilite în cadrul bugetului multianual al UE, aflat în prezent în negociere.

În 2026, bugetul UE pentru ajutor umanitar a fost stabilit inițial la aproximativ 1,9 miliarde de euro, la care s-au adăugat încă 345 de milioane de euro prin mobilizarea unor rezerve suplimentare.

UE și statele sale membre rămân principalii donatori de ajutor umanitar la nivel mondial, contribuind împreună cu aproximativ 34% din finanțarea globală în 2025.

În industria prelucrătoare, rezultatele anchetei desfășurate de INS în luna mai indică pentru următoarele trei luni creștere moderată a volumului producției, reflectată printr-un sold conjunctural de +6%. În ceea ce privește numărul de salariați, se estimeazӑ relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -5%. Prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, tendință indicată printr-un sold conjunctural de +35%.

Potrivit estimărilor INS din luna mai, pentru următoarele trei luni, se prognozează tendință de creștere moderată a volumului producției din sectorul construcții (sold conjunctural +15%). Se preconizează relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural +3 %), dar se așteaptӑ ca prețurile lucrărilor de construcții să înregistreze dinamică accentuată reflectată printr-un sold conjunctural de +50%.

Managerii din comerțul cu amănuntul estimează pentru următoarele trei luni relativă stabilitate a cifrei de afaceri, soldul conjunctural fiind 0%. În ceea ce privește forța de muncă, angajatorii anticipează tendință de creștere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural +6%).

Majorӑri de preţuri sunt estimate de 57% dintre respondenți, iar scăderi de doar 5%, soldul conjunctural de +51% indicând creștere accentuată.

Și managerii din servicii estimează relativă stabilitate a cererii de servicii pentru următoarele trei luni, soldul conjunctural fiind de -1%.

Pe baza datelor, se estimează relativă stabilitate a numărului de salariați în următoarele trei luni (sold conjunctural -3%). Se anticipeazӑ cӑ prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor urma să crească, tendință reflectată printr-un sold conjunctural de +29%