Irina Begu – Anna Bondar, în sferturile turneului WTA de la Parma

Mediafax

Jucătoarea română de tenis Irina Begu (locul 83 WTA) o va întâlni, joi, pe sportiva din Ungaria, Anna Bondar (locul 89 WTA), în sferturile de finală ale turneului WTA 125 de la Parma (Italia).

Irina Begu s-a calificat în sferturi după ce a trecut, miercuri, de austriaca Julia Grabner (162 WTA), scor 1-6, 6-1, 6-2, iar Anna Bondar a învins-o în optimi pe Camilla Rosatello (Italia, 273 WTA), scor 6-1, 6-3.

Este pentru a treia oară în circuitul profesionist de tenis în care Begu se confruntă cu Bondar, fiecare având câte o victorie, până acum.

Jucătoarea română s-a impus în 2023, iar sportiva din Ungaria – în martie, anul acesta, la Miami.

Partida nu va începe mai devreme de ora 16:00, conform programului anunțat de organizatori.

Articolul Irina Begu – Anna Bondar, în sferturile turneului WTA de la Parma apare prima dată în Mediafax.

România, pe locul doi în ierarhia statelor membre ale UE la efectivele de ovine şi caprine

Mediafax

Numărul total de bovine şi efectivul matcă (vaci pentru lapte, bivoliţe pentru reproducţie şi juninci pentru reproducție) la 1 decembrie 2024 față de 1 decembrie 2023 au scăzut cu 0,3%.

Numărul total de porcine şi efectivul matcă (scroafe de prăsilă) au crescut cu 2,8%, respectiv cu 14,8%.

Atât numărul total de ovine şi caprine cât şi efectivul matcă (oi, mioare și capre) au crescut cu 1,3%, respectiv cu 1,7%.

Numărul total de păsări şi numărul de păsări ouătoare adulte au scăzut cu 1,7%, respectiv cu 2,6%.

Evoluția efectivelor de animale în perioada 2006 – 2024

În perioada analizată efectivele de bovine au scăzut continuu din anul 2006 până în anul 2011, ajungând la 1988,9 mii capete. Din anul 2011 până în anul 2024, efectivele de bovine s-au menţinut la un nivel relativ constant, reprezentând 61,7% în anul 2024 față de anul 2006.

Efectivele de porcine au scăzut continuu, ajungând la 47,6% în anul 2024 față de anul 2006.

Efectivele de ovine și caprine au avut un trend oscilant, atingând în anul 2024 un nivel de 11869,5 mii capete, respectiv cu 41,2% mai mult faţă de anul 2006.

Efectivele de animale şi densitatea acestora la 100 ha teren, în România şi în unele state membre ale Uniunii Europene:

La efectivele de bovine, România s-a situat pe locul zece în Uniunea Europeană, după Franța, Germania, Irlanda, Polonia, Spania, Italia, Olanda, Belgia şi Austria. În ceea ce priveşte densitatea la 100 ha teren, România s-a aflat pe locul douăzeci și unu, fiind urmată de Bulgaria.

La efectivele de porcine, România s-a situat pe locul nouă în Uniunea Europeană, după Spania, Germania, Franța, Danemarca, Olanda, Polonia, Italia şi Belgia. În ceea ce priveşte densitatea la 100 ha teren, România s-a aflat pe locul nouăsprezece fiind urmată de Slovacia, Lituania şi Bulgaria.

La efectivele de ovine şi caprine, România s-a situat pe locul doi în rândul statelor membre, după Spania. În ceea ce priveşte densitatea la 100 ha teren, România s-a aflat pe locul doi după Grecia.

Articolul România, pe locul doi în ierarhia statelor membre ale UE la efectivele de ovine şi caprine apare prima dată în Mediafax.

Cum s-a modificat PIB-ul în trimestrul 1 din 2025

Mediafax

Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2025.

Seria ajustată sezonier

Produsul intern brut nu s-a modificat în trimestrul I 2025, comparativ cu trimestrul anterior. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut s-a majorat cu 0,5%.

Serie brută

Produsul intern brut, în trimestrul I 2025, a înregistrat o creștere cu 0,2% comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2024.

Revizuiri

Seria ajustată sezonier a fost recalculată prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2025, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2024, publicată în comunicatul de presă nr. 88 din 10 aprilie 2025. Astfel :
• rezultatele trimestrului I 2024, comparativ cu trimestrul IV 2023, au fost revizuite de la 99,6% la 99,9% ;
• rezultatele trimestrului II 2024, comparativ cu trimestrul I 2024, au fost revizuite de la 100,4% la 100,3% ;
• rezultatele trimestrului III 2024, comparativ cu trimestrul II 2024, au fost revizuite de la 99,9% la 99,8%;
• rezultatele trimestrului IV 2024, comparativ cu trimestrul III 2024, au fost revizuite de la 100,6% la 100,5%;

Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.

Articolul Cum s-a modificat PIB-ul în trimestrul 1 din 2025 apare prima dată în Mediafax.

S-au reluat căutările celor două persoane căzute în Dunăre în accidentul naval

Mediafax

„Trei bărci, un echipaj de prim ajutor, o autospecială de lucru cu apă și spumă și echipajul de scafandri au reluat căutările”, transmite ISU Dolj.

Polițiștii Postului de Poliție Transporturi Navale Bechet au fost sesizați cu privire la faptul că, pe Dunăre, în dreptul localității Rast, două ambarcațiuni cu pescari sportivi ar fi fost implicate într-un incident de navigație cu o navă.

Din verificările făcute până în acest moment rezultă că, la km 740, două ambarcațiuni cu pescari ce desfășurau activități de pescuit sportiv ar fi intrat în coliziune cu o navă, pusă în mișcare după ce ar fi efectuat manevra de legare a unei barje aflată la locul de ancorare.

În urma impactului, una dintre ambarcațiuni a rămas prinsă între două barje din compunerea convoiului, fiind recuperat un bărbat, care ulterior a coborât în barcă, plecând de la fața locului.

În cea de-a doua ambarcațiune s-ar fi aflat doi bărbați, de 46 și 34 de ani, ambii din comuna Afumați, care până în momentul de față nu au fost găsiți, fiind desfășurate activități de căutare.

Articolul S-au reluat căutările celor două persoane căzute în Dunăre în accidentul naval apare prima dată în Mediafax.

Cea mai veche gospodărie dintr-un muzeu românesc „renaște” la Noaptea Muzeelor, în Sibiu

Mediafax

Zămislită în 1800, gospodăria din Țara Zarandului, din lemn de stejar, îmbrăcată cu lut și acoperită cu paie, este cea mai veche casă datată expusă într-un muzeu din România. Ea îmbogățește zestrea culturală a celui mai mare muzeu în aer liber din Europa, amenajat în Dumbrava Sibiului, din Sibiu.

Din Țara Zarandului, cea udată de Crișul Alb, vine gospodăria meșterului dogar din Obârșa, județul Hunedoara. Acum mai bine de o jumătate de secol a luat calea Sibiului.

„A fost adusă la muzeu în 1972 și este reprezentativă pentru această frumoasă regiune a țării, recunoscută pentru olărit și prelucrarea lemnului. De altfel, satul Obârșa era numit și „al oalelor”, întrucât aici s-au realizat produse din ceramică, printre care și celebra oală de sarmale sau tava pentru cartofi rântăluiți. Tot aici se găseau și meșteri pricepuți în prelucrarea lemnului pentru că dogarii aveau un rol-cheie în comunitate”, spune Ciprian Ștefan, managerul general al muzeului „Astra” din Sibiu.

Cu geamuri mici, îndreptate spre curtea în care se află atelierul și grajdul, casa pare mică în raport cu acoperișul său înalt, precum o turlă. De pe colina pe care este amplasată, pare că domină locul, „privind de sus” suratele-i aflate în vale, aduse tocmai din Bucovina.

În casă sunt două încăperi, una pentru odihnă, cealaltă pentru muncă. „Iarna se lucrau obiectele mici înăuntru. Dogarul știa să repare roțile căruțelor, să facă o tânja sau un jug, obiecte fără de care olarii nu puteau să meargă cu căruța după lut sau să ajungă la târgurile de la Ineu sau chiar de mai departe, cum ar fi Oradea”, mai arată Ciprian Ștefan.

Un ochi curios nu poate să nu se mire de simplitatea și ingeniozitatea meșterilor de odinioară. Pentru că nu-i lucru deloc simplu să ridici o casă fără sa bați un cui. „În primul rând, alegerea lemnului rotund de stejar era esențială. Apoi, se decojea și „păsărea”, adică se îmbina printr-o „mușcătură bătrânească”, fără cui, bazată pe conicitate, sau „pe strâns”, cum îi spuneau meșterii. O altă dovadă a priceperii înaintașilor noștri o găsim în felul în care acopereau casa folosind paiele. Era preferat alacul, un soi vechi de grâu, cu paie ceroase, mult mai rezistente la apă. Acestea se recoltau în snopi, iar după ce se îmblătea, adică se scoteau semințele prin baterea spicelor, paiele erau folosite pentru acoperișurile caselor și anexelor gospodărești”.

După ce mii de turiști, români sau străini i-au trecut pragul, amintindu-le de vremurile în care viața curgea domol, când olarii veneau aici să-și dreagă carele, butiile sau ciuberele, gospodăria din Obârșa își trage sufletul, având, momentan, porțile ferecate.

„Monumentul istoric va avea parte de lucrări de conservare constând, în principal, în înlocuirea acoperișului din paie. Vom folosi paie de secară, de cultură bio, recoltate manual și „îmblătate”, pe care le vom aduce din satul Lăzești, județul Alba. Apoi, doi meșteri, ultimii de acest fel, vor așeza paiele pe casă după metode tradiționale, folosind inclusiv crengi de jneapăn, pentru a fixa mai bine stratul de paie”, mai spune Ciprian Ștefan, care invită pe toți cei care au drag de identitatea culturală a poporului român să fie parte în acest proiect.

De Noaptea Muzeelor, cei veniți în Dumbrava Sibiului vor avea ocazia să savureze bucate gătite după vechi rețete românești și, dacă inima le va spune că ceea ce văd și simt merită transmis mai departe, se vor putea asigura de acest lucru printr-o donație făcută pentru reabilitarea gospodăriei din Obârșa.

„Am estimat costurile la 200 mii lei, sumă pe care sperăm să o asigurăm atât din bugetul propriu, cât și din donațiile vizitatorilor. De Noaptea Muzeelor, accesul publicului este liber, iar programul variat, de la animații culturale și meșteșugărești, la ateliere gastronomice. Orice donație sau doar un gând bun, ne ajută”.

În seara de sâmbătă, „Mica Românie” va străluci din nou prin cei care vor veni să o descopere mereu diferită. Se vor țese noi amintiri, clădite pe o istorie bogată, încă vie prin cei care se încăpățânează să ne amintească de simplitatea și căldura strămoșilor noștri.

Articolul Cea mai veche gospodărie dintr-un muzeu românesc „renaște” la Noaptea Muzeelor, în Sibiu apare prima dată în Mediafax.

Câștigul salarial mediu brut pe economie în martie a fost de 9.495 lei și cel net de 5.691 lei

Mediafax

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun (14.768 lei) și în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (13.697 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3.279 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.410 lei).

Martie 2025 comparativ cu martie 2024

Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 9,8%.

Indicele câştigului salarial real a fost 104,7% în luna martie 2025 față de luna martie 2024.

Indicele câştigului salarial real a fost 106,1% în luna martie 2025 față de luna februarie 2025.

Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 264,4%, cu 15,1 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna februarie 2025.­

Martie 2025 comparativ cu Februarie 2025

În luna martie 2025, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN s-au înregistrat după cum urmează: cu 36,0% ȋn fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 25,5% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii); între 12,5% și 22,5% în activităţi de editare, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea băuturilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; între 5,0% și 12,0% în tranzacţii imobiliare, telecomunicaţii, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, fabricarea echipamentelor electrice, captarea, tratarea şi distribuţia apei, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea produselor textile, industria metalurgică, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), industria alimentară.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna februarie 2025 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime anuale sau pentru performanțe deosebite, al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte).

Scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 14,8% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii; între 3,0% și 8,0% în transporturi pe apă, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice.

În sectorul bugetar, câştigul salarial mediu net a înregistrat creşteri comparativ cu luna precedentă, astfel: învăţământ (+3,7%), ca urmare a reluării plății cu ora a cadrelor didactice, sănătate şi asistență socială (+1,7%), respectiv administraţie publică (+1 leu).

Articolul Câștigul salarial mediu brut pe economie în martie a fost de 9.495 lei și cel net de 5.691 lei apare prima dată în Mediafax.

A murit actrița Cristina Deleanu, soția actorului Eugen Cristea

Mediafax

Marina Almășan anunță joi că este în stare de șoc după ce a primit vestea că actrița Cristina Deleanu, soția actorului Eugen Cristea, a murit. Ea avea 85 de ani.

„Sunt în stare de șoc! Cel mai vechi și fidel colaborator al meu de la TVR, actorul Eugen Cristea, prieten de suflet cum puțini am, tocmai a primit cea mai cruntă veste: minunata sa soție, Cristina Deleanu, nu mai este! Mi-a fost la rându-mi bună prietenă, cei doi – familia lor frumoasă – facând parte din „universul meu”, fiindu-mi alături în nenumărare întâmplări ale vieții, și personale dar si publice”, spune Marina Almășan pe Facebook.

Aceasta afirmă că dincolo de actrița talentată, Cristina Deleanu a fost un om de o rară delicatețe sufletească, de o cultură desăvârșită, și, mai mult decât atât, un „om al cetății”, frământat de tot ceea ce se întâmplă în jurul său.

Cristina Deleanu

„Condeiul său strălucit mi-a furnizat, în nenumărate rânduri, pentru revista online pe care o conduc, analize de o rară profunzime ale lucrurilor strâmbe din această țară. Vocea Cristinei a tăcut astăzi pentru totdeauna. Familia pe care am admirat-o mereu pentru iubirea și respectul ce-i stăteau la bază, iată, s-a imparțit: jumătate a rămas pe Pământ, urmând să plângă jumătatea plecată spre Cer… Tare tristă veste mi-a început dimineața… Să-i fie liniște și frumos Cristinei acolo, în noua Lume spre care a pornit și să reușească dragul meu Eugen să treacă peste această cumplită despărțire. Sunt alături de tine, prieten drag”, mai scrie Marina Almășan.

Eugen Cristea si Cristina Deleanu

Cristina Deleanu s-a născut la Ploiești, la câteva săptămâni după marele cutremur din 1940. Tatăl său, Dimitrie Deleanu, a fost ucis în bombardamentul de la 4 aprilie 1944. Ulterior, mama sa, Angela Deleanu, s-a mutat în București, unde actrița și-a petrecut restul copilăriei. A urmat Liceul Gheorghe Lazăr, la acea vreme liceu de fete, aflat în vecinătatea Teatrului Municipal (astăzi Teatrul Bulandra). Atrasă în copilărie de pictură și desen, în timpul liceului, influențată și de cercul de colegi și prieteni, s-a hotărât să devină actriță. După absolvirea liceului a urmat studii teatrale la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clasa actorului George Carabin, avându-i ca asistenți pe actorul Mihai Berechet și regizorul Cornel Todea. A absolvit IATC în 1962.

A urmat o carieră de zeci de ani în teatru, teatru radiofonic, teatru de televiziune și film.

Articolul A murit actrița Cristina Deleanu, soția actorului Eugen Cristea apare prima dată în Mediafax.

Negocieri Japonia-SUA: o a treia rundă așteptată săptămâna viitoare

Mediafax

Vizita lui Akazawa depinde de progresele înregistrate la nivel tehnic în reducerea divergențelor dintre cele două părți, au spus sursele. În paralel, ministrul japonez de finanțe, Katsunobu Kato, urmează să participe la o reuniune G7 în Canada, unde ar putea discuta despre cursul de schimb valutar cu secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent.

Oficialii japonezi iau în calcul o serie de concesii pentru a obține eliminarea tarifelor americane asupra automobilelor și pieselor auto, care afectează grav una dintre cele mai importante industrii ale sale. Printre propunerile analizate se numără majorarea importurilor de porumb și soia din SUA, cooperare tehnică în domeniul construcțiilor navale și relaxarea standardelor de inspecție pentru automobilele importate.

Impactul asupra economiei japoneze se resimte deja: Mazda a raportat o scădere de 45,1% a profitului net pentru anul fiscal încheiat în martie și a evitat să ofere estimări pentru anul următor. Deși Japonia a fost prima economie majoră care a început negocieri bilaterale cu SUA, progresele sunt lente. Potrivit analiștilor, SUA nu are un interes urgent de a ajunge la un compromis cu Japonia, spre deosebire de relația cu China, unde tarifele au avut un impact mult mai mare asupra economiei americane.

Articolul Negocieri Japonia-SUA: o a treia rundă așteptată săptămâna viitoare apare prima dată în Mediafax.

În primele trei luni din 2025 resursele de energie primară și cele de energie electrică au crescut

Mediafax

Principalele resurse de energie primară, în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2025, au totalizat 8161,4 mii tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 440,5 mii tep față de perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024.

Producţia internă a însumat 4209,2 mii tep, în scădere cu 274,6 mii tep (-6,1%) faţă de perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024, iar importul a fost de 3952,2 mii tep, în creștere cu 715,1 mii tep (+22,1%).

În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 17716,1 milioane kWh, în creștere cu 44,7 milioane kWh față de perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024.

Producţia din termocentrale a fost de 5210,6 milioane kWh, în scădere cu 118,3 milioane kWh (-2,2%). Producţia din hidrocentrale a fost de 2727,1 milioane kWh, în scădere cu 1696,3 milioane kWh (-38,3%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 2953,0 milioane kWh, în scădere cu 47,3 milioane kWh (-1,6%).

Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1 ianuarie – 31 martie a fost de 1613,7 milioane kWh, în scădere cu 526,6 milioane kWh față de perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 665,4 milioane kWh, în creștere cu 169,7 milioane kWh față de perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024.

Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 13081,6 milioane kWh, cu 1,3% mai mare față de perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024, consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 0,2%; consumul populaţiei a crescut cu 4,9%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 6,2%.

Exportul de energie electrică a fost de 3214,8 milioane kWh, în scădere cu 25,5 milioane kWh.

Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 1419,7 milioane kWh, în scădere cu 94,3 milioane kWh.

Articolul În primele trei luni din 2025 resursele de energie primară și cele de energie electrică au crescut apare prima dată în Mediafax.

Alegeri prezidențiale 2025, turul 2. Cu ce documente poți vota

Mediafax

În turul doi al alegerilor prezidențiale 2025, care are loc duminică, 18 mai, alegătorii își pot exercita dreptul de vot în baza unui act de identitate valabil în ziua votării, dintre următoarele documente care le atestă identitatea:

  • cartea de identitate
  • cartea electronică de identitate
  • cartea de identitate provizorie
  • buletinul de identitate
  • pașaportul diplomatic
  • pașaportul diplomatic electronic
  • pașaportul de serviciu
  • pașaportul de serviciu electronic
  • carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.

Cum pot vota românii din Diaspora

Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

 

Articolul Alegeri prezidențiale 2025, turul 2. Cu ce documente poți vota apare prima dată în Mediafax.