La Mița Biciclista – Stabiliment Creativ găzduiește expoziția „Colecționarii / Numai Pictura”, care prezintă colecția privată de pictură românească postrevoluționară a lui Daniel Ștefănică.

Proiectul este coordonat curatorial de Erwin Kessler, iar designul arhitectural este semnat de Attila Kim.

O selecție de lucrări din ultimele trei decenii

Printre artiștii ale căror lucrări sunt incluse în expoziție se numără Nicolae Comănescu, Gili Mocanu, Dumitru Gorzo, Ecaterina Vrana, Roman Tolici, Florin Tudor, Bogdan Vlăduță, Ștefan Ungureanu, George Anghelescu, Ioana-Carolina Ursa, Ciprian Paleologu, Codruța Cernea, Angela Bontaș, Tara von Neudorf, Simona Vilău, Adrian Preda, Suzana Dan, Anca Mureșan, Florin Ciulache, Alina Pențac și Cristian Todor.

Organizatorii spun că selecția oferă o panoramă a evoluției picturii românești de după 1989 și propune o alternativă la colecțiile instituționale clasice, prin prezentarea unei colecții private de artă contemporană.

Expoziția poate fi vizitată la La Mița Biciclista, în Piața Amzei, până la 31 iulie 2026. Programul de vizitare este joi și vineri, între orele 18:00 și 22:00, iar sâmbătă și duminică, între orele 12:00 și 22:00.

La cererea Parchetului European (EPPO) din Katowice (Polonia), ofițerii Biroului Central Anticorupție (Centralne Biuro Antykorupcyjne) au reținut încă doi suspecți, în cadrul unei anchete privind presupuse fraude și corupție în domeniul achizițiilor publice, legate de modernizarea infrastructurii de tramvai, finanțată de UE.

Suspecții, ambii înalți funcționari publici, au fost acuzați de corupție.

Celor doi suspecți li s-au impus măsuri preventive, inclusiv supraveghere polițienească și, pentru unul dintre ei, suspendarea din atribuțiile de serviciu.

Conform rapoartelor din decembrie 2025 , ancheta în curs de desfășurare analizează suspiciunile de corupție activă și pasivă în legătură cu o companie responsabilă de infrastructura de tramvai din metropola Silezia Superioară-Zagłębie, finanțată de UE cu 1,9 miliarde PLN (448,3 milioane EUR) între 2007 și 2027. 

La acea vreme, la cererea Parchetului European (EPPO) din Katowice, Polonia, ofițerii Biroului Central Anticorupție au reținut patru suspecți, inclusiv un înalt funcționar public, în cadrul unei anchete privind presupuse fraude și corupții în domeniul achizițiilor publice, legate de modernizarea infrastructurii de tramvai finanțate de UE.

Procurorii au suspectat că un oficial public de rang înalt a furnizat informații confidențiale unei companii privilegiate pentru a obține un contract pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de tramvai în metropola Silezia Superioară-Zagłębie. De asemenea, este suspectat de corupție.

Valoarea ofertei câștigătoare a depășit 1 milion de euro (5 milioane de zloți). Proiectul este finanțat în cadrul programului Fondurilor Europene pentru Infrastructură, Climă și Mediu 2021–2027.

În timpul perchezițiilor efectuate de Biroul Central Anticorupție – Filiala Katowice, au fost confiscate aproximativ 38.000 de euro în numerar și un lingou de aur. Unul dintre suspecți a rămas în arest preventiv.

Anterior, la 5 mai 2026 , procurorul-șef european a solicitat, de asemenea, ridicarea imunității unui membru al Parlamentului suspectat de trafic de influență, în conformitate cu articolul 29 din Regulamentul EPPO. 

„Poate că a venit momentul să vorbim despre un armistițiu politic.Nu despre o alianță politică definitivă și nici despre renunțarea la competiția dintre partide”, a scris Pricopie, miercuri, pe Facebook.

Acesta a precizat că „fiecare partid își poate păstra identitatea, prioritățile și obiectivele electorale. Dar, pentru o perioadă limitată, interesul funcționării statului trebuie să fie mai important decât confruntarea politică permanentă”.

El a propus desemnarea unui premier independent „care să nu fie un politician activ și care să fie acceptabil pentru principalele forțe democratice și pro-europene reprezentate în Parlament”.

Noul guvern ar trebui să aibă un mandat limitat

Acesta a precizat că formarea noului „guvern de armistițiu” ar trebui să aibă un mandat „limitat până la 15 februarie 2027”.

„La acea dată, premierul își va depune mandatul, iar partidele care au susținut această formulă vor decide dacă și cum continuă colaborarea, respectiv cum asigură, mai departe, guvernarea țării”, propune Pricopie.

Rectorul SNSPA a mai precizat că și cabinetul de miniștri trebuie să fie „ parțial tehnocratizat”, afirmând că „nu există un motiv pentru a întrerupe continuitatea în domenii unde există deja politici și proceduri aflate în derulare”.

O parte din miniștrii actuali ar putea rămâne

Acesta a dat o serie de exemple precum Dezvoltare, MAI, Finanțele sau Educația, dar și Fondurile Europene, precizând că în aceste domenii actualii miniștrii interimari ar putea continua mandatul.

„În schimb, alte ministere pot fi ocupate de profesioniști independenți, capabili să asigure funcționarea eficientă a instituțiilor”, a spus Pricopie.

Rectorul SNSPA a vorbit și despre programul de guvernare, afirmând că „trebuie să rămână, în esență, cel aprobat deja de Parlament la instalarea Guvernului Bolojan și susținut de PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Minorităților Naționale. El poate fi actualizat în funcție de evoluțiile economice și sociale, dar nu există motive pentru abandonarea liniilor de reformă asupra cărora a existat deja un acord politic”.

Viitorul premier trebuie să-și asume public două angajamente

Despre un eventual „premier independent”, Pricopie spune că acesta ar trebui să-și asume public două angajamente: „că nu va participa la jocuri politice pe durata mandatului”, păstrând „echidistanța”, dar și că va demisiona „la data stabilită, 15 februarie 2027”.

Despre situația actuală, Pricopie a comentat afirmând că nu vede o soluție realistă pentru ieșirea din impas, fără un acord între partide.

„Fără un acord între PSD, PNL, USR, UDMR, Grupul Minorităților Naționale și eventual alte forțe democratice dispuse să susțină stabilitatea instituțională, criza actuală riscă să se prelungească inutil. Politica democratică nu este arta ultimatumului. Este arta compromisului în interes public”, a scris Pricopie.

UPDATE

Potrivit Ministerului Sănătății, 63 de persoane au fost rănite, iar șapte operații de urgență majore au fost efectuate în urma incidentului.

Atacul s-a soldat și cu moartea unei persoane. 

În plus, mai multe state din regiune au reacționat prin condamnarea atacurilor lansate de Iran. Emiratele Arabe Unite au calificat operațiunea drept „atacuri teroriste” și o încălcare gravă a suveranității Kuweitului. 

Și președinția libaneză a reacționat la atacuri. „Președintele Aoun și-a afirmat solidaritatea cu Kuweitul și Bahrainul, solicitând ca regiunea să fie scutită de consecințele acestor atacuri pentru a reduce escaladarea”, se arată într-un mesaj publicat pe rețele de socializare. 

De asemenea, Ministerul de Externe din Iordania a și-a exprimat solidaritatea față de Kuweit, subliniind că atacurile iraniene sunt o încălcare a Cartei ONU. 

ȘTIREA INIȚIALĂ

Un atac cu drone iraniene a avariat grav aeroportul din Kuweit și a provocat rănirea mai multor persoane, potrivit AP.

Kuweitul a anunțat miercuri că a suspendat toate zborurile comerciale.

Atacurile au avut loc în contextul în care agențiile de știri semioficiale iraniene au declarat că țara a încetat să mai comunice cu mediatorii cu privire la prelungirea armistițiului în războiul cu SUA și Israel. Președintele american Donald Trump a contestat această afirmație și a declarat că discuțiile continuă, potrivit aceleiași surse.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Saud Abdulaziz Al-Otaibi, a declarat că „o serie de drone ostile” au vizat clădirea de pasageri a Aeroportului Internațional din Kuweit. Acestea au avariat grav clădirea și au rănit „un număr de persoane”.

Aeroportul a mai fost închis din cauza războiului

Aeroportul s-a redeschis pe 1 iunie, după ce s-a închis în februarie din cauza războiului din Iran. Presa de stat a relatat că Kuwait Airways își suspendă operațiunile momentan.

Marți seară, armata americană a anunțat că a lansat atacuri asupra unei instalații militare iraniene. Atacurile au reprezentat represalii pentru rachetele iraniene lansate asupra Kuweitului și Bahrainului. Iranul a lansat două rachete asupra Kuweitului, care s-au destrămat pe drum.

În același timp, forțele americane și bahraineze au interceptat rachete îndreptate spre Bahrain. Ministerul Apărării din Bahrain a declarat că armata sa a interceptat și distrus trei rachete și o serie de drone lansate de Iran asupra țării insulare din Golf.

Comandamentul Central al SUA a mai declarat că a „doborât mai multe drone” care vizau forțele americane din Kuweit, mai arată sursa.

În Berlin, o femeie nu cunoaște odihna. Își scrie propria poveste doborând recorduri mondiale.

Joyce Hübner (38 de ani) a alergat marți al 367-lea maraton consecutiv, de la Bookholt la Settrup (Saxonia Inferioară) și a doborât recordul mondial.

Recordul anterior era deținut de belgiana Hilde Dosogne (56), cu 366 de alergări consecutive pe distanța de 42,195 kilometri. Dar Joyce nu se oprește aici. Ea are un obiectiv complet diferit: să alerge prin fiecare dintre cele 2.059 de orașe ale Germaniei până în octombrie.

Asta înseamnă un total de peste 21.000 de kilometri, 200.000 de metri diferență de nivel – și 495 de maratoane. Cu marea finală din 8 octombrie de pe Stadionul Olimpic din Berlin, mai sunt doar 128 de orașe de parcurs.

„Primele 367 de maratoane au mers ca un ceasornic”

„Pot să fac și asta”, a declarat Joyce pentru BILD. „Primele 367 de maratoane au mers ca un ceasornic. Nu m-am gândit niciodată să renunț.” O singură dată a plâns de frică. Pe 10 februarie, traseul berlinezei a purtat -o ​​printr-o pădure acoperită de zăpadă. Mai întâi a observat urme în zăpadă, apoi un mistreț uriaș i-a traversat calea. Joyce: „Eram atât de speriată și paralizată.” Dar, în cele din urmă, alergătoarea extremă și-a adunat tot curajul și a terminat și acea cursă.

Acum a obținut primul ei record mondial. Oricine dorește să o susțină pe Joyce sau chiar să alerge o parte din traseu alături de ea poate urmări evenimentul în direct pe site-ul ei web .

Dozajul corect este important

Prof. Dr. Ingo Froböse (69), specialist în științe sportive, a comentat performanțele lui Joyce Hübner: „În principiu, este posibil, desigur, să se realizeze un astfel de volum de muncă în doza corectă. Totuși, acest lucru este posibil doar sub o monitorizare foarte atentă și, mai ales, în speranța că nicio infecție nu perturbă sau chiar nu face imposibil acest lucru! Deoarece sistemul imunitar este supus unei solicitări considerabile la acest nivel de efort.”

Cursa lungă a berlinezei se va încheia cu un final grandios pe 8 octombrie, pe Stadionul Olimpic din capitala germană.

Hubner și-a început cursa în urmă cu aproximativ un an. Pentru a face asta, specialista în administrarea afacerilor și-a dat demisia. Până acum, a reușit să evite rănile și incidentele grave.

Polițiștii din Italia au arestat, marți, două persoane acuzate de moartea a patru muncitori agricoli migranți, potrivit AP.

Camerele de supraveghere au înregistrat incidentul

Cele patru persoane au ars de viu într-o mașină, iar camerele de supraveghere au surprins incidentul.

Potrivit înregistrării video, agresorii au turnat lichid în spatele mașinii. Ulterior i-au dat foc, în timp ce aceasta era parcată la o benzinărie din Amendolara, lângă Cosenza, în regiunea Calabria din sudul Italiei, a precizat RAI, conform sursei.

Un bărbat a reușit să evadeze

Unul dintre presupușii atacatori a fost văzut încercând să țină ușile mașinii închise. Un bărbat a evadat din mașină și a fost tratat pentru arsuri la un spital din apropiere.

Procurorul din Castrovillari, Alessandro D’Alessio, a confirmat că trupurile a patru persoane au fost găsite într-o mașină, luni, în Amendolara. D’Alessio a mai precizat că două persoane au fost reținute în urma incidentului.

Potrivit televiziunii italienești RAI, persoanele decedate erau trei afgani și un cetățean pakistanez, iar cei doi bărbați arestați erau pakistanezi, mai arată sursa.

Guvernul a aprobat, miercuri, un memoradum privind aplicarea în cadrul Companiei Naționale de lnvestiții Rutiere a prevederilor O.U.G. nr. 89/2025 prin creşterea cheltuielilor de natură salarială faţă de nivelul realizat în anul 2025, ocuparea posturilor vacante existente la finele anului 2025, creşterea numărului de personal faţă de cel realizat în anul 2025, precum şi exceptarea de la aplicarea prevederilor art. XXXVII alin. (7) si (8) din Legea nr.296/2023 pentru Unitățile de Implementare Proiecte din cadrul Direcţiei Investiţii conform prevederilor art.LXXXI, alin.(1), din Legea nr.296/2023

Măsurile propuse prin acest memorandum vizează ocuparea unui număr de 9 posturi vacante existente la sfârșitul anului 2025 și suplimentarea personalului cu 66 de posturi, în vederea consolidării capacității administrative și tehnice a companiei.

Măsurile propuse urmăresc susținerea activităților de implementare a proiectelor de investiții și asigurarea resurselor necesare pentru desfășurarea eficientă a activității companiei în contextul obiectivelor de dezvoltare a infrastructurii rutiere la nivel național.

Ahmad Jahangard Takalo, în vârstă de 32 de ani, locuiește în orașul Van, din estul Turciei. Originar din Azerbaidjan, el trăiește în Turcia de aproximativ un deceniu. Potrivit postului turc NTV, citat de Euronews, acesta a mers la bancă după ce cardul său nu a mai funcționat în timpul unei vizite la supermarket. Când angajații au verificat situația contului, au descoperit un sold aproape imposibil de imaginat: 999 miliarde 999 milioane 999 de mii 999 de lire și 99 de kuruși.

Printre cei mai bogați oameni ai lumii, fără să știe

La cursul actual, suma echivala cu aproximativ 21,8 miliarde de dolari. O asemenea avere l-ar fi plasat pe Takalo în clubul exclusivist al miliardarilor lumii și l-ar fi situat peste numeroși antreprenori și investitori cunoscuți la nivel internațional. Problema este că bărbatul nu avea nicio idee de unde provin banii și nici nu a putut folosi vreun leu din această sumă.

După identificarea tranzacției neobișnuite, banca a blocat imediat toate conturile și a declanșat o verificare internă. De aproape o lună, Takalo nu mai are acces la fondurile sale și susține că nu a primit încă o explicație completă privind originea banilor. Potrivit acestuia, reprezentanții instituției bancare i-au transmis doar că investigația este în desfășurare.

A cerut inclusiv ajutorul inteligenței artificiale

În lipsa unor răspunsuri clare, bărbatul a apelat inclusiv la inteligența artificială pentru a înțelege dimensiunea sumei care apărea în contul său. El a declarat pentru presa turcă că sistemele AI consultate i-au explicat că un buget de asemenea dimensiuni ar putea finanța proiecte majore de infrastructură sau achiziții uriașe de aur. Deocamdată nu este clar dacă este vorba despre o eroare informatică, o problemă de procesare bancară sau o altă situație excepțională. Autoritățile și banca nu au oferit detalii suplimentare despre investigație. Pentru moment, Ahmad Jahangard Takalo rămâne omul care, cel puțin pe hârtie, a devenit peste noapte unul dintre cei mai bogați oameni din lume, fără să poată cheltui nici măcar un dolar din presupusa sa avere.

Internaționalul danez Rasmus Højlund, în vârstă de 23 de ani, a impresionat în tricoul napolitanilor, pentru care a marcat 16 goluri în 44 de meciuri disputate în toate competițiile. Evoluțiile sale au convins conducerea clubului italian să activeze transferul definitiv.

Suma de transfer se ridică la 44 de milioane de euro, ca urmare a calificării echipei italiene în Liga Campionilor, potrivit Sky Sports.

Højlund a ajuns la Manchester United în vara anului 2023, fiind transferat de la Atalanta. În cele două sezoane petrecute pe Old Trafford, atacantul a înscris 26 de goluri în 95 de apariții.

Fotbalistul danez a făcut parte din lotul lui Manchester United care a câștigat Cupa Angliei în 2024, intrând pe teren din postura de rezervă în finala câștigată împotriva rivalei Manchester City.

La începutul sezonului 2025/2026, Højlund a revenit în Italia sub formă de împrumut la Napoli. Danezul a contribuit la câștigarea Supercupei Italiei și la clasarea echipei pe locul al doilea în Serie A, în urma formației pregătite de Cristian Chivu, Inter Milano.

„Ungaria nu va accepta niciun imigrant ilegal”

În interviul din Frankfurter Allgemeine Zeitung, Peter Magyar este întrebat mai întâi despre migrație. El răspunde:

„Guvernul meu va urma o politică foarte strictă și consecventă privind migrația ilegală. Puteți să-l criticați pe Viktor Orbán cât doriți. Nimeni nu-l critică mai mult decât mine. (…) Multe state membre și-au dat seama de atunci că au luat deciziile greșite atunci. În orice caz, ne vom proteja patria, granițele sale și granițele externe ale Europei. Pot spune doar că Ungaria nu va accepta niciun imigrant ilegal. Și nu vom plăti nicio amendă pentru acest lucru. Dar vom contribui la protejarea frontierelor externe ale Europei, fie că este vorba de Grecia, Malta sau Italia. Criza migrației din 2015 trebuie să fie o lecție pentru Europa. Cea mai importantă sarcină a politicienilor europeni este de a proteja siguranța oamenilor. Cred că există multe modalități de a opri migrația ilegală fără a încălca regulile UE. Trebuie doar să fiți capabili să negociați.

Există multe țări care se comportă acum ca Ungaria. Dar această hotărâre a Curții Europene de Justiție nu se mai aplică. Consider că este incredibil de nedrept. Vom purta discuții și vom găsi o soluție împreună cu partenerii noștri europeni, astfel încât să ne putem proteja granițele și să nu fim nevoiți să plătim o amendă zilnică de un milion de euro. (…) Este nedrept și disproporționat ca cetățenii din Ungaria să plătească o amendă zilnică de un milion de euro. La fel de nedrept este faptul că Ungaria nu a primit fonduri pentru gardul menit să protejeze frontierele externe ale UE, în timp ce alte state membre au primit”.

„Oamenii își doresc o Uniune Europeană bazată pe state membre puternice”

Magyar vorbește și despre viziunea sa despre eliminarea dreptului de veto în UE:

„Scopul este să ne înțelegem nu să ne învingem reciproc. Oamenii își doresc o Uniune Europeană bazată pe state membre puternice, nu pe niște State Unite ale Europei. De aceea nu sunt în favoarea introducerii actuale a votului majoritar în loc de unanimitate în mai multe domenii. Vom negocia și vom găsi un compromis”.

„Unele țări fac greșeli în relația cu partidele extremiste. În multe țări, politicienii nu sunt onești”

Întrebat despre situația partidelor considerate extremiste și „cordoanelor sanitare” la nivelul UE, șeful Executivului ungar a oferit un răspuns surprinzător:

„Nu-mi plac etichetele precum extremă dreapta sau extremă stânga. Nu-mi plac luptele ideologice. Oamenii merită mai mult decât discursuri corecte politic și etichete ideologice reciproce. Nu este scopul meu să mă amestec în afacerile interne ale altor state membre și nu voi face acest lucru; în acest sens, sunt diferit de Orbán. Dar trebuie să spun că observ că unele țări fac greșeli în relația cu partidele extremiste. În multe țări, politicienii nu sunt onești. Nu înțeleg temerile și așteptările oamenilor, nu îndrăznesc să vorbească deschis despre probleme și să le confrunte, folosesc limbajul corectitudinii politice și, în cele din urmă, ei înșiși nu înțeleg realitatea. Tocmai acestea sunt greșelile care sunt apoi exploatate de unii. Simpla izolare a acestor oameni și a acestor partide și închiderea lor în spatele unui paravan de protecție nu este o soluție în sine. Acest lucru nu face decât să întărească aceste forțe. În multe țări, aceste greșeli au fost deja recunoscute, dar nu peste tot.

În multe țări, elita politică, mediatică și economică își protejează propria poziție și nu abordează întotdeauna temerile și problemele reale ale oamenilor. Dar oamenii nu uită acest lucru. De aceea avem nevoie de onestitate, onestitate și iar onestitate.

În Parlamentul European, forțele politice trebuie întotdeauna să caute majorități, iar marile coaliții între centru-stânga și centru-dreapta pot funcționa. Germania și Austria sunt exemple bune în acest sens. Dar nu funcționează întotdeauna și de aceea Partidul Popular European, din care fac parte și CDU/CSU și partidul meu, Tisza, ar putea fi nevoit într-o zi să ia o decizie. În opinia mea, ECR (Conservatorii Europeni) este aliatul natural al Partidului Popular European. Dacă va dori apoi să coopereze cu AfD nu este decizia mea. Dar, în opinia mea, a discuta unii cu alții și a asculta argumentele fiecăruia nu strică niciodată. Ceea ce acceptăm din propunerile fiecăruia este o altă întrebare”.

„Europa va reveni parțial la sursele de energie rusești și va ridica sancțiunile”

Peter Magyar a fost întrebat de FAZ și cum va arăta Europa după sfârșitul războiului din Ucraina.

„În ultimii ani, Ungaria a devenit cea mai săracă și mai coruptă țară din UE. Trei milioane de oameni trăiesc sub pragul sărăciei. Vecinii noștri din UE ar trebui să înțeleagă că Ungaria este o țară fără ieșire la mare. Suntem încă dependenți de petrolul rusesc și nu putem schimba asta peste noapte. Nu am avut creștere economică de ani de zile, iar pentru creștere, avem nevoie de energie accesibilă. Desigur, facem tot ce putem pentru a ne diversifica sursele de energie, dar nu ne putem permite ca competitivitatea companiilor noastre să scadă în continuare și ca sărăcia energetică în rândul familiilor maghiare să crească. În opinia mea, odată ce războiul se va termina, Europa va reveni parțial la sursele de energie rusești și va ridica sancțiunile, pentru că este vorba despre competitivitatea întregii Europe și nimeni nu vrea să mențină un nou Război Rece economic și politic de dragul păcii. Pentru ca acest lucru să se întâmple, războiul trebuie, desigur, să se încheie.

SUA este aliatul natural al Ungariei în NATO și un partener economic foarte important. Ceea ce s-a întâmplat în campania electorală nu va schimba asta. Vom menține relații bune cu orice administrație americană”, spune el.

Cu toate acestea, Magyar consideră că Rusia este un pericol pentru Europa:

„Pe de altă parte, este adevărat și că geografia nu se schimbă. Trebuie să acceptăm acest lucru. Prin urmare, ar trebui să menținem relații pragmatice cu Rusia odată ce războiul împotriva Ucrainei se încheie. Cu toate acestea, este clar că Rusia reprezintă în prezent un risc de securitate pentru întreaga Europă. Nu se poate continua ca oamenii din Europa să trăiască cu teama de sabotaj rusesc sau de un atac rusesc. Prin urmare, acest război trebuie să se încheie și trebuie să oferim Ucrainei garanții de securitate internațională. Numai atunci când va reveni la normalitate se va putea dezvolta Europa, iar Rusia, de asemenea, nu poate avea niciun interes într-un nou Război Rece pe continent.”.

Premierul Ungariei spune că Budapesta poartă discuții tehnice cu Ucraina și lucrează pentru a ajunge la un acord în câteva zile privind restabilirea și garantarea drepturilor lingvistice, educaționale și culturale ale Ucrainei.

„Astăzi, trebuie să clarificăm unele probleme cu Ucraina legate de minoritatea noastră din această țară și sper că vom reuși să facem acest lucru în zilele următoare. Etnicii maghiari de acolo nu au în prezent posibilitatea de a-și folosi limba maternă atunci când interacționează cu autoritățile. Dar dacă rezolvăm aceste probleme în interesul reciproc al ambelor părți, putem deschide un nou capitol”, spune Magyar.

„Este posibil ca Ucraina să piardă o parte din teritoriul său. Are nevoie de garanții internaționale de securitate. Nu cred că armele constituie garanții de securitate”

„În 1994, exista deja faimosul Memorandum de la Budapesta, în care, printre altele, SUA și marile puteri garantau independența și integritatea Ucrainei. Cu toate acestea, aceste promisiuni nu au fost respectate, deoarece sloganurile goale nu sunt de mare ajutor. Și în Ucraina, totul este cu adevărat în joc acum. Mulți oameni mor și este posibil ca această țară să piardă o parte din teritoriul său. Prin urmare, Ucraina are nevoie de garanții internaționale autentice, aplicabile.

Nu cred că armele constituie garanții de securitate. Garanțiile de securitate pot veni doar de la comunitatea internațională. Ungaria nu poate juca rolul decisiv aici; aceasta este o chestiune care ține de marile puteri. Putem oferi asistență diplomatică și umanitară, iar Ungaria ar putea fi, de asemenea, un loc de negocieri”.

Magyar a reiterat în interviul pentru ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, Ungaria este pregătită să devină o platformă pentru negocieri de pace între Ucraina și Rusia.