Un cetățean american care a ajutat Rusia din interiorul Ucrainei a primit pașaport rusesc de la Putin

Mediafax

Televiziunea de stat rusă a difuzat marți un reportaj în care Martindale, cu barbă îngrijită și îmbrăcat în costum și cravată, zâmbea în timp ce primea noile documente.

„Eu, Daniel Richard Martindale, acceptând în mod voluntar și conștient cetățenia Federației Ruse, jur să respect Constituția”, a declarat el într-o rusă fluentă.

„Convingerea că Rusia nu este doar patria mea, ci și familia mea – sunt extrem de bucuros că acest lucru nu este doar în inima mea, ci și în lege”, a declarat Martindale în fața camerelor de televiziune, ținând în mână pașaportul rus. Mass-media de stat a afirmat că Martindale a primit pașaportul prin ordinul președintelui Vladimir Putin.

Reuters nu a reușit să ia legătura cu Martindale. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a refuzat să comenteze.

Martindale, care se autodescrie drept misionar creștin, este unul dintre numeroșii străini care au sprijinit Rusia în timpul războiului împotriva Ucrainei. Însă puțini străini sunt cunoscuți pentru faptul că au oferit sprijin logistic esențial Rusiei din interiorul Ucrainei.

Bărbatul a locuit în Rusia în 2018

Martindale a ajuns să iubească Rusia când a locuit acolo în 2018, studiind limba și predând engleza în orașul portuar Vladivostok din Pacific.

Martindale locuia în Polonia în lunile dinaintea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. El avea presimțirea că Rusia va invada Ucraina, a declarat ulterior pentru InfoDefense, un proiect media pro-rus, și voia să fie acolo când se va întâmpla acest lucru. Martindale s-a urcat pe bicicletă și a traversat granița ucraineană din Polonia în luna februarie. Se afla în orașul Lviv, din vestul Ucrainei, când Rusia a lansat atacul.

„A fost destul de emoționant”, a declarat el pentru InfoDefense în luna mai. „Am înțeles că aventura pe care o așteptam cu nerăbdare nu urma să fie anulată”.

În următorii doi ani, Martindale s-a îndreptat spre estul Ucrainei, unde a locuit într-un sat controlat de ucraineni, aproape de linia frontului, în regiunea Donețk.

Articolul Un cetățean american care a ajutat Rusia din interiorul Ucrainei a primit pașaport rusesc de la Putin apare prima dată în Mediafax.

Kaja Kallas afirmă că Rusia intensifică folosirea armelor chimice în Ucraina: „vrea să provoace cât mai multă suferință”

Mediafax

Vorbind cu jurnaliștii după o reuniune a miniștrilor de externe la Bruxelles, Kaja Kallas a citat rapoarte ale serviciilor de informații germane și olandeze care arată că Rusia a utilizat arme chimice de cel puțin 9.000 de ori de la începutul invaziei în Ucraina și că acum își intensifică această practică.

„Având în vedere că serviciile de informații spun că această tendință se intensifică, consider că folosirea armelor chimice de către Rusia este un motiv de mare, mare îngrijorare”, a spus Kallas. „Arată că Rusia vrea să provoace cât mai multă durere și suferință pentru ca Ucraina să capituleze”.

Majoritatea țărilor din lume, inclusiv Rusia, au semnat convenția internațională din 1993 care interzice folosirea, producerea, dezvoltarea sau stocarea armelor chimice. Rusia este una dintre cele 65 de țări care nu doar că au semnat Convenția privind Armele Chimice, dar au și ratificat-o.

Declarațiile Kajei Kallas vin pe fondul unei stări tot mai acute de îngrijorare în Europa, pe măsură ce Rusia își intensifică atacurile nocturne asupra Ucrainei.

Ofensiva de vară a Rusiei a determinat o reacție la Washington: președintele Donald Trump a amenințat cu sancțiuni comerciale dure împotriva Moscovei — dar doar după 50 de zile, dacă Vladimir Putin nu oprește ofensiva, lucru ce a stârnit nemulțumiri la Kiev și în capitalele europene.

Trump a mai declarat că va permite NATO să achiziționeze arme americane pentru Ucraina, însă fără implicare financiară din partea SUA. „Nu le cumpărăm, doar le producem, iar ei vor plăti,” a spus liderul american, vizând aliații „foarte bogați” din Europa.

În replică, Kallas a salutat inițiativa, dar a subliniat: „Dacă plătim noi, este sprijin european, nu american”.

Articolul Kaja Kallas afirmă că Rusia intensifică folosirea armelor chimice în Ucraina: „vrea să provoace cât mai multă suferință” apare prima dată în Mediafax.

Agenția de rating Fitch: Măsurile luate de Guvernul Bolojan vor pune presiune asupra creşterii economice, dar vor crește și inflația

Mediafax

Agenția de rating Fitch anunţă, printr-un comunicat de presă citat de Reuters, că planul de consolidare anunţat de guvernul Bolojan ar putea avea un impact semnificativ la nivel fiscal, cât şi de creştere economică. În plus, agenția de evaluare subliniază că măsurile de austeritate ar putea duce la scăderea reală a veniturilor, dar şi la creşterea inflaţiei.

„O consolidare fiscală semnificativă va pune presiune asupra creşterii economice, iar riscurile de implementare nu pot fi excluse. Peste jumătate din veniturile suplimentare prevăzute pentru acest an provin din majorarea cu două puncte procentuale a cotei standard de TVA, la 21% şi din unificarea cotelor reduse de 5% şi 9% într-o cotă unică de 11%, începând din august. Acest lucru va genera o inflaţie mai mare, care va eroda şi mai mult veniturile reale”, precizează agenţia de evaluare.

Fitch mai notează faptul că punerea în aplicare a celui mai recent pachet de consolidare anunţat de autorităţile de la Bucureşti se va reflecta în noile sale previziuni fiscale revizuite, care urmează să fie publicate în data de 15 august.

Agenția de evaluare subliniază și faptul că „riscurile politice s-au diminuat de când guvernul anterior a introdus un pachet de consolidare la sfârşitul anului 2024, pe fondul tensiunilor sporite provocate de anularea alegerilor prezidenţiale din noiembrie”.

În acest sens, toate cele trei mari agenţii de rating (S&P Global Ratings, Moody’s şi Fitch) au conturat o perspectivă „negativă” asociată ratingului suveran al României. Acest lucru plasează ţara noastră la un pas de un rating din categoria „junk”, rating care nu este recomandat investițiilor.

Articolul Agenția de rating Fitch: Măsurile luate de Guvernul Bolojan vor pune presiune asupra creşterii economice, dar vor crește și inflația apare prima dată în Mediafax.

Trenurile au întârzieri între 20 și 150 de minute după incidentul dintre Racoș și Rupea, jud. Brașov

Mediafax

Traficul feroviar a fost redeschis pe intervalul Racoș – Rupea la ora 19:30, iar trenurile staționate temporar vor fi reînscrise treptat în circulație, informează CFR SA.

Trenurile de călători R 3533 (Brașov – Mediaș), IC 531 (București Nord – Cluj-Napoca), R 3536 (Mediaș – Brașov) și IRN 346 (București Nord – Curtici), care au staționat temporar în timpul operațiunilor de repunere sub tensiune a liniei de contact și redeschidere a circulației în condiții normale, vor înregistra întârzieri la destinație cuprinse între 20 de minute și 150 minute.

Circulația feroviară a fost oprită pe distanța Racoș – Rupea, în intervalul orar 17:05 – 19:30, pentru intervențiile desfășurate de personalul feroviar al SRCF Brașov, care a acționat cu drezinele pantograf pentru îndepărtarea copacilor prăbușiți, remedierea deranjamentelor și repunerea sub tensiune a liniei de contact pe zona afectată.

Articolul Trenurile au întârzieri între 20 și 150 de minute după incidentul dintre Racoș și Rupea, jud. Brașov apare prima dată în Mediafax.

Dinamo acuză incidente grave la Miercurea Ciuc și cere anchete oficiale

Mediafax

Dinamo a emis marți un comunicat de presă în care denunță o serie de abuzuri la adresa propriilor suporteri și acuză carențe majore în organizarea evenimentului sportiv.

Clubul din Ștefan cel Mare afirmă că atmosfera de pe stadion a fost „umbrit de o serie de incidente regretabile”, generate de o organizare deficitară și de un comportament „în mod total disproporționat, fără discernământ” din partea forțelor de ordine.

„Accesul pe stadion al suporterilor dinamoviști a fost nejustificat întârziat”

Potrivit comunicatului, aproximativ 80 de suporteri dinamoviști, deși aveau bilete valide, au fost ținuți la porțile stadionului și li s-a permis accesul abia cu cinci minute înainte de fluierul de start. În plus, oficialii clubului bucureștean au fost relocați în Tribuna 2, între cele două galerii.

Pe parcursul meciului, situația a escaladat. Clubul acuză intervenția jandarmeriei și a firmei de pază cu gaze lacrimogene direct în mijlocul suporterilor, „inclusiv asupra copiilor și femeilor”, catalogând intervenția drept „în mod total disproporționat, fără discernământ”.

„Un angajat al firmei de pază a lovit cu piciorul în cap un suporter deja imobilizat de jandarmi, sub privirile acestora. Scene șocante, fără nicio justificare”, a precizat Dinamo.

Banner retras și haos organizatoric

Dinamo susține că un banner al galeriei, aprobat în ședința de organizare, a fost îndepărtat intenționat în timpul meciului de către oficialii gazdelor. De asemenea, la finalul partidei, unii oficiali ai clubului nu au fost lăsați să părăsească stadionul de către forțele de ordine.

Mai mult, clubul atrage atenția asupra stării infrastructurii: „Au lipsit turnicheții și sistemele de citire electronică a biletelor, fapt ce a condus la blocaje majore în zona de acces, creând o stare de confuzie și frustrare în rândul suporterilor noștri.” În plus, stadionul din Miercurea Ciuc nu ar îndeplini cerințele de capacitate minimă pentru Liga 1, fiind sub pragul de 4.500 de locuri.

În ceea ce privește comportamentul galeriei gazdă, Dinamo acuză „comportamentul provocator al suporterilor echipei gazdă, evidențiat prin afișarea unor simboluri menite să abată atenția de la desfășurarea meciului.”, fără ca organizatorii sau autoritățile să intervină.

Anchete cerute la LPF și FRF

Clubul anunță că a sesizat deja Liga Profesionistă de Fotbal și Federația Română de Fotbal, cerând deschiderea unor anchete oficiale.

„Nu vom tăcea. Nu vom ignora. Vom merge până la capăt”, încheie Dinamo.

Articolul Dinamo acuză incidente grave la Miercurea Ciuc și cere anchete oficiale apare prima dată în Mediafax.

O descoperire care ar putea salva culturile de pesticide: plantele trimit semnale de ajutor, iar insectele le înțeleg

Mediafax

Plantele nu sunt chiar atât de tăcute pe cât am crezut. Cercetători de la Universitatea din Tel Aviv au descoperit că plantele, în condiții de stres – cum ar fi lipsa apei – emit ultrasunete, sunete cu frecvențe mai înalte decât poate percepe urechea umană, dar care pot fi auzite de insecte și de unele animale.

Studiul, publicat în revista eLife, este prima dovadă clară că plantele pot comunica cu insectele prin sunete, influențând în mod direct comportamentul acestora.

Pentru a testa teoria, echipa de cercetători a expus femele de molii la două plante de roșii aparent identice: una însoțită de un difuzor care reda sunetele emise de o plantă deshidratată, cealaltă în tăcere. Rezultatul? Moliile au evitat planta „care plângea” și și-au depus ouăle pe cea „tăcută”.

Este pentru întâia oară când se demonstrează o interacțiune acustică reală între o plantă și o insectă, un capitol cu totul nou în înțelegerea comunicării în natură: „Am descoperit primele dovezi ale unei interacțiuni acustice între o plantă și o insectă”, a transmis echipa de cercetare într-un comunicat, citat de Reuters.

Bioacustica vegetală, o soluție naturală pentru culturi fără pesticide

Descoperirea a fost realizată de doctoranzii Rya Seltzer și Guy Zer Eshel, sub coordonarea profesorilor Yossi Yovel și Lilach Hadany, de la Universitatea din Tel Aviv. Aceștia studiază de mai mulți ani comportamentul plantelor și modul în care acestea reacționează la stres.

„Aici am observat că există animale capabile să înțeleagă aceste sunete”, a explicat profesorul Lilach Hadany, menționând că „acesta este doar începutul. Este posibil ca foarte multe animale să reacționeze în acest mod la diferite plante, să le înțeleagă”.

Altfel spus, natura nu tace. Doar că n-am știut să o ascultăm până acum. Dovezile aduse de studiul israelian deschid un nou domeniu de cercetare în bioacustică vegetală, cu potențial de revoluționare a agriculturii și ecologiei, iar implicațiile pentru agricultură sunt uriașe. Dacă plantele pot „spune” când sunt în suferință, fermierii ar putea folosi aceste semnale sonore pentru a interveni la timp. De asemenea, comportamentul dăunătorilor ar putea fi influențat ecologic – prin sunet, nu prin pesticide.

Articolul O descoperire care ar putea salva culturile de pesticide: plantele trimit semnale de ajutor, iar insectele le înțeleg apare prima dată în Mediafax.

Care este țara UE care riscă să devină „următoarea Ungarie”? Parlamentari europeni: „Unele modele sunt izbitor de asemănătoare”

Mediafax

Fostul premier belgian, Sophie Wilmés, a prezentat problemele „îngrijorătoare” din Slovacia sub conducerea lui Robert Fico în urma unei misiuni de evaluare a situației statului de drept la începutul lunii iunie.

Sophie Wilmés, care acum prezidează organismul de supraveghere al Parlamentului pentru statul de drept și democrație, a condus un grup în Slovacia în perioada 1-3 iunie. După misiunea de evaluare a situației statului de drept, a democrației și a drepturilor omului în țară, delegația a ajuns la o concluzie: există îngrijorări cu privire la independența sistemului judiciar slovac, presiunile asupra mass-media, dar și reformele din justiție, scrie POLITICO.

„Este Slovacia pe cale să devină următoarea Ungarie? Pentru a fi foarte sinceră, acest lucru rămâne de văzut, dar unele modele sunt izbitor de asemănătoare„, a declarat Sophie Wilmés în timpul prezentării unui raport final al Comisiei pentru libertăți civile a Parlamentului European.

„Mai multe reforme sunt deosebit de îngrijorătoare, desființarea biroului procurorului special și restructurarea agenției naționale pentru criminalitate au slăbit, în ceea ce ne privește, expertiza și capacitatea”, a declarat Wilmés, potrivit sursei citate.

Oficialul european a evidențiat și „utilizarea obișnuită a procedurii legislative rapide”, care „prin definiție limitează controlul parlamentar”.

Articolul Care este țara UE care riscă să devină „următoarea Ungarie”? Parlamentari europeni: „Unele modele sunt izbitor de asemănătoare” apare prima dată în Mediafax.

Ambasadorul Ucrainei în România, discuții cu ministrul Apărării: România își menține angajamentul

Mediafax

Discuțiile dintre Moșteanu și Prokopchuk au vizat situația de securitate din regiunea Mării Negre, implicațiile războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, precum și modalitățile prin care România își poate consolida sprijinul pentru statul vecin, în contextul instrumentelor implementate la nivelul NATO, UE și al Grupului de Contact pentru Ucraina în domeniul apărării (UDCG).

Ministrul Moșteanu a reiterat sprijinul ferm și consecvent al României pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei. El a subliniat că, în fața amenințărilor directe la adresa securității regionale, țara noastră își menține angajamentul pentru un sprijin multidimensional și durabil acordat Ucrainei, în strânsă coordonare cu NATO și Uniunea Europeană.

„România rămâne un susținător activ și dedicat al eforturilor internaționale de sprijinire a Ucrainei. Cooperarea și solidaritatea noastră trebuie să fie constante și adaptate provocărilor de securitate actuale”, a spus ministrul apărării naționale.

Oficialul român a evidențiat contribuția consistentă a țării noastre la eforturile colective de instruire a militarilor ucraineni, prin participarea la Misiunea de Asistență Militară a Uniunii Europene – EUMAM Ucraina, precum și la misiunea INTERFLEX, coordonată de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. „Aceste demersuri reflectă angajamentul României de a contribui la dezvoltarea capacităților de apărare ale Ucrainei într-un cadru multinațional”, a precizat Liviu-Ionuț Moșteanu.

În context, ministrul apărării naţionale a subliniat rolul esențial al Centrului de Instruire F-16 din România – dedicat pregătirii piloților români și a celor din alte state aliate și partenere, inclusiv din Ucraina, despre care a spus că „reprezintă o contribuție tangibilă la consolidarea interoperabilității și a securității colective în regiune”.

La finalul întrevederii, partea română a reconfirmat importanța menținerii unui dialog constant și aplicat, ca instrument esențial pentru gestionarea provocărilor de securitate și pentru susținerea stabilității regionale în actualul context geopolitic.

Articolul Ambasadorul Ucrainei în România, discuții cu ministrul Apărării: România își menține angajamentul apare prima dată în Mediafax.

Cancelarul Germaniei avertizează SUA să nu subestimeze UE în disputa tarifară

Mediafax

Guvernul american ar trebui să știe că Europa este pregătită „să răspundă la taxe vamale excesiv de mari cu măsuri similare”, a spus Merz în cadrul unei întâlniri cu cabinetul bavarez desfășurate la poalele muntelui Zugspitze, cel mai înalt din Germania, potrivit agenției dpa.

Merz a menționat că este în contact constant atât cu președintele american Donald Trump, cât și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Uniunea Europeană încă speră într-o soluție negociată la disputa privind taxele vamale, a afirmat cancelarul Germaniei.

Obiectivul nostru este și rămâne acela de a ajunge rapid la o soluție care să faciliteze comerțul cu Statele Unite și să conducă din nou la tarife mai mici”, a spus Merz. „Avem acum timp până la sfârșitul lunii iulie pentru a purta negocierile”.

Trump a anunțat săptămâna trecută termenul limită de 1 august pentru negocieri. Un tarif de 30% aplicat tuturor bunurilor din UE ar avea un impact enorm asupra economiei Germaniei, puternic axată pe exporturi.

Merz a declarat că a pledat pentru amânarea tarifelor de represalii planificate de UE după anunțul lui Trump. „Altfel, acestea ar fi putut intra automat în vigoare ieri”.

Bruxelles-ul a pregătit o listă de măsuri de răspuns în cazul în care tarifele americane vor fi implementate.

Comisarul european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, a declarat luni că taxele vamale suplimentare care urmează să fie aplicate importurilor din SUA sunt în valoare de 72 de miliarde de euro.

Articolul Cancelarul Germaniei avertizează SUA să nu subestimeze UE în disputa tarifară apare prima dată în Mediafax.

Premierul Ucrainei și-a dat demisia. Șmîhal ar urma să preia Ministerul Apărării

Mediafax

Premierul ucrainean Denys Șmîhal a declarat marți că și-a depus demisia, ca parte a cele mai mari remanieri guvernamentale din timpul războiului, așteptată să aibă loc săptămâna aceasta.

Președintele Volodimir Zelenski a nominalizat-o luni pe Iulia Svîrîdenko, prim-vicepremier și ministru al economiei, pentru a-l înlocui pe Șmîhal.

Svîrîdenko este o aliată apropiată și de lungă durată a lui Zelenski.

Șmîhal, care a ocupat funcția din martie 2020, urmează să fie numit noul ministru al apărării al Ucrainei, a spus Zelenski luni.

Parlamentul urmează să voteze nominalizarea Iuliei Svîrîdenko mai târziu în cursul acestei săptămâni.

Zelenski a spus că a discutat deja cu ea prioritățile pentru următoarele șase luni.

„Pregătim primele măsuri ale guvernului reînnoit”, a spus el pe aplicația Telegram, postând o fotografie de la întâlnirea lor în biroul prezidențial.

Printre principalele obiective se numără creșterea producției interne de armament și implementarea de reforme pentru a debloca potențialul economic al Ucrainei, a declarat Zelenski.

Contextul complicat al remanierii

Această remaniere – cea mai amplă de la invazia Rusiei din februarie 2022 – are loc în timp ce forțele ruse își continuă avansul lent în estul Ucrainei, iar perspectivele unui armistițiu rapid rămân slabe.

Economia Ucrainei este în continuare mai mică decât înainte de război, în ciuda adaptării afacerilor locale la realitatea războiului și a miliardelor primite din partea aliaților occidentali ai Kievului pentru menținerea stabilității macroeconomice.

Parlamentul va vota joi noile nominalizări

În 2026, Ucraina se va confrunta cu o provocare dificilă în finanțarea unui deficit bugetar uriaș, întrucât ajutorul extern este așteptat să scadă.

Oficialii ucraineni au declarat că țara va avea nevoie de aproximativ 40 de miliarde de dolari în finanțare externă în acel an.

Parlamentul este așteptat să voteze noile nominalizări guvernamentale joi, au spus parlamentarii.

Articolul Premierul Ucrainei și-a dat demisia. Șmîhal ar urma să preia Ministerul Apărării apare prima dată în Mediafax.