Campionatul Mondial începe astăzi, iar România lipsește din nou de la marea sărbătoare a fotbalului. În absența „tricolorilor”, microbiștii români și-au ales alte favorite, potrivit unui sondaj INSCOP.

Ce naționale susțin românii la Cupa Mondială

Sondajul INSCOP, realizat la cererea Fanatik, arată că Spania este echipa susținută de cei mai mulți români la Campionatul Mondial de fotbal din 2026. Naționala Spaniei a fost indicată de 23,7% dintre respondenți.

Pe locul al doilea în preferințele românilor se află Franța, cu 12,1%, urmată de Brazilia, cu 10,8%, și Argentina, cu 9,6%.

Anglia este susținută de 8,7% dintre cei chestionați, iar Portugalia de 7,9%. Germania a fost aleasă de doar 3,6% dintre respondenți.

Alți 3,9% dintre participanții la sondaj au spus că susțin o altă echipă. În același timp, 14,3% au răspuns că nu susțin nicio națională la Cupa Mondială 2026, iar 5,5% au ales varianta „nu știu / nu răspund”.

Cupa Mondială 2026 este găzduită de Statele Unite, Mexic și Canada. Este prima ediție cu 48 de echipe și prima organizată în trei țări.

Turneul are 104 meciuri, iar finala este programată pe 19 iulie, pe stadionul MetLife, din New Jersey.

Datele sondajului INSCOP au fost culese în perioada 2-8 iunie 2026, prin metoda CATI, pe baza interviurilor telefonice.

Eșantionul a fost de 1.100 de persoane și este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de +/- 3%, la un grad de încredere de 95%.

Copiii care sunt bătuți sau pălmuiți de părinți au șanse mai mici să obțină rezultate bune la școală și sunt mai predispuși să manifeste comportamente agresive față de ceilalți, potrivit unui nou studiu realizat de University College London (UCL).

Cercetarea, bazată pe date colectate de la aproximativ 19.000 de copii născuți în Marea Britanie la începutul anilor 2000, arată că efectele pedepselor fizice se resimt atât în performanțele școlare, cât și în comportamentul social al adolescenților.

Copiii bătuți de mici au avut șanse mult mai mici să ia examenele importante

Potrivit studiului, copiii care au fost pedepsiți fizic la vârstele de trei, cinci și șapte ani au avut șanse semnificativ mai mici să promoveze evaluările importante din sistemul britanic de învățământ secundar.

Diferențele s-au menținut chiar și după ce cercetătorii au luat în calcul factori precum situația economică a familiei sau mediul social.

Datele arată că 48% dintre copiii expuși repetat pedepselor corporale nu au reușit să promoveze cinci examene, inclusiv matematică, comparativ cu 42% dintre cei care nu au trecut prin astfel de experiențe.

Copiii bătuți au deveni adolescenți violenți

Autorii studiului spun că efectele apar încă din copilăria timpurie.

Pălmuirea a fost asociată cu probleme de comportament la vârste mici și cu un nivel mai scăzut de alfabetizare.

În adolescență, copiii care au fost loviți de părinți s-au dovedit mai predispuși la bullying, agresivitate, vandalism sau hărțuire online.

Cercetătorii avertizează că impactul nu se limitează la familie, ci poate afecta societatea în ansamblu.

Pedepsele fizice nu îmbunătățesc comportamentul copiilor

„Pedepsele fizice nu îmbunătățesc comportamentul copiilor și, de fapt, au un impact negativ asupra bunăstării lor și sunt asociate cu rezultate mai slabe în viitor”, a declarat Joanna Barrett, reprezentantă a organizației pentru protecția copilului NSPCC.

Rezultatele studiului au relansat dezbaterea privind interzicerea pedepselor corporale în Anglia și Irlanda de Nord.

„Pedeapsa rezonabilă”

În prezent, legislația engleză permite părinților să invoce „pedeapsa rezonabilă” dacă sunt acuzați că și-au lovit copiii.

În schimb, Scoția și Țara Galilor au interzis deja astfel de practici.

Dr. Anja Heilmann, cercetătoare principală în cadrul UCL și coordonatoarea studiului, consideră că actuala legislație ar trebui modificată.

„Copiii au dreptul să fie crescuți fără nicio formă de violență”, a declarat aceasta.

Avocatul general al Curții de Justiție a UE, Athanasios Rantos, a afirmat joi că oficialii Comisiei Europene ar fi trebuit să fie mai transparenți față de public privind contractele de achiziție de vaccinuri împotriva Covid-19.

Potrivit unui comunicat de presă al CJUE, Rantos a subliniat că era imposibil de stabilit dacă membrii personalului Comisiei care au negociat aceste contracte au fost imparțiali, având în vedere că executivul UE a publicat doar „versiuni anonimizate ale declarațiilor de absență a conflictului de interese”, relatează POLITICO.

Poziția avocaților Comisiei Europene

Pe de altă parte, avocații Comisiei Europene au susținut în luna martie, în fața Curții de Justiție a UE, că dezvăluirea identității celor care au negociat contracte de achiziții de vaccinuri ar fi putut să-i expună la abuzuri din partea „teoreticienilor conspirației”.

Informația vine în contextul în care Comisia a semnat șase acorduri de achiziție anticipată cu companii farmaceutice în timpul pandemiei de Covid-19, în 2020 și 2021. Contractele prevedeau achiziția unui număr stabilit de doze de vaccin pentru cetățenii europeni, ca parte a abordării la nivel de bloc a UE pentru combaterea virusului.

Mai mulți deputați europeni din Partidul Verzilor au solicitat mai multe informații despre modul în care au fost negociate acele contracte, în valoare de milioane de euro. Totuși, Comisia a publicat anumite informații, însă a eliminat numele persoanelor implicate în negocieri, precum și anumite clauze contractuale.

Drept urmare, deputații din Partidul Verzilor au dat în judecată Comisia, iar Tribunalul Uniunii Europene (o instanță inferioară) a stabilit că executivul UE ar fi trebuit să furnizeze mai multe detalii despre contractele și despre persoanele care le-au negociat.

Noul președinte și CEO al Hidroelectrica a preluat funcția după ce a câștigat mandatul în urma procedurii de selecție lansată pe 20 martie, după ce cea care avea data-limită pe 28 noiembrie – vizată de Jalonul 121 din PNRR privind guvernanța corporativă a companiilor din sectorul energetic –  a eșuat chiar cu o zi înainte, după ce niciun candidat nu a reușit să întrunească toate condițiile pentru a fi ales director general, după eșecul procedurii pentru alegerea unui director financiar.

Fostul președinte al Directoratului Hidroelectrica, care a preluat interimar atribuțiile de director general, Bogdan Badea, anunțase pe 21 mai, la întrebarea Mediafax în cadrul unei conferințe de presă, că și-a retras candidatura pentru postul de director general (CEO), pe fondul nemulțumirilor generate de nerespectarea principiilor guvernanței corporative. Șeful interimar al celui mai mare producător de energie electrică din țară a dezvăluit că a luat decizia cu o zi înainte, și chiar dacă de data aceasta intrase pe „lista scurtă” în cadrul procedurii finalizate cu selecția lui Iulius Dan Plaveti.

Mandatul acestuia este valabil până la data de 7 noiembrie 2027.

Experiență de peste 25 de ani în sectorul energetic

„Preluarea mandatului are loc într-un moment important pentru dezvoltarea și consolidarea Hidroelectrica, marcat de accelerarea investițiilor în producția de energie regenerabilă, modernizarea și retehnologizarea capacităților existente, dezvoltarea proiectelor eoliene și fotovoltaice, integrarea soluțiilor de stocare a energiei și consolidarea poziției companiei ca lider al tranziției energetice din România”, au transmis reprezentanții Hidroelectrica.

Cu o experiență de peste 25 de ani în sectorul energetic, reglementare și management executiv, Iulius Dan Plaveti a coordonat organizații și proiecte de importanță strategică pentru economia națională, acumulând o perspectivă amplă asupra provocărilor și oportunităților care definesc transformarea sistemului energetic românesc. Anterior, a ocupat funcții de conducere în cadrul Complexului Energetic Oltenia și al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

„Pentru mine, Hidroelectrica nu înseamnă doar cifre, proiecte sau investiții. Hidroelectrica înseamnă oameni. Oameni care au dus mai departe tradiția acestei companii. În mandatul pe care îl încep astăzi, îmi doresc să construim împreună. Avem în față provocări importante, dar și oportunități extraordinare”, a transmis Iulius Dan Plaveti în prima sa zi de mandat.

Structura Directoratului Hidroelectrica este în prezent formată din Iulius Dan Plaveti – Președinte al Directoratului (CEO), Bogdan Nicolae Badea – Membru al Directoratului (CIO), Radu Ioan Constantin – Membru al Directoratului (CAO) și Ianăș Rădoi – Membru al Directoratului (COO). Până la preluarea mandatului de către membrul Directoratului desemnat pentru funcția de Chief Financial Officer (CFO), atribuțiile aferente acestei funcții vor continua să fie exercitate de domnul Radu Ioan Constantin, în calitate de Chief Administrative Officer (CAO).

„Hidroelectrica își reafirmă angajamentul pentru excelență operațională, dezvoltare durabilă și investiții strategice, consolidându-și rolul de lider al energiei regenerabile și de pilon al securității energetice naționale, prin valorificarea expertizei echipei sale și a oportunităților oferite de tranziția energetică”, au transmis oficialii companiei.

Aceasta este o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 80,05% din acțiuni. De la listarea din iulie 2023, Hidroelectrica și-a consolidat poziția de cel mai mare producător de energie electrică din România, 100% energie verde, cu o cotă de aproximativ 27% din producția națională în ultimii cinci ani. Totodată, compania a devenit cel mai mare furnizor de electricitate din România pe piața concurențială, administrând un portofoliu de peste 1,3 milioane de locuri de consum. Compania operează 188 de hidrocentrale cu o putere instalată de peste 6,3 GW. De asemenea, compania deține și parcul eolian Crucea Wind Farm, cu o capacitate instalată de 108 MW.

Industria apărării din Spania are nevoie de 350.000 de angajați într-un moment în care conflictele internaționale stimulează investițiile militare și zeci de mii de specialiști se apropie de pensionare. Salariile din sector depășesc media națională cu aproape 80%.

Primul factor este schimbarea generațională.

Aproximativ 240.000 de angajați din industria apărării spaniole se vor pensiona în următorii zece ani.

Al doilea factor este creșterea bruscă a investițiilor militare europene. E accelerată de conflictele din Ucraina și Iran și de reînarmarea continentului.

Cele două presiuni coincid într-un moment în care sectorul are nevoie urgentă de personal calificat.

Salarii cu 80% peste media națională

Potrivit TEDAE, Asociația Spaniolă a Întreprinderilor Tehnologice din Domeniul Apărării, Securității, Aeronauticii și Spațiului, salariul mediu în sector este de 40.000 de euro brut pe an, scrie as.com.

Pentru profilurile specializate, remunerația poate depăși 80.000 de euro brut anual, față de o medie națională de aproximativ 22.000 de euro.

Sectorul generează în prezent aproximativ 36.000 de locuri de muncă directe, 37.000 indirecte și alte 15.000 induse.

Ce profiluri sunt căutate

Industria recrutează în special specialiști în aeronautică, spațiu, electronică, apărare cibernetică, sisteme de simulare și tehnologii satelitare. Sunt vizați și profesioniști civili care să colaboreze cu militarii din cele trei arme ale armatei.

Drona militară a devenit unul dintre produsele cu cea mai mare cerere, iar companiile din sector caută urgent ingineri și tehnicieni cu experiență în acest domeniu.

Unul dintre cazuri a avut loc pe un zbor Frontier Airlines între Puerto Rico și Chicago, unde un pasager de 51 de ani a încercat să deschidă o ieșire de urgență și ulterior a forțat ușa cabinei piloților. Bărbatul a fost imobilizat de membrii echipajului și de alți pasageri, iar aeronava a aterizat de urgență la Miami. Un incident similar a fost raportat și la bordul unui zbor United Airlines, mai scrie CNN.

Uși blindate și proceduri speciale

După atentatele din 11 septembrie, companiile aeriene au fost obligate să instaleze uși ranforsate la cabinele de pilotaj. Acestea sunt construite din materiale rezistente la impact și, în multe cazuri, antiglonț, fiind concepute pentru a împiedica orice tentativă de pătrundere forțată. Potrivit specialiștilor citați de CNN, un atacator și-ar putea răni umărul încercând să spargă ușa, însă șansele de a o doborî sunt minime.

Ușa secundară de siguranta într-un avion de pasageri Boeing 737-Max8. Sursa foto: X

Autoritățile americane au introdus și obligativitatea unor bariere suplimentare care se activează atunci când ușa cabinei trebuie deschisă temporar, de exemplu atunci când unul dintre piloți merge la toaletă. Aceste sisteme creează un al doilea nivel de protecție între pasageri și cockpit. Mai multe companii aeriene au început deja să le instaleze pe aeronavele noi.

Peste 680 de incidente doar în acest an

Administrația Federală a Aviației (FAA) a primit deja 687 de raportări privind pasageri turbulenți de la începutul anului 2026. Totuși, niciun pasager nu a reușit să preia controlul unei aeronave comerciale din SUA după atacurile din 2001. Echipajele sunt instruite să gestioneze astfel de situații, iar pe anumite curse există inclusiv piloți înarmați sau agenți federali sub acoperire. Cei care încearcă să pătrundă în cabina piloților riscă acuzații federale grave, amenzi de până la 37.000 de dolari pentru fiecare încălcare constatată și, în multe cazuri, pedepse cu închisoarea.

Controalele s-au desfășurat în perioada 27 mai – 6 iunie, demersul reprezentând o acțiune comună de control alături de secția 28 Poliție. Mai multe șantiere de construcții au fost supuse controalelor. 

Comisarii au verificat modul în care operatorii respectă obligațiile legale privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile de construcții, precum și măsurile necesare pentru prevenirea și reducerea impactului asupra calității aerului, potrivit comunicatului publicat de GNM. 

Cele mai multe nereguli de pe șantiere au fost legate de depozitarea și gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor, dar și încălcări ale legislației privind protecția atmosferei.

„Astfel de situații pot avea un impact direct asupra mediului și asupra calității vieții locuitorilor din zonele aflate în apropierea șantierelor”, transmit reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu. 

Potrivit acestora, comisarii au dat amenzi în valoare de 90.000 de lei pentru neregulile identificate pe șantierele din Sectorul 2.

Autoritatea transmite că va continua controalele din zonele urbane aglomerate, unde activitățile de construcții trebuie desfășurate cu respectarea strictă a normelor de protecție a mediului, astfel încât dezvoltarea orașului să nu se facă în detrimentul sănătății populației și al calității mediului.

Surse politice consultate de Gândul susțin că aceasta este configurația completă a viitorului Guvern Tomac, cu propunerile pentru fiecare minister.

Deputații USR au depus o propunere legislativă care ar permite elevilor din an terminal de liceu, admiși sau aflați în proces de admitere la universități din afara României, să participe la o sesiune specială de bacalaureat, astfel încât să se încadreze în termenele impuse pentru prezentarea diplomei.

Inițiativa este semnată de deputații USR Ciprian Rigman, Dumitru Văduva și Ovidiu Paraschivescu și vizează modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Potrivit unui comunicat de presă, scopul este extinderea accesului la sesiunea specială de BAC.

Ciprian Rigman, profesor de istorie și deputat USR, a explicat că elevii ar trebui să aibă libertatea de a-și alege parcursul educațional fără obstacole birocratice.

„Elevii au dreptul să își aleagă singuri drumul academic. E nefiresc să fie sabotată, prin bariere birocratice, dorința unora dintre ei de a studia în afara țării. Spun asta inclusiv ca profesor cu peste 20 de ani la catedră. Da, ne dorim cu toții ca ei să revină ulterior în țară și să câștigăm, ca societate, din cunoștințele și experiența de viață pe care au dobândit-o. A-i încuraja în acest sens depinde, în final, de fiecare dintre noi, de cum contribuim, zi de zi, la schimbarea în bine a lucrurilor aici, acasă”, declară Ciprian Rigman.

Propunerea legislativă vine și în contextul unui caz recent, cel al Alexiei Borza, elevă din Cluj, care a fost nevoită să acționeze în instanță Ministerul Educației pentru a putea participa la sesiunea specială de bacalaureat.

Situația i-ar fi fost necesară pentru a respecta calendarul de admitere la o facultate de economie din străinătate.

Inițiatorii USR spun că astfel de situații nu ar trebui să mai ajungă în instanță, iar accesul la sesiunea specială trebuie clarificat prin lege.

„Ca părinți, cel mai mare vis al nostru este să ne vedem copiii reușind. Când un tânăr muncește ani la rând și este admis la o universitate din străinătate, este datoria noastră morală să-i fim sprijin, nu barieră. Acești copii nu cer un examen mai ușor, ci doar șansa de a susține bacalaureatul într-o sesiune specială, pentru a nu pierde munca depusă din cauza unor suprapuneri de calendar. Statul român trebuie să le deschidă uși, nu să le pună piedici în drumul spre educație. Iar un tânăr care se simte susținut de țara lui atunci când își ia zborul este un tânăr care se va întoarce cu drag acasă”, afirmă Ovidiu Paraschivescu.

La rândul său, deputatul Dumitru Văduva susține că inițiativa corectează o inechitate.

„Urmărim, prin această inițiativă, corectarea unei situații de inechitate care afectează elevii admiși la universități din străinătate, care se confruntă cu suprapunerea calendarului de admitere cu examenul național de bacalaureat. Totodată, e vorba de asigurarea unui acces echitabil la educație, în linie cu principiile europene privind libera circulație și egalitatea de șanse”, precizează acesta.

Proiectul prevede că pot fi considerate „cazuri temeinic justificate”, pentru organizarea unei sesiuni speciale de bacalaureat, două situații principale.

Primul caz include elevii din clasa a XII-a sau a XIII-a care sunt admiși condiționat sau participă la admitere la universități din state membre UE sau din afara Uniunii Europene, atunci când termenul de depunere a diplomei este anterior eliberării acesteia în sesiunea obișnuită.

Al doilea caz se aplică elevilor care fac parte din loturi olimpice sau participă la competiții internaționale sportive ori artistice desfășurate în perioada examenului de bacalaureat.

O gorilă care pare să regrete o ceartă cu partenera sa cucerește internetul.

Clipul de un minut îl surprinde pe Kiyomasa cu brațul drept încrucișat peste corp și mâna stângă sprijinită pe gură, privind în depărtare.

In a Japanese zoo, famous male gorilla Kiyomasa was filmed sinking into deep thought after a quarrel with his partner. pic.twitter.com/CWmuF6GRFY

— NEXTA (@nexta_tv) June 9, 2026

Imaginile au fost filmate la Grădina Zoologică și Botanică Higashiyama din Nagoya, la scurt timp după un conflict cu partenera sa, conform Ndtv.

Detaliul nu a făcut decât să aprindă imaginația internauților.

Kiyomasa s-a născut pe 1 noiembrie 2012 și este fiul lui Shabani, gorila cu spate argintiu devenită celebră la nivel mondial pentru aspectul său remarcabil.

Internetul s-a recunoscut în el

Comentariile au inundat rețelele sociale în câteva ore.

„Așa arăt eu după ce am dus o glumă prea departe cu soția mea”, a scris un utilizator.

„Soțul meu are exact aceeași expresie când pierde o ceartă și se mută în cealaltă cameră”, a adăugat altul.

Un al treilea a rezumat simplu: „Cel mai familiar pentru oricine a trecut printr-o ceartă”.

Pentru milioane de spectatori, Kiyomasa a surprins perfect sentimentul universal de a retrăi o ceartă mult după ce s-a terminat.