Acțiunea a fost depusă joi la o instanță din California, potrivit The Independent.

Kristie Carrier susține că fiica sa, Alice Carrier, i-a vorbit în repetate rânduri chatbotului ChatGPT despre gândurile suicidare.

Potrivit plângerii, sistemele de siguranță ale companiei nu au semnalat conversațiile și nu au intervenit.

Alice Carrier a murit în 2024, la vârsta de 24 de ani.

Acuzații privind interacțiunile cu chatbotul

Mama tinerei susține că chatbotul a depășit rolul unui instrument digital.

„ChatGPT a preluat rolul unui confident, al unui prieten apropiat și, uneori, al unui terapeut”, a declarat Kristie Carrier.

Ea afirmă că platforma nu era capabilă să gestioneze în siguranță astfel de conversații.

Acuzația susține că aplicația ar fi validat sentimentele exprimate de tânără și ar fi încurajat continuarea dialogului.

Documentele depuse în instanță mai arată că chatbotul ar fi criticat partenerul tinerei și liniile telefonice de criză.

Potrivit plângerii, într-o conversație, ChatGPT i-ar fi spus: „Poate că acesta este sfârșitul”.

Acuzațiile nu au fost demonstrate în instanță.

Solicitări adresate instanței

Reclamanta acuză OpenAI de neglijență în proiectarea și administrarea chatbotului.

Ea solicită despăgubiri și modificarea modului de funcționare a platformei.

Printre măsurile cerute se numără întreruperea automată a conversațiilor despre autovătămare și afișarea unor avertismente clare pentru utilizatori.

OpenAI se confruntă cu mai multe procese

Potrivit avocaților reclamantei, OpenAI este deja vizată de alte 18 procese similare în California.

Acestea au fost deschise de familiile unor persoane care s-au sinucis sau au încercat să se sinucidă.

Compania a declarat anterior că modelele sale sunt instruite să îndrume persoanele aflate în dificultate către servicii specializate și resurse reale de sprijin.

OpenAI susține, de asemenea, că sistemele sale sunt concepute să refuze solicitările care pot facilita acte de violență.

Până în prezent, compania nu a oferit un răspuns public detaliat privind noile acuzații formulate de Kristie Carrier.

Reamintim că petrolierul Jalveer, care naviga sub pavilionul Guineei-Bissau a transmis un semnal de urgență după ce un incendiu a izbucnit în camera motoarelor, dar și a coșului de fum. Ministerul Transportului Maritim din India a precizat că toți cei 20 de membri ai echipajului de la bord sunt teferi.

În cursul zilei de joi, CENTCOM a confirmat atacul, printr-un comunicat de presă, afirmând că petrolierul încalcă blocada SUA impusă în Strâmtoarea Ormuz.

„Forțele americane au imobilizat un petrolier în Golful Oman la ora 23:20 (ora Coastei de Est) pe 10 iunie, după ce nava a încălcat blocada impusă Iranului încercând să transporte petrol iranian, aceasta fiind a treia navă comercială imobilizată de forțele americane în această săptămână”, potrivit comunicatului de presă publicat.

Potrivit CENTCOM, în cadrul atacului, un avion american a lansat Hellfire în sala motoarelor navei. Americanii susțin că echipajul ar fi refuzat „în repetate rânduri” să se conformeze „instrucțiunilor americane”.

Cel de-al treilea atac confirmat supra navelor din Ormuz

Este cel de-al treilea atac conformat al SUA asupra petrolierelor din Strâmtoarea Ormuz din această săptămână.

Luni și marți, aviația americană a atacat petrolierele ce navigau sub pavilionul Palau, Marivex și Settebello. Cea din urmă a fost atacată marți, iar în urma atacului 3 marinari indieni aflați la bordul petrolierului au murit, potrivit Reuters.

CENTCOM susține că „nava Marivex a încălcat blocada încercând să se îndrepte către un port iranian, iar nava Settebello a încercat să transporte petrol iranian”, potrivit comunicatului de presă. 

Potrivit sursei citate, încă de la impunerea blocadei SUA asupra porturilor și zonelor de coastă iraniene din Strâmtoarea Ormuz, forțele CENTCOM au reținut 9 nave ce nu ar fi respectat restricțiile, și au permis trecerea a 42 de nave care transportau ajutoare umanitare.

Reamintim că blocada impusă de SUA vizează navele ce intră și ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv toate porturile iraniene din Golful Arab și Golful Oman.

SIDE Grup, distribuitor de produse profesionale pentru igienă, curățenie și menaj, a obținut vizibilitate extinsă asupra performanței și control deplin asupra bugetelor, cu soluțiile integrate de la Senior Software. Prin SeniorCPM, soluție integrată cu SeniorERP, compania centralizează datele relevante pentru raportare și bugetare, reduce dependența de prelucrări manuale și oferă managementului acces rapid la informațiile necesare pentru monitorizarea indicatorilor financiari și comerciali.

Anterior implementării soluției CPM, procesele de raportare și bugetare presupuneau un efort ridicat de centralizare a datelor, pe baza informațiilor extrase din surse diferite. Analiza performanței și deciziile de management necesitau mai mult timp, în lipsa unor rapoarte ușor accesibile.

Citeşte comunicatul integral AICI

China testează roboți de curățenie bazați pe inteligență artificială, în locuințele din Beijing, potrivit Euronews. 

Experimentele fac parte din cadrul unor teste preliminare axate pe colectarea de date și sarcinile domestice. În cadrul testelor, mașinile asistă personalul de curățenie.

Într-unul din apartamentele în care se testează roboții, o femeie lucrează alături de un robot dotat cu inteligență artificială la o treabă de curățenie casnică. Femeia în vârstă de 56 de ani spune că mașina îi ușurează puțin munca. Însă, are nevoie în continuare de ajutor uman, potrivit sursei.

Robotul folosește camere și brațe mecanice pentru a ridica gunoiul și a împături hainele. Poate identifica mizeria în timp real, dar încă are dificultăți cu dexteritatea de bază.

Inginerii spun că este testat în case reale din Beijing și Shenzhen pentru a colecta date. Datele vor fi folosite pentru viitoarele sisteme de inteligență artificială, mai degrabă decât ca un produs complet finit.

Aproximativ 200 de gospodării au încercat serviciul din martie, plătind 149 de yuani (19 euro) pentru trei ore.

Dezvoltatorii spun că scopul este de a antrena inteligența artificială întrupată în contexte de zi cu zi. Însă, experții spun că utilizarea pe scară largă este limitată de problemele de siguranță, confidențialitate și de decalajul actual dintre abilitățile umane și cele ale roboților, mai arată sursa.

Întrebat dacă Partidul Național Liberal ar susține prin vot un eventual guvern monocolor PSD, Ciucu a evitat un refuz categoric, dar a transmis că social-democrații trebuie mai întâi să demonstreze că pot construi o majoritate și un executiv funcțional.

„E foarte greu să vă răspund. Nu-mi place, de fapt, să zic din prima nu”, a afirmat liderul liberal.

Liderul liberal susține este relativ simplu să dărâmi un guvern atunci când există nemulțumiri și când se formează majorități conjuncturale, însă adevărata provocare este construirea unei alternative viabile.

„Pe un fond de nemulțumire, te aduni acolo, cu extremiștii, funcționezi ca o mulțime comună și îți dai jos guvernul. Dar aici întrebarea este: poți să pui altul în loc?”, spune liderul liberal.

„Ai dat jos guvernul? Fă-ți altul”

Ciucu a sugerat că acesta ar fi trebuit să fie și mesajul transmis de președintele Nicușor Dan către PSD după după căderea guvernului.

„Ai dat jos guvernul? Hai, fă-ți un guvern”, a transmis prim-vicepreședintele PNL București, susținând că responsabilitatea de a veni cu o majoritate și cu o formulă de guvernare funcțională aparține celor care au contribuit la înlăturarea executivului.

Ciucu: Nu merită votul PNL

Liderul liberal a adăugat însă că nu poate garanta sprijinul PNL pentru o asemenea formulă și că inclusiv acordarea unui simplu vot de investitură este puțin probabilă.

„Nu spun că vom vota un asemenea guvern. În cel mai bun caz, pentru ei, doar un vot de investitură, dar mi-e greu să cred și că acest vot ar putea să fie dat. Pentru că nu merită”, a declarat Ciprian Ciucu.

„Două mari poluri politice în viitor”

Liberalul consideră că PSD va continua să se erodeze electoral, iar o parte importantă a electoratului său va fi preluată de AUR în viitor.

„Cel mai probabil PSD va fi din ce în ce mai mic (…), iar tipul de electorat care votează PSD va fi preluat de AUR. Vor fi două poluri, un pol de tip AUR – Georgescu, Simion și această categorie de oameni – și un alt pol mai civic, rațional, format în jurul PNL și USR. Așa văd lucrurile pe viitor”, a declarat Ciprian Ciucu.

„Mediați sau meditați?”

Programul, valabil pe tot parcursul anului, a fost lansat oficial pe 9 iunie 2026. Vizitatorii sunt recompensați pentru acțiuni precum sosirea cu trenul sau cu mașina electrică, mersul cu bicicleta în loc de mașină, utilizarea transportului public, colectarea deșeurilor și participarea la activități de mediu sau comunitare în capitala daneză.

Programul a fost introdus pentru prima dată de Wonderful Copenhagen ca un program pilot de patru săptămâni în vara anului 2024, înainte de a se extinde semnificativ în 2025, potrivit FTN News.

Reprezentații orașului afirmă acum că inițiativa a evoluat de la un experiment sezonier la o strategie turistică permanentă axată pe durabilitate și participarea vizitatorilor.

CopenPay le permite călătorilor să câștige recompense, inclusiv închirierea gratuită de biciclete, tururi ghidate, acces la muzee, experiențe culinare și activități culturale, prin realizarea de acțiuni responsabile din punct de vedere ecologic în timpul șederii lor.

Inițiativa face parte din efortul mai amplu al orașului Copenhaga de a reduce emisiile legate de turism, încurajând în același timp vizitatorii să se implice mai activ în comunitățile locale.

O cercetare internă citată de municipalitate a constatat că doar 23% dintre participanți au fost motivați în primul rând de stimulente, în timp ce aproape jumătate s-au alăturat programului deoarece doreau o experiență de călătorie mai semnificativă.

Municipalitatea mai precizează că 7 din 10 participanți au raportat că și-au schimbat unele obiceiuri după întoarcerea acasă.

Mai multe orașe vor să implementeze proiectul

Wonderful Copenhagen afirmă că modelul poate fi adaptat gratuit de către destinații în funcție de prioritățile și cultura locală. Se pare că peste 350 de orașe și destinații s-au alăturat rețelei sau și-au exprimat interesul față de aceasta.

Berlinul a devenit unul dintre primele orașe mari care a introdus propria versiune, numită BerlinPay, lansată în mai 2026. Programul pilot al capitalei germane recompensează vizitatorii și rezidenții pentru activități legate de turismul acvatic durabil, inclusiv udarea copacilor, colectarea deșeurilor și mersul cu bicicleta.

Destinații italiene, printre care Florența și Ravenna, dezvoltă, de asemenea, concepte similare, pe măsură ce orașele europene caută din ce în ce mai mult modalități de a echilibra creșterea turismului cu obiectivele de mediu și calitatea vieții locale.

Extinderea programelor precum CopenPay survine în contextul în care destinațiile din întreaga Europă se confruntă cu o presiune tot mai mare de a aborda supraturismul, emisiile de carbon și comportamentul vizitatorilor, menținând în același timp veniturile din turism.

Mircea Abrudean scrie, joi, pe Facebook, că decizia PNL este clară, dupa votul dat în unanimitate în forul de conducere al partidului: „nu susținem şi nu votăm Guvernul Eugen Tomac”.

„Este o construcție fără forța reală de a face reforme”, spune președintele Senatului.

Potrivit acestuia, România are nevoie de stabilitate şi de asumare politică, „cu atât mai mult cu cât nu ar fi corect ca eforturile românilor să fie în van”.

„La un moment dat, într-un viitor nu foarte îndepărtat, vom lua Kharg Island și alte puncte de infrastructură petrolieră și vom prelua controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze, la fel cum am făcut cu Venezuela”, a scris Trump pe Truth Social.

Declarația vine pe fondul unui nou schimb de atacuri între Statele Unite și Iran. Forțele americane au lansat în ultimele zile lovituri asupra unor ținte iraniene, în timp ce Iranul a răspuns prin atacuri asupra unor obiective asociate prezenței americane în regiune.

Comandamentul Central al SUA a afirmat că atacurile americane au vizat capacități militare iraniene, inclusiv sisteme de supraveghere, comunicații și apărare antiaeriană, susținând că acestea reprezentau o amenințare pentru forțele americane și pentru navele comerciale din zonă. De partea cealaltă, Ministerul iranian de Externe a acuzat Washingtonul că a golit de conținut armistițiul fragil convenit anterior.

Miza energetică este una majoră. Insula Kharg, aflată în Golful Persic, este considerată coloana vertebrală a exporturilor petroliere iraniene, fiind punctul prin care trece cea mai mare parte a țițeiului vândut de Teheran pe piețele externe. Orice atac sau tentativă de ocupare a insulei ar putea provoca turbulențe puternice pe piața petrolului și ar putea amplifica riscul extinderii conflictului regional.

Tensiunile sunt accentuate și de situația din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Prin această zonă trec zilnic volume uriașe de țiței și produse petroliere, iar amenințările iraniene privind restricționarea traficului au alimentat deja îngrijorări privind securitatea aprovizionării globale.

Negocierile continuă în ciuda atacurilor

În paralel, negocierile indirecte dintre Washington și Teheran par să continue, în ciuda violențelor. Surse citate de presa internațională susțin că discuțiile vizează inclusiv deblocarea unor fonduri iraniene înghețate și garanții legate de programul nuclear al Iranului. Totuși, noua amenințare a lui Trump reduce semnificativ spațiul diplomatic și ridică riscul unei confruntări directe mai ample.

Oficialul BNR a trimis mai multe clarificări, considerate necesare, după decizia plenului Consiliului Concurenței, anunțată duminică, de sancționare a 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), cea mai mare amendă din istoria instituției, pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.

Băncile participante la stabilirea ROBOR și-au urmărit cotațiile și, chiar dacă nu au avut o înțelegere de timp cartel, comunicările dintre ele au dus la vicierea indicelui, ceea ce are un impact asupra creditelor în lei, a explicat, luni, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, într-o conferință de presă privind decizia plenului.

Amenzile au fost aplicate celor 10 bănci, care au început luni să anunțe că le vor contesta, astfel:

• Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
• BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
• Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
• Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
• ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
• Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
• Exim Banca Românească  SA: 96,49 milioane lei;
• CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
• UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
• Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
• Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.

ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC

Poziția integrală a purtătorului de cuvânt al băncii centrale

„Decizia Consiliului Concurenței legată de activitatea bancară pe piața monetară, care vizează o procedură tehnică, greu de înțeles inclusiv de către specialiști, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare.

În primul rând, trebuie spus că investigația nu se referă în niciun aspect la Banca Națională a României ca administrator al sistemului de tranzacționare și generator de norme și regulamente de funcționare. Cel puțin așa precizează comunicatul Consiliului Concurenței: «decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar». Dar, chiar dacă nu este vizată BNR, o serie de aspecte importante din perspectiva funcției BNR trebuie clarificate, mai ales că în informațiile publice care au precedat atât decizia, cât și în comentariile ulterioare au apărut o serie de afirmații neclare și s-au ridicat întrebări legate de investigație. Acesta a fost motivul pentru care Guvernatorul BNR și alți membri ai Consiliului de administrație au căutat să clarifice o parte din aceste chestiuni apărute în raportările intermediare din timpul investigației, ca urmare a colaborării cu inspectorii de concurență.

De asemenea clarificări este nevoie în continuare pentru a nu lăsa ca neclarități să genereze atât controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau, chiar mai grav, efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare, importante atât pentru persoanele fizice, cât și din perspectiva economiei ca atare, prin acuze dincolo de realitatea situației. De exemplu, președintele Consiliului Concurenței, dl. Bogdan Chirițoiu, a precizat că decizia Consiliului (neconfirmată de instanțe) consideră că (eventuala) diferență luată în discuție în ceea ce privește cotația ROBOR este de fracțiuni de procent față de un nivel presupus corect. Cu toate acestea, în diverse intervenții și comentarii din spațiul public, deja și în anumite inițiative legislative, se vorbește de diferențe de procente, cu așa zisa motivație că ROBOR ar fi crescut prea mult, prea brusc, de la 1,25% la 8,1% în doi ani. BNR a prezentat de-a lungul timpului, cât și recent, numeroase materiale care arată că, dincolo de faptul că ROBOR variază plus/minus un punct în jurul ratei de politică monetară, creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, cât unei situații complexe generatoare de inflație globală care a impus la rândul ei  creșteri de rate de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale. (A se consulta Rapoartele de asupra inflației din perioada 2021-2023, https://www.bnr.ro/12051-rapoarte-asupra-inflatiei, https://opiniibnr.ro/sine-ira-et-studio-fara-furie-si-ambitie/,  sau chiar materiale jurnalistice mai recente ca https://opiniibnr.ro/cand-urca-inflatia-urca-si-dobanzile-povestea-pe-care-o-spune-orice-grafic-inaintea-oricarei-anchete/ ).

Alte neînțelegeri au luat amploare în discuția publică după recenta decizie de amendare a băncilor participante la fixingul ROBOR. Pentru corecta informare a opiniei publice este necesară clarificarea în continuare de către Consiliul Concurenței cel puțin a următoarelor aspecte de consistență logică:

1. Dacă, așa cum susține comunicatul Consiliului din 7.06.2026, regulamentul și normele care se aplică la nivelul pieței monetare și procedurii de fixing sunt corecte, iar băncile au respectat aceste prevederi, este nevoie să se arate care sunt aspectele încălcate în Legea Concurenței și legislația internațională, maniera în care au fost nerespectate, cum s-au manifestat și dacă aceste prevederi nu intră până la urmă în conflict cu normele și regulamentele în funcțiune. Altfel, se subînțelege că regulamentul și normele conțin prevederi în contradicție cu legile respective și deci declarația legată de corectitudinea regulamentelor e de neînțeles.
2. Conform declarațiilor președintelui Consiliului Concurenței, «nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR». Dacă ar fi fost vorba de așa ceva, aceste situații ar fi fost ușor de înțeles de oricine. Dar argumente legate de «schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț» sau de «transparența prea mare» a tranzacțiilor sunt cel puțin contradictorii, fără alte explicații cu declarația citată inițial. Ar reieși în mod paradoxal că prea multă informație și prea multă transparență sunt considerate elemente care determină un comportament anticoncurențial. Or este cunoscut faptul că tocmai nivelul scăzut de informații și lipsa de transparență sunt considerate elemente care alterează climatul concurențial.
3. În legătură cu «fracțiunile de procent» evocate de conducerea Consiliului și considerate suspecte în calculul ROBOR ca fiind determinate de comportamente neconcurențiale care au dus indicele la niveluri mai înalte, trebuie clarificat cum s-a făcut această apreciere și care ar fi nivelul ROBOR presupus a fi corect, față de cel publicat? De ce această judecată nu s-ar aplica și pentru scăderea ROBOR – consistentă și îndelungată în anumiți ani în perioada investigată? Pe această judecată se poate aprecia că în anumite perioade nivelul ROBOR publicat a fost prea mic față de cel considerat corect! Această clarificare este cu atât mai necesară cu cât se acceptă faptul evidențiat prin nivelul cotațiilor, că evoluțiile indicelui se înscriu de regulă în intervalul de plus/minus un procent în jurul dobânzii de politică monetară. Chiar dacă legislația permite Consiliului să evite asemenea evaluări, gravitatea deciziilor luate și comunicate cere ca opinia publică să aibă parte de aceste clarificări suplimentare.

Banca Națională a României a susținut demersul Consiliului Concurenței punând la dispoziție documentele solicitate și explicând pe larg rolul și implicarea Direcției Operațiuni de Piață în administrarea și buna funcționare a pieței monetare (și valutare, acestea fiind strâns legate) în procesul de stabilire a ROBOR (și a cursului valutar). Monitorizarea pieței monetare și valutare și publicarea nivelurilor de referință ale cursurilor valutare și ale ROBOR/ROBID sunt în atribuțiile acestei direcții.

De asemenea, s-a explicat rolul Direcției Supraveghere și modul de intervenție al acesteia, dacă variațiile ROBOR sunt mai mari de plus/minus un punct procentual față de dobânda de politică monetară pentru o perioadă mai consistentă de timp – ceea ce ar indica o disfuncție la nivelul managementului lichidității în bănci și deci posibile probleme prudențiale. Abaterile de scurtă durată, care fac parte din fluctuațiile pieței, sunt de regulă corectate prin alte instrumente cum sunt cele verbale – care și ele fac parte din inventarul intervenționist de politică monetară (moral suasion) – așa cum s-a întâmplat cu mult prea invocata declarație a Guvernatorului BNR din data de 9 august 2022, «băncile au sărit calul în privința ROBOR». Aceste clarificări ar trebui să nu mai lase loc speculațiilor că declarația ar fi o dovadă a suspiciunilor BNR în privința pieței monetare! A fost un instrument legitim de reglaj, care a funcționat vizibil, și nimic mai mult!

Deciziile Consiliului Concurenței sunt extrem de importante și pot avea implicații foarte serioase asupra stabilității financiare și apetenței pentru creditare, cu consecințe numeroase. Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse – după cum va fi cazul – ele trebuie însă cât mai bine clarificate. Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită!”, a transmis Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României.