Georgios Stassis, vicepreședinte Eurelectric și CEO al PPC, grupului grec care a cumpărat Enel în toamna anului 2023, a explicat miercuri, în cadrul conferinței de presă din cadrul Power Summit 2026, că dezvoltarea în Europa a centrelor de date pentru inteligența artificială (AI) va duce la o cerere suplimentară ″uriașă″ de energie electrică pe continent, iar aceasta se va resimți în facturile tuturor consumatorilor, în cazul în care nu va exista și o majorare corespunzătoare a producției.

Evenimentul organizat de Euroelectric la Helsinki pe 3 și 4 iunie, la care participă și reporterul Mediafax reunește cei mai importanță actori și voci care modelează viitorul energetic al Europei, inclusiv președintele finlandez Alexander Stubb, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Teresa Ribera, comisarul pentru energie Dan Jørgensen și ministrul finlandez al climei și mediului, Sari Multala. Eurelectric reprezintă interesele comune ale industriei europene de energie electrică, având peste 3.500 de companii membre.

„Statele Unite sunt lideri în dezvoltarea centrelor de date. Trebuie să învățăm din asta. State precum Virginia au cunoscut o creștere bruscă a numărului de centre de date, iar facturile la electricitate ale locuitorilor au crescut. Când adaugi brusc o cerere foarte mare fără să schimbi sistemul, acel utilizator mare obține cele mai bune prețuri, iar restul sunt dezavantajați. De aceea trebuie construite noi capacități de producție pentru a răspunde cererii suplimentare. În Europa, va exista o cerere suplimentară uriașă din partea centrelor de date și trebuie să o combinăm cu o capacitate suplimentară pentru a proteja facturile cetățenilor. Asta facem în Grecia cu proiectul nostru Kozani — transformarea fostei văi carbonifere într-o zonă de producție de energie curată, adăugând capacitate suplimentară de producție lângă centrul de date fără a afecta deloc utilizatorii existenți. Arhitectura co-localizată este calea de urmat″, a spus Georgios Stassis, la reuniunea anuală a celei mai importante organizații profesionale a industriei energetice europene.

La întrebarea jurnaliștilor privind prețurile actuale angro mari la energie, Georgios Stasis a enumerat printre cauze războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, precum și dificultățile de la nivelul pieței unice europene în privința interconectărilor.

„În ultimii cinci ani, am trăit două crize energetice ca urmare a fenomenelor geopolitice – războiul ruso-ucrainean și blocarea strâmtorii Hormuz. Lecția este că Europa are o dependență uriașă de combustibilii fosili. Cu cât introducem mai multe surse regenerabile în sistemul nostru, cu atât prețurile se vor relaxa mai mult în anii următori. Desigur, asta nu este suficient. Interconectările sunt, de asemenea, foarte importante — lipsa acestora în Est este o problemă majoră. Există o discuție amplă în Comisia Europeană despre interconectările transfrontaliere necesare în sistemul european pentru a permite electronilor să treacă dintr-o țară în alta. Și flexibilitate — avem nevoie de resurse flexibile pentru a completa intermitența surselor regenerabile. Așadar, cu siguranță avem un drum lung de parcurs, dar nu există altă cale: ori rămânem dependenți de terți, ori ne luăm independența energetică în propriile mâini″, a precizat vicepreședintele Eurelectric.

Georgios Stassis a subliniat că industriile AI și energetică au nevoie reciprocă una de cealaltă.

„Am intrat într-o nouă fază în care electricitatea și inteligența artificială sunt complet inseparabile — era inteligenței electrice. Inteligența artificială și centrele de date vor deveni principalii factori de creștere a cererii pentru electricitate. În același timp, sectorul energetic devine un utilizator major al inteligenței artificiale pentru a rula un sistem mai complex, descentralizat și variabil. Companiile de utilități implementează deja AI pentru prognoză și optimizare a rețelei, mentenanță predictivă, tranzacționare și flexibilitate, precum și operațiuni cu clienții — dar provocările legate de adoptarea completă a acestora rămân. Această transformare ridică o întrebare fundamentală: va putea Europa să găzduiască, să dezvolte și să extindă AI sau va fi un simplu urmăritor și va adopta soluții din alte părți? Răspunsul va depinde de cât de repede putem conecta noi capacități, cât de fiabil putem furniza și cât de curată și competitivă este acea energie”, a declarat oficialul Eurelectric.

„De aceea lansăm Twin Transition Commitments – între sectorul energetic european și cel digital. Acest lucru marchează începutul unei colaborări structurale între sectoarele energetic și digital din Europa. Prin reunirea companiilor de utilități, operatorilor de centre de date, furnizorilor de tehnologie și creșterii AI, ne asigurăm că această creștere a AI în Europa este făcută la timp, eficientă și sustenabilă. Împreună, vom lucra la trei domenii cheie: cum să optimizăm și să dezvoltăm centre de date pentru a minimiza costurile sistemului, cum să modernizăm sistemul energetic european prin instrumente avansate de prognoză și flexibilitate și cum să asigurăm sustenabilitatea și securitatea prin noi surse de energie și noi modele de cooperare. Prin alinierea planificării noastre privind energia și infrastructura digitală, construim activ o Europă mai inteligentă, mai sigură și mai competitivă. În paralel, vom lucra la condițiile favorabile — conexiuni mai rapide și mai previzibile, semnale de piață mai curate și mai clare, cadre de investiții și o coordonare mai puternică între sectoarele energetice″, a conchis Georgios Stassis.

Necesitatea proiectului

Diana Buzoianu a anunțat că noul pachet legislativ vizează modificarea Legii apelor și a Legii minelor, cu scopul de a limita fenomenul balastierelor ilegale, subliniind că mai multe astfel de lucrări au fost derulate sub acoperirea unor proiecte de amenajare a iazurilor piscicole, fără ca acestea să fie finalizate. 

„Proiectul de lege modifică atât Legea apelor, cât și Legea minelor și introduce măsuri fără precedent pentru limitarea exploatărilor ilegale de agregate minerale, în special a celor mascate sub forma unor lucrări de amenajare a iazurilor piscicole. Ani la rând, acest fenomen a fost ignorat sau acoperit. S-au furat cantități uriașe de balast și pietriș, s-au produs prejudicii de sute de milioane de lei, au fost afectate comunități întregi, iar în unele cazuri au existat inclusiv pierderi de vieți omenești”, transmite pe Facebook, ministra interimară. 

Doar 10% dintre iazurile piscicole au fost reale

Diana Buzoianu a subliniat și amploarea acestui fenomen: „Am arătat cum, din aproximativ 1.200 de avize emise în ultimii zece ani pentru realizarea de iazuri piscicole, doar 102 proiecte au fost finalizate. În rest, exploatările s-au transformat în excavații permanente, fără ca iazurile să mai fie realizate”. 

Proiectul depus reduce durata avizelor pentru iazuri piscicole la maximum 2 ani, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult un an. Dacă în termen de 3 ani lucrările nu sunt gata, operatorii vor fi sancționați contravențional, eliminându-se posibilitatea prelungirilor la nesfârșit. 

De asemenea, actul aduce și măsuri precum creșterea sancțiunilor, interdicția de a obține noi avize pentru o perioadă de cinci ani pentru operatorii sancționați, dar și introducerea unor noi metode de monitorizare a proiectului. Propunerea legislativă a fost realizată în împreună cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale și prevede: 

Amenzi drastice și sechestrarea echipamentelor

„creșterea amenzilor de la maximum 80.000 de lei la maximum 500.000 de lei;

interdicția de a obține noi avize de gospodărire a apelor timp de cinci ani pentru operatorii sancționați care nu respectă noile prevederi legislative; extinderea acestei sancțiuni și asupra beneficiarilor reali ai companiilor;

introducerea unei noi infracțiuni privind depozitarea ilegală a 20 de m3 de agregate minerale sau realizarea de iazuri piscicole fără autorizații;

posibilitatea confiscării utilajelor și echipamentelor utilizate în activități ilegale;

Noi metode de supraveghere

obligativitatea instalării de sisteme CCTV în perimetrele de exploatare și păstrarea imaginilor timp de șase luni;

utilizarea bodycam-urilor de către inspectorii Administrației Naționale Apele Române și ai Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.

operatorii care pierd avizele și autorizațiile de mediu să nu mai poată continua activitățile miniere în baza unor licențe sau permise de exploatare minieră existente”. 

„Îi mulțumesc Premierului Ilie Bolojan si vicepremierului Tánczos Barna pentru faptul că au semnat în calitate de inițiatori pentru a susține acest proiect! Este un fenomen care a distrus vieți, a afectat infrastructura, a lăsat comunități fără apă și a produs pagube uriașe statului român. Avem obligația să intervenim ferm”, conchide Diana Buzoianu. 

„A fost o plăcere să mă întâlnesc cu omologul meu german, Johann Wadephul, la Consiliul de Securitate al ONU, la New York. I-am mulțumit pentru solidaritatea Germaniei în urma recentului incident nesăbuit provocat de o dronă rusească la Galați, România”, a transmis Oana Țoiu pe platforma X.

Cei doi oficiali au discutat despre evoluțiile de securitate din Europa și Orientul Mijlociu.

„Am făcut schimb de opinii privind importanța și relevanța ridicată a Consiliului de Securitate al ONU în apărarea păcii și securității și în respectarea dreptului internațional”, a subliniat Oana Țoiu.

Oana Țoiu a fost la New York pentru reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, convocată la solicitarea României după incidentul din Galați, unde o dronă rusească a căzut pe un bloc.

56 de țări au denunțat la ONU comportamentul „inacceptabil” al Rusiei, după incidentul din Galați.

Trupul unei femei, care urma să împlinească 100 de ani, a fost găsit zilele trecute în Münchendorf, în Austria Inferioară.

Poliția și pompierii au ajuns la fața locului după ce rudele femeii au început să o caute în Viena. Ușa casei a trebuit să fie spartă. Câinii care detectează drogurile la acțiunile Poliției au lătrat chiar lângă zidul casei, în apropierea intrării în pivniță. Acolo, polițiștii au descoperit trupul putred al femeii, mumificat, ascuns în spatele unui zid de cărămidă.

Primarul orașului Münchendorf, Doris Kirstorfer (53), a declarat: „Este un incident tragic. Doamna avea o a doua casă aici. Reședința ei principală este la Viena. Departamentul de pompieri voluntari din Münchendorf a fost chemat să ajute la deschiderea ușii.”

Procurorul din Viena, Nina Bussek, a anunțat că există o anchetă în curs și au dispus o autopsie pentru a afla cum și de când este moartă femeia.

Anchetatorii susțin că trupul a stat în zid destul de mult timp. Ei spun că nu există semne de crimă. Anchetatorii pleacă de la ipoteza unei morți naturale. Acum, ei trebuie să stabilească de ce trupul a fost zidit în casă și cine este responsabil pentru acest lucru.

Conform presei austriece, anchetatorii caută acum cu insistență fiul femeii decedate, pe care doresc să-l interogheze ca martor. Poliția a aflat că băiatul locuiește în străinătate.

Potrivit rapoartelor, Poliția suspectează o fraudă în privința plăților sociale: moartea femeii în vârstă ar fi putut fi ascunsă mult timp pentru ca fiul să continue să-i încaseze pensia.

În Austria, frauda în domeniul asigurărilor sociale se pedepsește cu amenzi sau închisoare de la șase luni la zece ani, în funcție de gravitate.

„Intervenim pentru lichidarea unui incendiu izbucnit la o pensiune, in localitatea Costinești. La sosirea colegilor la fața locului, incendiul se manifesta generalizat pe aproximativ150 mp”, informează ISU Constanța.

Pensiunea este cu etaj și se află pe str. Talazului la intersecție cu Pescărușului.

Din primele informații, nu sunt victime, potrivit pompierilor, însă aceștia au transmis că misiunea este „în dinamică”.

„Am avut astăzi o discuție foarte bună cu Manfred Weber despre viitorul României, despre responsabilitatea partidelor pro-europene și despre nevoia de a recâștiga încrederea oamenilor prin seriozitate, reforme și rezultate”, a transmis Ilie Bolojan, într-o postare pe Facebook.

Liderul PNL a spus că i-a mulțumit președintelui PPE pentru sprijinul acordat României.

„România are nevoie de parteneri europeni puternici, iar PPE a fost de fiecare dată alături de țara noastră în momente importante, de la susținerea aderării la Schengen până la implementarea PNRR și atragerea fondurilor europene”, a scris Bolojan.

Bolojan: PNL trebuie să își păstreze identitatea

Ilie Bolojan a precizat că a discutat cu Manfred Weber și despre situația politică din România.

„Cred că PNL trebuie să își păstreze identitatea și direcția clară de partid de centru-dreapta, pro-european și reformist”, a afirmat președintele PNL.

El a adăugat că România are nevoie de responsabilitate, nu de populism.

„Nu putem construi viitorul țării pe promisiuni fără acoperire și pe evitarea răspunderii politice. Cine guvernează trebuie să își asume deciziile și consecințele lor”, a precizat Bolojan.

Potrivit premierului interimar, PNL trebuie să continue schimbarea începută.

„PNL trebuie să continue schimbarea începută: reguli egale pentru toți, instituții care lucrează pentru cetățeni, reducerea risipei și o administrație mai eficientă. Încrederea românilor se recâștigă prin muncă, seriozitate și onestitate, nu prin propagandă”, a mai scris liderul liberal.

Mesajul transmis de Manfred Weber după întâlnire

Manfred Weber a transmis, la rândul său, că discuția cu Ilie Bolojan a fost „excelentă”.

„Conduci cu determinare și responsabilitate, punând oamenii pe primul loc”, a scris președintele PPE.

Weber a adăugat că Bolojan a ales „calea cea mai dificilă, dar corectă și una pro-europeană”.

„Prin reducerea deficitului, stabilizarea economiei, asigurarea finanțării din PNRR și promovarea reformelor și modernizării, ai ales calea cea mai dificilă, dar corectă și una pro-europeană”, a subliniat Manfred Weber.

Comisia Europeană a anunțat miercuri că este pregătită să relaxeze ușor regulile bugetare europene, dar în limite foarte specifice, pentru a ajuta țările UE să facă față crizei energetice legate de conflictul din Orientul Mijlociu, anunță Le Figaro.

Bruxelles-ul va permite statelor membre să cheltuiască până la 0,3% din produsul lor intern brut (PIB) pe an, cu o limită totală de 0,6% până în 2028, pentru a finanța măsuri care vizează reducerea dependenței de combustibilii fosili, a explicat comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis.

Cheltuielile eligibile suportate începând cu februarie (subvenții pentru înlocuirea centralelor termice, instalarea de pompe de căldură sau panouri solare, granturi pentru vehicule electrice etc.) pot fi tratate drept cheltuieli pentru apărare, care sunt supuse unui mecanism de scutire pentru a ajuta țările europene să își finanțeze reînarmarea.

Această ajustare limitată a regulilor bugetare reprezintă un pas înapoi pentru prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, care solicitase ca toate măsurile excepționale luate de statele membre ca răspuns la criza energetică să fie scutite.

Italia a redus în mod semnificativ taxele pe combustibili în încercarea de a limita creșterea prețurilor la benzină și motorină, o măsură care va fi luată în considerare în calculele deficitului public.

Cu toate acestea, de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, Comisia a respins orice relaxare generală a normelor Pactului de Stabilitate și Creștere și pledează pentru măsuri de sprijin „temporare și specifice”.

În iunie 2026, companiile chineze CNPC și CNOOC dețineau fiecare câte 10% din Arctic LNG 2, în timp ce consorțiul japonez format din Mitsui și Jogmec deține 10%.

În vârstă de 24 de ani și aflată pe locul 114 mondial înaintea competiției, Chwalińska a devenit doar a doua jucătoare venită din calificări care ajunge în semifinalele probei feminine de simplu la Roland Garros în Era Open. Performanța similară anterioară a fost reușită de Nadia Podoroska în 2020.

A depășit nume mult mai titrate

Prezența unei jucătoare poloneze în fazele finale ale turneului parizian nu este o noutate în ultimii ani. Însă puțini s-ar fi așteptat ca aceasta să fie Chwalińska și nu compatrioatele sale mult mai bine cotate, precum Iga Świątek, cvadruplă campioană la Paris, sau Magda Linette, fostă semifinalistă la Australian Open.

Prin această performanță, Chwalińska a devenit a patra jucătoare din Polonia care atinge semifinalele unui turneu de Grand Slam în Era Open. Celelalte trei jucătoare sunt Agnieszka Radwańska, Świątek și Linette. Totodată, este doar a doua poloneză care ajunge în semifinalele de la Roland Garros, după Świątek.

Aproape de o premieră istorică

Nicio jucătoare venită din calificări nu a ajuns până acum în finala probei feminine la Roland Garros în Era Open, iar Chwalińska se află la un singur succes de realizarea acestei performanțe.

Ea o va întâlni în semifinale pe învingătoarea duelului dintre liderul mondial Aryna Sabalenka și favorita numărul 25, Diana Shnaider.

Debut de vis pe tabloul principal

Semifinala de la Paris reprezintă doar a treia apariție a polonezei pe tabloul principal al unui turneu de Grand Slam și prima sa participare pe tabloul principal de la Roland Garros.

Potrivit statisticilor WTA, Chwalińska este doar a cincea jucătoare din 1990 încoace care ajunge în semifinalele Roland Garros la debutul pe tabloul principal al turneului, după Jennifer Capriati (1990), Clarisa Fernández (2002), Podoroska (2020) și Lois Boisson (2025).

Cu această calificare, Chwalińska a devenit și a doua cel mai slab clasată semifinalistă din istoria recentă a turneului parizian, după Boisson, care a ajuns în penultimul act al ediției precedente de pe locul 361 mondial.

„Poate că a venit momentul să vorbim despre un armistițiu politic.Nu despre o alianță politică definitivă și nici despre renunțarea la competiția dintre partide”, a scris Pricopie, miercuri, pe Facebook.

Acesta a precizat că „fiecare partid își poate păstra identitatea, prioritățile și obiectivele electorale. Dar, pentru o perioadă limitată, interesul funcționării statului trebuie să fie mai important decât confruntarea politică permanentă”.

El a propus desemnarea unui premier independent „care să nu fie un politician activ și care să fie acceptabil pentru principalele forțe democratice și pro-europene reprezentate în Parlament”.

Noul guvern ar trebui să aibă un mandat limitat

Acesta a precizat că formarea noului „guvern de armistițiu” ar trebui să aibă un mandat „limitat până la 15 februarie 2027”.

„La acea dată, premierul își va depune mandatul, iar partidele care au susținut această formulă vor decide dacă și cum continuă colaborarea, respectiv cum asigură, mai departe, guvernarea țării”, propune Pricopie.

Rectorul SNSPA a mai precizat că și cabinetul de miniștri trebuie să fie „ parțial tehnocratizat”, afirmând că „nu există un motiv pentru a întrerupe continuitatea în domenii unde există deja politici și proceduri aflate în derulare”.

O parte din miniștrii actuali ar putea rămâne

Acesta a dat o serie de exemple precum Dezvoltare, MAI, Finanțele sau Educația, dar și Fondurile Europene, precizând că în aceste domenii actualii miniștrii interimari ar putea continua mandatul.

„În schimb, alte ministere pot fi ocupate de profesioniști independenți, capabili să asigure funcționarea eficientă a instituțiilor”, a spus Pricopie.

Rectorul SNSPA a vorbit și despre programul de guvernare, afirmând că „trebuie să rămână, în esență, cel aprobat deja de Parlament la instalarea Guvernului Bolojan și susținut de PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Minorităților Naționale. El poate fi actualizat în funcție de evoluțiile economice și sociale, dar nu există motive pentru abandonarea liniilor de reformă asupra cărora a existat deja un acord politic”.

Viitorul premier trebuie să-și asume public două angajamente

Despre un eventual „premier independent”, Pricopie spune că acesta ar trebui să-și asume public două angajamente: „că nu va participa la jocuri politice pe durata mandatului”, păstrând „echidistanța”, dar și că va demisiona „la data stabilită, 15 februarie 2027”.

Despre situația actuală, Pricopie a comentat afirmând că nu vede o soluție realistă pentru ieșirea din impas, fără un acord între partide.

„Fără un acord între PSD, PNL, USR, UDMR, Grupul Minorităților Naționale și eventual alte forțe democratice dispuse să susțină stabilitatea instituțională, criza actuală riscă să se prelungească inutil. Politica democratică nu este arta ultimatumului. Este arta compromisului în interes public”, a scris Pricopie.