Mediafax

Guvernul american ar trebui să știe că Europa este pregătită „să răspundă la taxe vamale excesiv de mari cu măsuri similare”, a spus Merz în cadrul unei întâlniri cu cabinetul bavarez desfășurate la poalele muntelui Zugspitze, cel mai înalt din Germania, potrivit agenției dpa.

Merz a menționat că este în contact constant atât cu președintele american Donald Trump, cât și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Uniunea Europeană încă speră într-o soluție negociată la disputa privind taxele vamale, a afirmat cancelarul Germaniei.

„Obiectivul nostru este și rămâne acela de a ajunge rapid la o soluție care să faciliteze comerțul cu Statele Unite și să conducă din nou la tarife mai mici”, a spus Merz. „Avem acum timp până la sfârșitul lunii iulie pentru a purta negocierile”.

Trump a anunțat săptămâna trecută termenul limită de 1 august pentru negocieri. Un tarif de 30% aplicat tuturor bunurilor din UE ar avea un impact enorm asupra economiei Germaniei, puternic axată pe exporturi.

Merz a declarat că a pledat pentru amânarea tarifelor de represalii planificate de UE după anunțul lui Trump. „Altfel, acestea ar fi putut intra automat în vigoare ieri”.

Bruxelles-ul a pregătit o listă de măsuri de răspuns în cazul în care tarifele americane vor fi implementate.

Comisarul european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, a declarat luni că taxele vamale suplimentare care urmează să fie aplicate importurilor din SUA sunt în valoare de 72 de miliarde de euro.

Articolul Cancelarul Germaniei avertizează SUA să nu subestimeze UE în disputa tarifară apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Premierul ucrainean Denys Șmîhal a declarat marți că și-a depus demisia, ca parte a cele mai mari remanieri guvernamentale din timpul războiului, așteptată să aibă loc săptămâna aceasta.

Președintele Volodimir Zelenski a nominalizat-o luni pe Iulia Svîrîdenko, prim-vicepremier și ministru al economiei, pentru a-l înlocui pe Șmîhal.

Svîrîdenko este o aliată apropiată și de lungă durată a lui Zelenski.

Șmîhal, care a ocupat funcția din martie 2020, urmează să fie numit noul ministru al apărării al Ucrainei, a spus Zelenski luni.

Parlamentul urmează să voteze nominalizarea Iuliei Svîrîdenko mai târziu în cursul acestei săptămâni.

Zelenski a spus că a discutat deja cu ea prioritățile pentru următoarele șase luni.

„Pregătim primele măsuri ale guvernului reînnoit”, a spus el pe aplicația Telegram, postând o fotografie de la întâlnirea lor în biroul prezidențial.

Printre principalele obiective se numără creșterea producției interne de armament și implementarea de reforme pentru a debloca potențialul economic al Ucrainei, a declarat Zelenski.

Contextul complicat al remanierii

Această remaniere – cea mai amplă de la invazia Rusiei din februarie 2022 – are loc în timp ce forțele ruse își continuă avansul lent în estul Ucrainei, iar perspectivele unui armistițiu rapid rămân slabe.

Economia Ucrainei este în continuare mai mică decât înainte de război, în ciuda adaptării afacerilor locale la realitatea războiului și a miliardelor primite din partea aliaților occidentali ai Kievului pentru menținerea stabilității macroeconomice.

Parlamentul va vota joi noile nominalizări

În 2026, Ucraina se va confrunta cu o provocare dificilă în finanțarea unui deficit bugetar uriaș, întrucât ajutorul extern este așteptat să scadă.

Oficialii ucraineni au declarat că țara va avea nevoie de aproximativ 40 de miliarde de dolari în finanțare externă în acel an.

Parlamentul este așteptat să voteze noile nominalizări guvernamentale joi, au spus parlamentarii.

Articolul Premierul Ucrainei și-a dat demisia. Șmîhal ar urma să preia Ministerul Apărării apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Alimentate de criza climatică, furtunile de iarnă din zonele temperate devin tot mai violente, cu riscuri sporite de inundații, viscol și pagube majore în regiunile dens populate, spun cercetătorii climatici.  

Furtunile violente din timpul iernilor, care afectează regiunile de coastă din zonele temperate ale emisferei nordice devin tot mai intense pe fondul schimbărilor climatice, arată un nou studiu internațional. Alimentate de contrastul termic dintre aerul rece din nord și masele de aer cald și umed de deasupra oceanelor, acestea tind să devină mai puțin frecvente, dar considerabil mai periculoase, potrivit specialiștilor citați de CNN. 

Cercetătorii au analizat date climatice din ultimele decenii și au observat că viteza maximă a vântului în cele mai severe furtuni de iarnă a crescut cu aproximativ 6%, iar cantitățile de precipitații, ploaia și ninsoarea, cu 10 procente. Această creștere, deși aparent modestă, are un impact major: o intensificare cu 6% a vitezei vântului înseamnă o creștere cu 20% a potențialului distructiv al furtunii, a explicat climatologul Michael Mann, coautor al studiului, precizând că „e o diferență semnificativă”.

„Este fizică de bază: oceane mai calde și aer mai cald înseamnă mai multă evaporare și mai multă umiditate în atmosferă, deci furtuni mai violente”.

Pericolul ascuns al iernilor blânde 

Furtunile de iarnă sunt fenomene meteorologice extreme care apar în sezonul rece și implică ninsori abundente, vânturi puternice, viscol, ploaie înghețată sau formarea de gheață. Evenimente de acest fel pot paraliza regiuni întregi, provocând întreruperi de curent, blocaje în trafic, pagube materiale și riscuri grave pentru siguranța populației.

Fenomene istorice precum furtunile masive din America de Nord, Europa sau Asia de Est au demonstrat cât de vulnerabile sunt regiunile de coastă dens populate. Specialiștii atrag atenția că riscul de inundații este adesea subestimat, iar autoritățile ar trebui să ia în calcul această realitate în planurile de adaptare la schimbările climatice: „Chiar dacă iernile devin mai scurte, nu înseamnă că episoadele severe dispar. Din contră, ele pot deveni mai concentrate și mai intense”, avertizează experții.

Schimbările climatice aduc extreme acolo unde nu existau 

Evenimente ca „Furtuna secolului” din 1993, care a lovit Coasta de Est a SUA cu rafale de peste 160 km/h și a făcut peste 200 de victime, sunt repere pentru ceea ce ar putea deveni noua normalitate.

În România, episoade precum grindina apărută Oltenia în noaptea dintre anii 2020 și 2021, deși mai puțin distructive, ridică semne de întrebare similare: cum poate iarna să aducă un fenomen tipic verii? Astfel de evenimente, care erau întâmplări rare în trecut, pot prefigura noi manifestări climatice severe în prezent și în alte regiuni decât cele expuse în mod tradițional riscurilor extreme. 

Articolul Furtunile de iarnă se intensifică în lume. Clima le face mai rare, dar mai distructive apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

A venit rândul Franței să anunțe tăieri bugetare de 40 miliarde de euro pentru a opri creșterea deficitului, cu o excepție: bugetul apărării va crește. Opoziția amenință cu moțiune de cenzură.

Premierul francez François Bayrou a anunțat marți un pachet de reduceri bugetare în valoare de 40 de miliarde de euro, ca măsură pentru deteriorarea finanțelor publice, într-o economie afectată de ani de crize și cheltuieli excesive. 

Pentru a recâștiga încrederea piețelor financiare și a agențiilor de rating, guvernul încearcă să limiteze acum cheltuielile, în condițiile în care dobânzile la datoria publică sunt în creștere și riscă să devină principala povară bugetară. Planul vizează scăderea deficitului bugetar de la 5,4% din PIB în 2024 la 4,6% până în 2026, cu obiectivul final de a atinge pragul de 3% impus de Uniunea Europeană până în 2029.

Opoziția amenință cu o nouă moțiune de cenzură dacă măsurile vor fi prea dure, potrivit Reuters.

Macron avertizează Parlamentul: fără moțiune de cenzură! 

„Este acum responsabilitatea guvernului să aloce fondurile necesare la timp, astfel încât să putem continua să inovăm mai rapid, să producem mai rapid”, a declarat președintele Emmanuel Macron, după ce a anunțat o nouă mărire a bugetului pentru apărare. El a avertizat parlamentarii să nu depună o nouă moțiune de cenzură, amintind că cea din decembrie a întârziat adoptarea bugetului și a afectat planurile de înzestrare militară.

Bayrou, un centrist cu experiență, cunoscut pentru poziția sa strictă față de deficit, a transmis francezilor că „sacrificiile larg răspândite sunt inevitabile”. Deși bugetul apărării va crește, cele mai multe beneficii sociale vor fi înghețate, iar anumite scutiri fiscale vor fi plafonate.

Pachetul de austeritate, contestat de opoziție 

Partidele de stânga critică dur reducerile de pe zona de asistență socială, în timp ce extrema dreaptă avertizează că o înghețare generalizată a cheltuielilor este nedreaptă față de cetățeni și riscă să provoace reacții puternice împotriva guvernului.

Dacă nu va reuși să obțină sprijinul sau măcar toleranța unei părți a opoziției, premierul francez François Bayrou riscă să aibă aceeași soartă ca predecesorul său, înlăturat prin moțiune de cenzură în decembrie, în urma eșecului bugetului pentru 2025.

Pentru Macron, aflat în ultimii doi ani ai celui de-al doilea mandat, situația actuală riscă să compromită moștenirea politică promisă încă din 2017, când a fost ales cu mesajul de a moderniza economia franceză și a pune capăt polarizării dintre stânga și dreapta.

Însă realitatea a fost cu totul alta. Valul de crize, de la protestele sociale la pandemia COVID-19 și inflația accelerată – a subminat promisiunile de reformă și a menținut Franța pe drumul unei politici bugetare marcate de cheltuieli excesive.

Articolul Guvernul francez pregătește reduceri bugetare de amploare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), cutremurul a avut loc la ora 18.10 în județul Vrancea.

Acesta a avut magnitudinea 3,6 și s-a produs la adâncimea de 60 de kilometri.

Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Focșani, Bârlad, Băcau, Buzău, Sfântu-Gheorghe, Galați.

Articolul Cutremur în zona seismică Vrancea. Ce magnitudine a avut apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Miniștrii au avut discuții privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, evoluțiile din Georgia, Pactul și reforma Uniunii pentru Mediterana. La secțiunea Afaceri curente au fost abordate relațiile UE-CELAC, Somalia. De asemenea, Înaltul Reprezentant Kaja Kallas a informat succint cu privire la dialogul strategic UE-China, respectiv summit-urile UE-China și UE-Japonia.

Cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a avut o intervenție prin video-conferință în care a prezentat ultimele evoluții din teren și discuțiile privind pacea in Ucraina, iar miniștrii de externe au avut un schimb de opinii cu privire la sprijinul multidimensional al UE pentru Ucraina.

Țoiu a reafirmat necesitatea continuării ajutorului UE pentru Kiev

Ministrul român al afacerilor externe, Oana Țoiu, a reafirmat necesitatea continuării sprijinului UE pentru Ucraina, cu accent pe sprijinul militar, financiar și asistența în perspectiva pregătirii viitorului sezon rece.

A subliniat, de asemenea, nevoia de a crește presiunea la adresa Rusiei prin adoptarea de noi măsuri restrictive. A salutat adoptarea a cinci listări suplimentare în temeiul regimului de măsuri restrictive privind încălcări ale drepturilor omului în Rusia, precum și 15 listări în temeiul regimului de măsuri restrictive împotriva acțiunilor destabilizatoare ale Rusiei peste hotare. Aceste măsuri sunt menite, în principal, să limiteze capacitatea Rusiei de a finanța războiul și să impună costuri economice și politice actorilor politici ruși responsabili de încălcarea drepturilor omului și de acțiunile destabilizatoare ale Rusiei. A susținut adoptarea rapidă a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni și s-a exprimat pentru convenirea unei formule la nivelul UE care să permită limitarea diplomaților ruși pe teritoriul Uniunii.

Ministrul Oana Țoiu a exprimat sprijin pentru avansarea aderării Ucrainei și R. Moldova la UE și a susținut intensificarea eforturilor de outreach către partenerii globali cu privire la o pace justă și durabilă în Ucraina, inclusiv în perspectiva viitoarei Săptămâni la Nivel Înalt din cadrul Adunării Generale ONU din septembrie 2025.

Discuții și despre evoluțiile din Orientul Mijlociu

Discuția privind evoluțiile din Orientul Mijlociu a abordat situația din Gaza, context în care ministrul Oana Țoiu a subliniat importanța unor măsuri de îmbunătățire a situației umanitare grave. În acest sens, a salutat dialogul constructiv recent dintre UE și Israel, urmare căruia Israelul a convenit asupra unor măsuri semnificative pentru îmbunătățirea situației umanitare din Fâșia Gaza, măsurile urmând a fi implementate în zilele următoare. De asemenea, a reiterat susținerea pentru încheierea unui acord de pace și eliberare a ostaticilor.

În ceea ce privește Iran, șeful diplomației române a exprimat profunda îngrijorare față de acțiunile Iranului în regiune și pe plan internațional și dezaprobarea față de decizia regimului de la Teheran de a sista cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Totodată, a punctat necesitatea menținerii monitorizării atente a evoluțiilor din cadrul programului nuclear iranian, ulterior demantelării parțiale de către SUA a principalelor facilități de producție, acesta continuând să prezinte riscuri semnificative de proliferare și de amenințare la adresa securității globale.

Evoluțiile din Georgia

Cu referire la evoluțiile din Georgia, șefa diplomației române a exprimat îngrijorare cu privire la regresul democratic al autorităților și la măsurile de restrângere a spațiului de exprimare și de reprimare a vocilor opozanților. De asemenea, a susținut importanța menținerii unei abordări principiale a UE față de situația din Georgia cu adoptarea unei reacții proporționale și reversibile, dar în același timp pragmatice, care să păstreze opțiunea de dialog, având în vedere obiectivul strategic pe termen lung al UE pentru regiune.

Referitor la Pactul și reforma Uniunii pentru Mediterana, oficialul român a exprimat importanța sprijinirii tranziției de la cooperare la un parteneriat sustenabil și a subliniat necesitatea asumării responsabilității partenerilor, ca pas esențial în vederea alinierii acțiunilor UE la specificul local al fiecărui stat.

În marja reuniunii CAE, Înaltul Reprezentant Kaja Kallas a găzduit un mic-dejun informal cu participarea viceprim-ministrului/ministrului de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi. Ministrul român de externe a evidențiat situația complexă din R. Moldova în contextul intensificării acțiunilor hibride ale Rusiei la adresa Chișinăului. A salutat adoptarea, la inițiativa României, a zece noi listări în cadrul regimului UE de măsuri restrictive având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova, precum și a două noi listări în cadrul regimului de măsuri restrictive având în vedere acțiunile destabilizatoare ale Rusiei peste hotare, persoanele și entitățile vizate urmând a fi supuse interdicției de călătorie și înghețării activelor. De asemenea, Oana Țoiu a subliniat importanța continuării sprijinului UE și al statelor membre și a reiterat susținerea pentru avansarea procesului de aderare la UE.

Întrevederi cu omologii din Spania și Polonia

Totodată, în contextul participării la reuniunea CAE, ministrul român al afacerilor externe a avut o întrevedere cu ministrul spaniol pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare, José Manuel Albares Bueno, precum și cu omologul polonez, Radosław Sikorski. Discuțiile s-au axat pe modalități concrete de valorificare a Parteneriatelor Strategice bilaterale, cu accent pe diversificarea schimburilor economice și securitatea regională, inclusiv cooperarea în domeniul industriei de apărare. În dialogul cu oficialul polonez, ministrul Oana Țoiu a punctat interesul pentru o conlucrare în vederea utilizării oportunităților comune oferite de finanțarea UE pentru a participa la reconstrucția Ucrainei. În cadrul întrevederii cu omologul spaniol, demnitarul român a accentuat încrederea față de angajamentul comun pentru finalizarea Acordului bilateral privind dubla cetățenie.

Articolul Oana Țoiu a participat la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE. Întâlniri bilaterale cu omologii din Spania și Polonia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Inteligența artificială se transformă rapid dintr-un instrument de progres într-o posibilă amenințare majoră la adresa securității naționale, a avertizat Jonathan Hall, consilierul independent al guvernului britanic pentru legislația antiteroristă.

În cel mai recent raport, prezentat marți, expertul britanic a explicat că AI, în special cea generativă, riscă să devină „valul iminent” care va alimenta propaganda extremistă și va facilita pregătirea atacurilor teroriste.

Potrivit raportului, citat de politico.eu, AI capabilă să creeze text, imagini, audio și video pe baza unor seturi de date, ar putea deveni ușor un „cerc închis al radicalizării” pentru persoanele vulnerabile, în special tinerii singuratici.

Chatbot-urile avansate pot nu doar să răspândească ideologie extremistă, ci și să „evalueze” și să direcționeze potențialii recruți spre rețele umane de radicalizare.

Exemplul deja documentat al lui Jaswant Singh Chail, care a plănuit asasinarea Reginei Elisabeta a II-a cu ajutorul unui chatbot denumit de el „prietena sa AI”, este un semnal de alarmă că astfel de riscuri nu mai sunt doar ipotetice, conideră revizorul independent al legislației antiteroriste din Marea Britanie.

Cursa pentru profit lasă securitatea pe ultimul loc

Raportul semnalează că există deja o industrie clandestină dedicată „spargerii” barierelor etice implementate de companiile tech, permițând crearea de conținut terorist, în ciuda filtrelor de siguranță.

În același timp, lipsa de transparență a marilor companii de AI este dur criticată: „Au puține motive să explice cum funcționează modelele lor sau ce fac pentru protejarea umanității, într-o cursă acerbă pentru cotă de piață”, menționează expertul.

Printre amenințările viitoare, raportul ia în considerare posibilitatea ca AI să fie folosită pentru identificarea și sinteza armelor biologice sau chimice, scrierea de cod pentru atacuri cibernetice și crearea de „armate de boți” capabile să manipuleze opinia publică pe rețelele sociale prin mesaje coordonate.

„Frontiera tehnologică este deja aici, iar legislația trebuie să țină pasul cu ea. Dacă nu acționăm acum, în curând s-ar putea să fie prea târziu”.

Marea Britanie a anunțat anul trecut înființarea unui nou Laborator pentru Cercetare în Securitatea AI pentru a face față acestei provocări în continuă evoluție.

Cu o finanțare inițială de peste 8 milioane de euro, centrul de cercetare are drept obiectiv protejarea Marii Britanii și a aliaților săi (inclusiv țările Five Eyes și NATO) împotriva noilor amenințări din domeniul AI și a utilizării maligne a inteligenței arficiale.

Articolul Inteligența Artificială va fi următoarea armă a extremiștilor, avertizează un expert al guvernului britanic apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Mai mult decât atât, sursele citate de Reuters spun că Putin intenționează să continue lupta în Ucraina până când Occidentul se va angaja în termenii săi de pace, iar pretențiile sale teritoriale s-ar putea extinde pe măsură ce forțele ruse avansează.

Una dintre surse a declarat, sub protecția anonimatului pentru Reuters, că Putin consideră că nu au existat discuții detaliate cu privire la bazele unui plan de pace privind războiul din Ucraina.

„Putin crede că nimeni nu s-a angajat serios cu el cu privire la detaliile păcii în Ucraina – inclusiv americanii – așa că va continua până când va obține ceea ce vrea”, a spus sursa.

„Rusia va acționa în funcție de slăbiciunea Ucrainei”, a declarat a treia sursă, adăugând că Moscova și-ar putea opri ofensiva după cucerirea celor patru regiuni estice ale Ucrainei dacă întâmpină o rezistență puternică. „Dar dacă aceasta cade, va avea loc o cucerire și mai mare a Dnipropetrovskului, Sumîului și Harkovului”, a completat sursa.

Cererile Moscovei pentru încetarea războiului, neschimbate

Cele trei surse citate de Reuters spun că Putin nu va opri războiul, iar acesta crede că Rusia poate îndura și alte dificultăți economice decât cele de până acum.

Condițiile de pace prezentate de Putin în vara anului trecut, înaintea summitului de pace din Elveția, sunt cele repetate în mod constant: un angajament că NATO nu se va extinde spre est, neutralitatea Ucrainei și limite privind forțele sale armate, protecția vorbitorilor de limbă rusă care trăiesc acolo și acceptarea câștigurilor teritoriale ale Rusiei, chiar dacă armata nu deține controlul integral asupra celor patru regiuni ocupate în prezent. Aceste cerințe au fost respinse de Ucraina și criticate de către aliații Kievului. 

În prezent, Rusia deține controlul asupra Crimeei, pe care a anexat-o în 2014 și întreaga regiune estică Luhansk. În plus, armata rusă ocupă mai mult de 70 % din regiunile Donețk, Zaporojie și Herson și fragmente din regiunile Harkov, Sumî și Dnipropetrovsk.

Luni, președintele american Donald Trump a anunțat că Statele Unite vor trimite noi arme Kievului. Totodată, el a amenințat cu impunerea unor tarife de 100% asupra Rusiei și sancțiuni secundare țărilor care continuă să importe petrol și alte bunuri din Rusia în cazul în care nu se va ajunge la un acord de pace cu Ucraina în decurs de 50 de zile.

Articolul Putin nu e impresionat de ultimatumul dat de Trump. Surse Reuters: „Va continua până când va obține ceea ce vrea” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

România își exprimă sprijinul pentru încheierea unui acord comercial cu Statele Unite, în contextul în care administrația Trump a impus tarife de 30% asupra Uniunii Europene.

Declarațiile au fost făcute de ministrul de Externe, Oana Țoiu, în cadrul unei reuniuni desfășurate la Bruxelles, unde miniștrii de externe din țările membre discută despre conflictele din Ucraina și Fâșia Gaza.

„Din punctul nostru de vedere, negocierile cu Statele Unite ale Americii trebuie să continue. În acest moment, poziția tarifară a președintelui Trump are un efect și asupra economiei din România”, a spus Oana Țoiu.

Ea a declarat că, deși România nu are un volum mare de exporturi către Statele Unite, efectele deciziei americane se resimt în sectoare foarte importante ale economiei.

„Noi avem un volum mic de exporturi față de Statele Unite ale Americii, însă are un impact major pe lanțul de producție, în special în ce privește industria auto, unde România este un furnizor important”.

Oana Țoiu a precizat că România își pune speranțele în mecanismele de negociere ale Uniunii Europene. „Avem încredere în cadrul de negociere în Uniunea Europeană, pentru că și România are o putere mai mare de negociere și sperăm să ajungem la un acord care să nu ducă la acele tarife până la 1 august”.

Ministra a mai spus că țara noastră sprijină poziția Comisiei Europene, care vrea continuarea negocierilor până la 1 august și evitarea unor măsuri de răspuns împotriva Statelor Unite.

Articolul România vrea o înțelegere comercială cu SUA până la 1 august. Oana Țoiu: „Sperăm la un acord ca să evităm tarifele de 30%” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul de externe al României, Oana Țoiu, a avut marți, o întrevedere bilaterală cu ministrul afacerilor externe al Republicii Polone, Radosław Sikorski, în contextul reuniunii Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene.

Discuțiile au evidențiat nivelul excelent al relației bilaterale, cu accent pe aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre cele două state, mai ales în componentele de apărare și cooperare economică.

Oficialii au reafirmat angajamentul comun pentru consolidarea securității în regiune, cu un accent deosebit pe întărirea Flancului Estic al NATO.

În acest context, cei doi miniștri au exprimat recunoștință pentru contribuția militarilor români din cadrul detașamentului de apărare antiaeriană din Polonia, precum și a militarilor polonezi integrați în brigada multinațională de la Craiova.

În plan european, România și Polonia au subliniat nevoia continuării sprijinului pentru Ucraina și a unei presiuni sporite asupra Federației Ruse.

Cei doi miniștri au reiterat susținerea comună pentru adoptarea cât mai rapidă a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni europene, inclusiv prin măsuri suplimentare asupra exporturilor rusești de energie, sancționarea „flotei fantomă” și limitarea veniturilor Rusiei din petrol.

Un alt punct esențial al discuției a fost reconstrucția Ucrainei, în care România și Polonia își propun o abordare coordonată, valorificând oportunitățile oferite de fondurile europene și parteneriatele între companiile celor două țări.

În acest sens, ministrul Oana Țoiu a propus inițierea unui dialog privind implicarea băncilor naționale de dezvoltare pentru o mai bună utilizare a instrumentelor financiare europene.

Cei doi oficiali au convenit și asupra intensificării cooperării în promovarea valorilor europene în vecinătatea UE, inclusiv prin sprijinirea unor proiecte concrete de impact, precum dezvoltarea mass-mediei în limba română, ca parte a unui efort comun de combatere a propagandei ruse.

Articolul România și Polonia consolidează Parteneriatul Strategic și coordonarea în domeniul securității apare prima dată în Mediafax.