Mediafax

Harry, ducele de Sussex, s-a întâlnit marți cu președintele Angolei, João Lourenço, la începutul călătoriei sale, potrivit unui comunicat al Halo Trust, o organizație care se ocupă cu dezamorsarea minelor terestre din vechile zone de război, scrie AP.

Prințesa Diana a vizitat Angola împreună cu Halo Trust în ianuarie 1997, cu doar șapte luni înainte de a fi ucisă într-un accident de mașină la Paris. Diana a fost fotografiată în acea călătorie purtând echipament de protecție și mergând printr-un câmp minat activ în timpul unei pauze în lupta din lungul război civil din Angola.

Susținerea ei a contribuit la mobilizarea sprijinului pentru un tratat de interzicere a minelor terestre mai târziu în acel an.

Nu este prima dată când Harry calcă pe urmele mamei sale, sensibilizând opinia publică cu privire la activitatea Halo Trust. El a vizitat și această țară din sudul Africii în 2019, pentru un proiect de eliminare a minelor terestre. Presa britanică a relatat că Harry a călătorit în Angola săptămâna aceasta fără soția sa Meghan, ducesa de Sussex.

Angola, devastată de un război civil, are încă peste 1000 de câmpuri minate

James Cowan, directorul executiv al Halo Trust, a declarat marți că el și Harry s-au întâlnit cu Lourenço pentru a discuta despre eforturile continue de deminare din Angola și i-au mulțumit președintelui pentru sprijinul acordat acestei activități.

Angola a fost devastată de un război civil de 27 de ani, care a durat din 1975 până în 2002, cu câteva perioade scurte și fragile de pace între ele.

Halo Trust afirmă că, potrivit estimărilor, aproximativ 80.000 de angolezi au fost uciși sau răniți de mine terestre în timpul și după război, deși nu există cifre exacte. Organizația afirmă că, la sfârșitul anului 2024, mai erau de dezamorsat puțin peste 1.000 de câmpuri minate, acoperind o suprafață estimată la 67 de kilometri pătrați.

Angola și-a stabilit obiectivul de a elimina complet minele terestre până în 2025.

Articolul Prințul Harry vizitează Angola, repetând călătoria Dianei din 1997: dorește dezamorsarea minelor terestre apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

România, Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria și-au exprimat, marți, opoziția față de acordul comercial revizuit propus între Uniunea Europeană și Ucraina, invocând preocupări legate de potențiala destabilizare a piețelor agricole ale UE.

Problema a fost ridicată în cadrul unei reuniuni a miniștrilor agriculturii din UE din 14 iulie, potrivit surselor diplomatice citate de European Pravda.

Noul acord comercial urmează să înlocuiască regimul comercial fără vize cu Ucraina, care a expirat la începutul lunii iunie, și se bazează pe Zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA) instituită în 2016.

Acordul revizuit urmează expirării măsurilor comerciale autonome (ATM), care au oferit acces preferențial pe piețele UE pentru exportatorii ucraineni de la începutul războiului, potrivit agenției Anadolu.

Se dorește modificarea amendamentelor propuse

„Cele cinci țări – Polonia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România – au ridicat problema noilor condiții comerciale cu Ucraina. Ele sunt convinse că amendamentele propuse la DCFTA ar putea destabiliza piețele europene”, a declarat o sursă diplomatică.

Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a confirmat că acordul comercial revizuit a fost discutat la reuniunea de la Bruxelles, la cererea unui grup de state membre.

„Am avut o discuție deschisă cu privire la acordul actualizat cu Ucraina”, a declarat Hansen.

„Am prezentat faptele legate de acord și am subliniat că acesta este în interesul fermierilor noștri”, a adăugat el.

Hansen a menționat, de asemenea, că revizuirea acordului din 2016 era prevăzută pentru 2021, dar a fost amânată din cauza invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Deși Comisia a încheiat negocierile cu Kievul la 30 iunie, cele cinci țări în cauză continuă să insiste pentru modificarea amendamentelor propuse.

Principala lor preocupare este potențialul aflux de produse agricole ucrainene mai ieftine pe piața UE, care, se tem ele, ar putea afecta producătorii interni.

Articolul 5 state membre ale UE, printre care și România, se opun noului acord comercial cu Ucraina. Care este motivul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Azi (marți, 15 iulie-n.r.) am primit o informare legată de Programul Rabla. E de vreo 120 de milioane de euro. Acesta, în special, stimulează producția autohtonă de automobile. Nu putem să-l dăm la o parte, oricât venim noi, tineri, frumoși și liberi la ministerul respectiv…”, a declarat Sorin Grindeanu, notează Gândul.

„Să știți că domnul Fechet, domnul ministru al Mediului s-a speriat și l-a oprit”, a intervenit Sandra Stoicescu, prezentatoarea Observatorului TV.

În replică, Sorin Grindeanu a răspuns: „Știu, dar trebuie reluat”.

AFM a suspendat Rabla și alte programe de finanțare până la formarea noului Guvern

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a anunțat, în iunie, suspendarea tuturor programelor de finanțare în desfășurare, inclusiv lansarea sesiunii Rabla pentru persoane fizice, programată pentru joi. Decizia a survenit în contextul negocierilor privind constituirea unui nou Guvern.

„Negocierile din ultimele zile în ceea ce privește constituirea unui nou Guvern au scopul de a aduce echilibru și stabilitate, tocmai de aceea este important ca noul guvern, împreună cu AFM, să prioritizeze alocările bugetare în funcție de nevoile actuale ale populației. AFM își va păstra poziția și va promova finanțarea programelor de mediu care au direct impact asupra mediului, implicit asupra calității vieții oamenilor. Este important ca lucrurile să fie făcute pe rând, cu răbdare și înțelepciune, tocmai de aceea suspendarea programelor AFM este un argument solid pentru ca prioritățile guvernului să poată fi onorate”, a declarat Florin Bănică, președintele AFM.

AFM a menționat că „își reafirmă angajamentul de a susține proiectele de mediu cu impact direct asupra calității vieții și protejării mediului înconjurător, dar consideră că acest moment de suspendare este necesar pentru ca noile priorități guvernamentale să poată fi stabilite într-un mod echilibrat, sustenabil și transparent”.

Articolul Sorin Grindeanu: „Programul Rabla trebuie Reluat” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au efectuat marți un control în zona Nordis din Mamaia. Potrivit informațiilor puse la dispoziție de companie în cadrul verificărilor, „societatea MAMAIA N. NORDIS nu desfășoară nicio activitate economică de cazare sau alimentație publică, iar apartamentele Nordis/Mamaia deținute sunt utilizate doar de către proprietari”.

Cu toate acestea, ANPC a aplicat mai multe sancțiuni, constând în amenzi și avertismente. La control a fost prezent și președintele instituției, Cristian Popescu Piedone, care a însoțit echipa de comisari la fața locului.

Deși reprezentanții societății au susținut că nu desfășoară activități comerciale în domeniul cazării sau alimentației publice, autoritatea a constatat nereguli și a luat măsuri în consecință.

Piedone a dat amenzi de 16.000 de lei la Nordis

În urma controalelor, Autoritatea a constatat că societății îi lipsesc niște autorizații de funcționare, cât și mai multe informații necesare consumatorilor, prevăzute în lege.

„Comisarii ANPC au completat procese verbale pentru 3 avertismente și 6 amenzi contravenționale, în valoare de 16.000 lei, pentru: serviciile de cazare:

• lipsă mape informare servicii turistice,
• lipsă informații prețuri cazare,
• lipsă documente/ autorizații privind legalitatea funcționarii pentru serviciile turistice.

Pentru serviciile de alimentație publică:

• lipsa autorizațiilor privind legalitatea funcționării,
• lipsa informațiilor din listele meniu privind substanțele alergene,
• lipsa informațiilor privind produsele care provin din mărfuri congelate,
• lipsa declarațiilor nutriționale pentru preparatele culinare finite.

Pentru magazinele comerciale din cadrul complexului:

• comercializare textile fără informații privind compoziția fibroasă,
• produse alimentare preambalate cu informații pe eticheta de ambalaj nelizibile,
• lipsă documente privind legalitatea funcționarii”, mai spun cei de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor(ANPC).

Articolul Complexul Nordis din Mamaia, verificat de Piedone: ce amenzi au dat inspectorii ANPC apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Acordul dintre Google și Brookfield Asset Management include acorduri inițiale de achiziție de energie pe 20 de ani, în valoare totală de 3 miliarde de dolari, pentru energia electrică generată de două centrale hidroelectrice din Pennsylvania.

Gigantul tehnologic va investi, de asemenea, 25 de miliarde de dolari în centre de date din Pennsylvania și statele învecinate în următorii doi ani.

Industria tehnologică intensifică căutarea de cantități masive de energie electrică curată pentru alimentarea centrelor de date necesare pentru inteligența artificială și cloud computing, ceea ce a dus consumul de energie electrică din SUA la niveluri record după aproape două decenii de stagnare, potrivit Reuters.

Ruth Porat, președinte și director de investiții la Alphabet, compania-mamă a Google, este așteptată să discute despre această știre la un summit dedicat inteligenței artificiale, care va avea loc la Pittsburgh.

Președintele SUA, Donald Trump, este programat să participe la eveniment, unde se așteaptă să fie anunțate investiții de 70 de miliarde de dolari în AI și energie.

„Această colaborare cu Brookfield este un pas important înainte, asigurând aprovizionarea cu energie curată în regiunea PJM în care operăm”, a declarat Amanda Peterson Corio, șefa departamentului de energie al centrelor de date Google, într-un comunicat.

Google a încheiat mai multe acorduri diferite

În ultimul an, Google a încheiat mai multe acorduri de achiziție de energie, unice în felul lor, inclusiv pentru energie geotermală fără emisii de carbon și energie nucleară avansată. Compania colaborează, de asemenea, cu cel mai mare operator de rețea electrică din țară, PJM Interconnection, pentru a utiliza AI în vederea accelerării procesului de conectare a noilor surse de energie la rețea.

În cadrul ultimului acord, Google a declarat că a semnat un acord-cadru inițial cu Brookfield, proprietarul Brookfield Renewable Partners, care dezvoltă și operează centrale de energie regenerabilă.

Cele două centrale hidroelectrice din Pennsylvania vor fi modernizate și vor primi noi licențe în cadrul acordului, au declarat companiile.

Google a declarat că intenționează să extindă acordul în cele din urmă dincolo de aceste locații, în alte părți ale regiunilor Mid-Atlantic și Midwest.

Articolul Google a semnat un acord de 3 miliarde de dolari pentru energie hidroelectrică în SUA. Este cel mai mare pact corporativ din lume pentru energie curată apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Zeci de posturi de radio ale nativilor americani din întreaga țară, vitale pentru comunitățile tribale, vor risca să fie scoase din emisie dacă Congresul va reduce cu peste 1 miliard de dolari bugetul Corporației pentru Radiodifuziune Publică, potrivit liderilor din industrie, citați de AP.

Senatul SUA urmează să voteze săptămâna aceasta dacă va aproba planul Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală de a anula finanțarea aprobată anterior pentru radiodifuziunea publică pentru 2026 și 2027. Crește teama că majoritatea celor 59 de posturi de radio tribale care primesc finanțare vor înceta să emită, privând populațiile izolate de știri, evenimente locale și alerte meteorologice critice. Camera Reprezentanților a aprobat deja reducerile luna trecută.

„În general, 80% din comunitățile din Țara Indiană sunt rurale, iar singura lor sursă de acces la știri naționale, povești native, știri comunitare și orice altceva este prin intermediul posturilor PBS sau al radioului public”, a declarat Francene Blythe-Lewis, CEO al Vision Maker Media, producător de programe video native americane cu sediul în Lincoln, Nebraska. „Dacă se va ajunge la retragerea finanțării, aș spune că aproximativ 90% din aceste posturi vor înceta să existe”.

Radioul local joacă un rol extrem de important în viața multor persoane care trăiesc în comunități indigene

Mai ales unde televiziunea prin cablu și accesul la internet de mare viteză sunt, în cel mai bun caz, sporadice, iar pentru mulți chiar inexistente. Astfel, posturile de televiziune terestre – de obicei un post PBS – și, mai des, radioul local sunt singurele surse de știri locale, informații despre evenimentele comunității și muzică interpretată de artiști indigeni. Uneori, știrile sunt difuzate în limbile indigene.

„Asta înseamnă că nu vom mai auzi limba noastră la radio”, a spus Blythe-Lewis.

Native Public Media, cu sediul în Flagstaff, Arizona, care susține rețeaua de 59 de posturi de radio și trei posturi de televiziune care deservesc națiunile tribale din întreaga țară, a declarat că aproximativ trei duzini dintre aceste posturi de radio, care depind în mare măsură de finanțarea Corporation for Public Broadcasting, vor fi primele care vor înceta să emită dacă finanțarea va fi redusă pentru anul fiscal următor, care începe la 1 octombrie.

Loris Taylor, CEO al Native Public Media, a declarat într-un editorial că posturile tribale ajung la peste 1,5 milioane de oameni și „pot fi singura sursă de știri relevante la nivel local, alerte de urgență, anunțuri de siguranță publică, conservarea limbii, informații despre sănătate și acoperire electorală”.

Articolul Congresul SUA vrea să reducă finanțarea serviciilor publice de radiodifuziune. Posturile nativilor americani în pericol de închidere apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Chiar și fără un plan clar, criticii din opoziție au denunțat propunerea, unii comparând locul sugerat cu un „lagăr de concentrare”, care ar putea duce la curățarea etnică în enclava de coastă devastată de 21 de luni de conflict.

Administrația prim-ministrului Benjamin Netanyahu a apărat proiectul, afirmând că acesta ar oferi civililor un refugiu sigur și ar slăbi și mai mult controlul militanților Hamas asupra Gazei, dar rămâne neclar dacă este vorba de o politică concretă a guvernului.

Ideea a fost lansată de ministrul apărării Israel Katz la începutul acestei luni, iar Netanyahu a convocat miniștrii și oficialii din domeniul apărării pentru a o discuta duminică seara.

Armata a fost rugată să elaboreze o propunere detaliată, dar Netanyahu a respins-o ca fiind prea costisitoare și complicată, au declarat doi oficiali israelieni care au fost prezenți, și le-a ordonat să vină cu o soluție mai ieftină și mai rapidă.

O sursă militară israeliană a declarat că este vorba de o inițiativă complexă, care necesită o logistică sofisticată pentru infrastructura de canalizare, salubritate, servicii medicale, aprovizionare cu apă și alimente.

Planificarea se află încă într-o fază incipientă, a declarat sursa, iar obiectivul este de a ajuta palestinienii care nu doresc să trăiască sub dominația Hamas.

Hamas nu a răspuns la solicitarea Reuters de a oferi comentarii.

Unii comentatori au sugerat că adevăratul scop al lansării planului era acela de a crește presiunea asupra Hamas în timpul negocierilor de încetare a focului, calmând în același timp aripa dreaptă a cabinetului, care se opune oricărei armistiții.

Biroul lui Netanyahu și armata israeliană nu au răspuns la solicitarea Reuters de a comenta.

Articolul Dezbateri aprinse între politicienii israelieni: Nu există un plan concret pentru „orașul umanitar” al Israelului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministerul de Finanțe din Mexic a precizat că, deși cele trei instituții sunt vizate de interdicții americane privind anumite tranzacții, până în prezent nu există informații concrete care să demonstreze activități ilegale. Cele trei instituții financiare au negat acuzațiile formulate de SUA, iar guvernul mexican a subliniat că Trezoreria americană nu a furnizat dovezi clare în acest sens.

Amenzile impuse de autoritatea mexicană de reglementare bancară au legătură cu neconformități administrative, în special în prevenirea spălării banilor și publicarea de informații obligatorii. Intercam a fost sancționată cu aproximativ 4,9 milioane de dolari, CIBanco cu circa 3,5 milioane de dolari, iar Vector Casa de Bolsa cu aproximativ 1,4 milioane de dolari.

Articolul Mexic: Amenzi de peste 9 milioane de dolari pentru trei bănci vizate de sancțiuni americane apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Atacuri rusești în masă lovesc orașele ucrainene peste noapte

Explozii au zguduit orașele ucrainene în cursul nopții de 16 iulie, Rusia lansând din nou drone și rachete asupra regiunilor din întreaga țară.

Orașul Harkov, din nord-estul țării, a fost ținta unor focuri intense, cel puțin 17 explozii producându-se în doar 20 de minute.

Orașul Krivoi Rog din regiunea Dnipropetrovsk a fost, de asemenea, vizat de un atac masiv al dronelor Shahed. Oleksandr Vikul, șeful administrației militare a orașului, a raportat întreruperi masive de energie și valuri multiple de drone. Un băiat în vârstă de 17 ani a fost, de asemenea, rănit.

Atacul are loc la două zile după ce președintele american Donald Trump a avertizat că președintele rus Vladimir Putin are la dispoziție 50 de zile pentru a încheia un acord de pace sau pentru a se confrunta cu tarife dure din partea Washingtonului.

Fondul de minerale SUA-Ucraina caută un administrator, în timp ce acordul privind resursele critice avansează

Agenția de finanțare a dezvoltării a guvernului SUA a început să caute o companie care să gestioneze un fond de investiții comun SUA-Ucraina, a anunțat Ministerul Economiei din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent.

Anunțul face parte dintr-un acord privind mineralele critice semnat de SUA și Ucraina la 30 aprilie, prin care se creează fondul comun de reconstrucție SUA-Ucraina pentru a dezvolta proiecte în domeniul resurselor naturale ale Ucrainei – inclusiv petrol și gaze, litiu, grafit, minerale critice și infrastructura aferentă, iar acum, proiecte de apărare.

Finlanda: Cetățenii ruși și belaruși nu mai au dreptul să cumpere proprietăți din motive de securitate

O nouă lege intrată în vigoare interzice cetățenilor ruși și belaruși să achiziționeze proprietăți în Finlanda, măsură adoptată pentru a întări securitatea națională pe fondul tensiunilor crescute cu Moscova, relatează The Kyiv Independent.

Legea, votată în aprilie de parlamentul finlandez și anunțată public de ministrul apărării Antti Hakkanen, conferă Ministerului Apărării dreptul de a bloca automat tranzacțiile imobiliare ale cetățenilor proveniți din state considerate „amenințătoare”. Guvernul finlandez a desemnat atât Rusia, cât și Belarus ca state „amenințătoare”.

UE îi cere lui Trump să „împartă povara” inițiativei de a livra sisteme Patriot către Ucraina

Kaja Kallas, șefa diplomației europene a salutat planul președintelui american de a trimite rachete Patriot în Ucraina, însă a subliniat că și SUA ar trebui să contribuie financiar la acest demers, informează Politico.

Luni, președintele Trump a lansat propunerea ca aliații NATO să finanțeze achiziția de armament pentru Ucraina. Printre arme se numără și sisteme Patriot, iar Trump a propus ca acestea să fie cumpărate de aliații europeni, dar să fie produse de industria americană de apărare. Despre acest plan, Secretarul General NATO, Mark Rutte a declarată că arată că Europa „face un pas în față”.

Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.239. Atacuri rusești în masă lovesc orașele ucrainene peste noapte / UE îi cere lui Trump să „împartă povara” inițiativei de a livra sisteme Patriot către Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Confruntările au început în urma unui incident de vineri, când un bătrân a fost agresat de mai mulți migranți, Incidentul a dus la arestarea a trei cetățeni marocani, printre care și suspectul principal, acesta fiind reținut în nordul Spaniei.

Los magrebíes encapuchados, con palos, con botellas de cristal, piedras y protegidos por la Guardia Civil preparán su cacería contra los españoles de Torre Pacheco!! pic.twitter.com/0LKE80YXX5

— Joaquin (@Pichonradical) July 16, 2025

Liderii comunității marocane au făcut apel la calm și la evitarea conflictelor, pe fondul apariției unor mesaje ce fac apel la „vânătoare de migranți”. „Vrem pace. Nu vrem criminali, nu vrem violență sau oameni care vin din afară să facă probleme aici”, a declarat un reprezentant al comunității.

În contextul unor apeluri pentru proteste anti-imigrație de marți, autoritățile regionale au mobilizat peste 120 de ofițeri ai Gărzii Civile. Procurorul-șef pentru infracțiuni motivate de ură, Miguel Ángel Aguilar, a confirmat că sunt investigate atât incidentele din Torre Pacheco, cât și mesajele de incitare la violență venite din partea politicienilor. Aplicația Telegram a închis un canal intitulat „Depot Them Now”, iar în Mataró, lângă Barcelona, poliția a reținut un presupus lider al grupării „Deport Them Now Europe”, suspectat de instigare la ură.

Articolul Ciocniri violente ale migranților marocani cu grupări de extremă dreapta în Spania apare prima dată în Mediafax.