Autoritățile din New York acuză o mare companie că face comerț ilegal cu substanțe injectabile fabricate din țesuturi de la cadavre, potrivit Business Insider.

Este vorba despre produsul alloClae, o substanță injectabilă fabricată din țesutul adipos sterilizat al cadavrelor. În ciuda provenienței sumbre, produsul a devenit noua tendință în domeniul cosmeticelor, deoarece poate fi injectat rapid fără anestezie.

Autoritățile din domeniul sănătății din New York nu sunt foarte mulțumite de popularitatea crescândă a produsului și acuză compania că nu are licență. De asemenea, uneori se vorbește despre o conspirație deși produsul cosmetic a fost introdus în stat în urmă cu un an.

Compania și statul se ceartă în instanță

Disputa a ajuns în instanță. Compania se apără și susține că statul nu are autoritatea de a reglementa comerțul cu alloClae. Avocații companiei mai susțin că produsul este sub incidența Administrației pentru Alimente și Medicamente (FDA), unde regulile nu necesită aprobare înainte de comercializare.

Specialiștii neutri consideră că finalul procesului este complet imprevizibil. Compania și-a anunțat clienții că a „decis să întrerupă temporar” distribuția în stat. Totuși, mai multe clinici de chirurgie plastică încă fac reclamă la alloClae.

Alte clinici sunt indecise și deși păstrează produsul în catalog își anunță pacienții că „alooClae nu este aprobat în prezent de Departamentul de Sănătate al Statului New York”.

SpaceX este deținută în prezent de Musk și de alți investitori privați, dar aceștia lansează ceea ce se numește o ofertă publică inițială, sau IPO, arată BBC.

Vineri, milioane de acțiuni noi ale companiei vor începe să fie tranzacționate pe bursă. IPO-ul are ca scop strângerea unei sume uriașe de bani, cel puțin 75 de miliarde de dolari.

Oferă investitorilor șansa de a cumpăra acțiuni într-o afacere ale cărei activități variază de la explorarea spațiului și comunicațiile prin satelit până la site-ul de socializare X și controversata platformă de IA Grok.

SpaceX este separată de cea mai cunoscută companie a lui Musk, producătorul de mașini electrice Tesla.

Musk intenționează să utilizeze fondurile suplimentare pe care le strânge pentru a extinde activitățile actuale ale SpaceX, dar și pentru a finanța noi proiecte viitoare: exploatarea minieră a asteroizilor, colonizarea planetei Marte și amplasarea de centre de date de IA în spațiu.

Prospectul de vânzare în stil science-fiction afirmă că oamenii trebuie să evite „aceeași soartă ca a dinozaurilor” și să planifice o „eră a abundenței” bazată pe spațiu, deoarece „lumina conștiinței” nu va fi legată de o singură planetă.

Există mult scepticism cu privire la fezabilitatea unora dintre aceste ambiții. Dar susținătorii lui Musk spun că el i-a învins pe sceptici și înainte.

Dacă vânzarea de acțiuni se va desfășura conform planului, aceasta l-ar putea transforma într-un trilionar.

Poate oricine să cumpere acțiuni?

Acțiunile SpaceX vor fi tranzacționate pe piața Nasdaq din New York, axată pe tehnologie, iar unele dintre marile instituții de investiții globale vor cumpăra probabil acțiuni.

Persoanele fizice vor avea șansa să solicite cumpărarea prin intermediul anumitor platforme de investiții și brokeri. Acțiunile sunt alocate în funcție de cerere înainte de începerea tranzacționării.

Sunt disponibile peste 550 de milioane de acțiuni. SpaceX a anunțat că speră să le vândă la 135 de dolari fiecare. Investitorii trebuie să decidă dacă consideră că acțiunile valorează atât de mult.

Iar odată ce vor începe tranzacționarea, valoarea lor ar putea crește sau scădea rapid, în funcție de faptul dacă piața în ansamblu consideră că prețul inițial a fost prea mic sau prea mare.

SpaceX urmează să fie evaluată la aproximativ 1,75 trilioane de dolari. Astfel, ar face-o mai mare decât rivalii Anthropic și OpenAI, dar mai mică decât giganții tehnologici precum Alphabet (Google), Apple, Microsoft și Amazon.

În ceea ce privește deciziile companiei, Musk va deține în continuare peste 80% din drepturile de vot după vânzarea acțiunilor, doar puțin mai puțin decât deține în prezent. El va decide în continuare cine conduce compania și strategia generală a acesteia.

Ajunsă, miercuri, pe Aeroportul Internațional „Ben Gurion” din TelAviv, jurnalista franceză a fost expulzată, joi dimineață, plecând cu avionul spre Paris. Ei nu i s-a permis intrarea în țară și a fost nevoită să petreacă o noapte în aeroport, relatează France 24.

Expulzarea ei a fost anunțată de Amichai Chikli, ministrul israelian pentru Diaspora și Combaterea Antisemitismului.

Froussard „dorea să se întoarcă și să lucreze în Israel pe termen lung” și a fost „expulzată în această dimineață și urcat într-un avion spre Franța” la recomandarea ministerului, a declarat Chikli.

Ministerul a acuzat că jurnalista ar susține grupul militant Hamas. Cu toate acestea, retorica legată de așa-zisa suținere Hamas este des aplicată de Israel pentru a contracara orice fel de critici despre războiul din Gaza și Cisiordania.

Deși un armistițiu este în vigoare, atacuri sporadice ale Armatei Israelului în Cisiordania încă continuă, acolo unde jurnalista RFI urma să ajungă.

Potrivit cunoscutului post francez, jurnalista deținea autorizația necesară de călătorie și solicitase și o viză de presă pentru a lucra în Cisiordania.

„Autoritățile israeliene nu au furnizat RFI nicio justificare pentru această decizie”, se arară într-un comunicat publicat de RFI.

Conducerea postului francez îi acordă sprijin complet jurnalistei franceze și protestează față de „această expulzare, care constituie o obstrucționare a libertății presei și survine într-o perioadă în care jurnaliștii se confruntă cu dificultăți tot mai mari în relatarea evenimentelor curente din regiune”, se arară în comunicatul publicat de RFI.

Nu este prima jurnalistă căreia i s-a refuzat intrarea în țară

În ultimele luni, Israelul a refuzat intrarea în țară sau a expulzat o serie de jurnaliști, dar și activiști străini pe fondul criticilor aduse războiului din Gaza și a sprijinului acordat de companiile ce boicotează și sancționează Israelul din cauza agresiunii continue.

Sindicatul Jurnaliștilor Palestinieni a condamnat decizia de a o expulza pe jurnalista franceză și de a-i interzice intrarea pe teritoriul palestinian ocupat în timp ce își îndeplinea atribuțiile jurnalistice, relatează WAFA.

Într-un comunicat, sindicatul a acuzat că măsura face parte dintr-o „politică sistematică” ce vizează presa internațională, dar și locală, „având ca scop restricționarea acoperirii (n.r. – jurnalistice) a evenimentelor, și împiedicarea documentării evoluțiilor din Fâșia Gaza și Cisiordania, dar și Ierusalimul de Est ocupat”.

Atacurile în Cisiordania continuă

În cadrul celui mai recent atac, din Cisiordania, soldații israelieni au deschis focul asupra unor civili palestinieni care se aflau în mașină aproape de punctul de control militar Awarta.

Mașina a fost confiscată de soldații israelieni, iar din fericire, civilii nu au fost răniți și au fost ulterior eliberați, relatează agenția palestiniană de presă WAFA, citând surse juridice.

Tot joi, forțele israeliene au intrat cu buldozerele, distrugând mai multe structuri ale comunității Arab al-Tarifat, și au emis și alte notificări ce vizează proprietățile palestinienilor din zonă.

Acțiunile îi vizează pe palestinienii din Valea Iordanului și cauzează prejudicii directe familiilor locale și crescătorilor de animale, agravându-le și mai mult condițiile de viață, potrivit organizației Al-Baidar pentru drepturile comunității beduine, citată de WAFA. 

Cazul a fost anunțat de NABU (Biroul Național Anticorupție al Ucrainei) și SAPO (Procuratura Specializată Anticorupție), instituțiile care investighează marile dosare de corupție din țara vecină.

Potrivit anchetatorilor, între 2022 și 2024, un grup de firme și antreprenori controlați de două persoane neidentificate public a furnizat întreprinderilor de stat din sectorul apărării piese de schimb pentru vehicule blindate în valoare de peste 350 de milioane de grivne, echivalentul a aproape 8 milioane de dolari.

NABU susține însă că bunurile nu aveau o proveniență legală. „Nu existau surse legale de proveniență pentru aceste bunuri”, au transmis anchetatorii.

Întâi declarate distruse, apoi revândute statului

Mai mult, o parte dintre piesele respective proveneau chiar din stocurile unei unități militare din regiunea Harkov, aflată în nord-estul Ucrainei, la granița cu Rusia și una dintre zonele cele mai afectate de atacurile rusești.

La începutul invaziei ruse la scară largă, componente și piese de schimb destinate vehiculelor blindate au fost radiate din evidențele armatei, fiind declarate distruse în bombardamentele rusești.

„O parte din bunurile livrate fusese depozitată anterior într-o unitate militară din regiunea Harkov și a fost radiată din evidențe la începutul invaziei la scară largă ca fiind distrusă în urma loviturilor cu rachete și bombe ale Rusiei”, au precizat procurorii.

Un comandant militar implicat

În centrul anchetei se află fostul adjunct al comandantului unității militare unde erau depozitate piesele.

Potrivit NABU, acesta „a evitat în mod sistematic să își îndeplinească atribuțiile privind evidența și păstrarea bunurilor militare aflate în responsabilitatea sa”, înlesnind astfel dispariția componentelor.

Anchetatorii susțin că militarul a fost recompensat pentru implicarea sa în schemă.

„În schimb, acesta a primit de la organizatorul schemei un beneficiu necuvenit de cel puțin 2,8 milioane de grivne (aproximativ 64.000 de dolari)”, au comunicat autoritățile anticorupție.

Cum era mascată mita

Mita nu a fost oferită direct în numerar. Potrivit procurorilor, recompensele au fost mascate prin achiziționarea de electrocasnice, materiale de construcții și alte bunuri destinate uzului personal al fostului oficial militar.

„Mita a fost acordată în mod ascuns, prin plata unor electrocasnice, materiale de construcții și alte bunuri pentru uzul personal al fostului oficial”, a transmis Biroul Național Anticorupție al Ucrainei.

Procurorii caută și alți complici

Autoritățile ucrainene au anunțat punerea sub acuzare a fostului adjunct al comandantului unității militare pentru delapidarea de bunuri militare, primirea de foloase necuvenite și nedeclararea averii.

De asemenea, organizatorul schemei de fraudă este este cercetat pentru dare de mită.

Ancheta continuă, iar procurorii încearcă să stabilească dacă și alte persoane au participat la operațiune.

Cazul este unul sensibil pentru Ucraina, care încearcă să demonstreze partenerilor occidentali că poate combate corupția, inclusiv în sectorul apărării, domeniu care a primit miliarde de dolari sub formă de ajutor militar de la începutul invaziei ruse din februarie 2022.

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov a transmis, joi, că deschiderea Transfăgărășanul (DN7C) va fi amânată câteva ore.

„Din motive de siguranță, amânăm cu câteva ore deschiderea Transfăgărășanului (DN7C), anunțată pentru mâine, vineri, 12 iunie 2026, ora 09.00”, a transmis DRDP Brașov.

Amânarea, din cauza codului portocaliu de ploi

„Acest drum montan, aflat la mare altitudine, se găsește în zona unui cod portocaliu de ploi torențiale (peste 60 de litri pe metru pătrat), anunțat să dureze până mâine, vineri, 12 iunie 2026, ora 10.00”.

„În aceste condiții, prefer să nu deschidem circulația până la încetarea codului portocaliu, pentru a nu pune în pericol participanții la trafic”, a transmis directorul general al CNAIR.

UPDATE:

Alarma a fost falsă, arată surse informate.

UPDATE:

Autoritățile americane au confirmat că investighează un incident cu materiale periculoase la Pentagon, clădirea care găzduiește Departamentul Apărării al SUA.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat că „departamentul execută protocoale standard de protecție, inclusiv un ordin de izolare pentru zona afectată”, conform Al Jazeera.

„Pentagonul are sisteme sofisticate pentru a asigura siguranța clădirii și a ocupanților acesteia. Aceste sisteme au detectat o problemă de calitate a aerului care necesită măsuri de precauție până când vom determina semnificația acesteia”, a explicat Parnell.

Departamentul de pompieri din Arlington a transmis pe X că „unitățile, inclusiv echipa pentru materiale periculoase, operează în prezent la Pentagon în sprijinul echipei Hazmat a PFPA în timpul unui incident cu materiale periculoase”.

Pentagonul, cu o suprafață de 600.000 de metri pătrați, este cea mai mare clădire de birouri cu înălțime joasă din lume. Aproape 30.000 de militari și civili lucrează la clădire în fiecare zi.

Știrea inițială:

Evacuarea de joi vizează mai multe etaje ale uriașei clădiri.

Potrivit Nexta, numeroși angajați au fost scoși din clădire.

Se pare că măsura evacuării a fost dispusă ca urmare a unei probleme la sisteme interne.

Un reprezentant al instituției a declarat că sistemele de protecție au detectat o problemă cu calitatea aerului, care necesită măsuri preventive.

Echipe speciale și pompierii se află la fața locului.

Potrivit anchetatorilor, Ladislav Petro, un cetățean slovac în vârstă de 51 de ani, a folosit o saltea de yoga pentru a escalada zidul zonei de recreere a centrului și a ajunge pe acoperișul clădirii. De acolo, acesta ar fi sărit în exteriorul complexului și și-ar fi continuat fuga, relatează The Independent.

Petro a evadat pe 15 martie din Houston Contract Detention Facility, unitate administrată de compania CoreCivic în baza unui contract cu ICE, agenția americană pentru imigrație și control vamal.

Dispariția a fost observată după mai multe ore

Conform documentelor depuse la dosar, bărbatul ar fi părăsit centrul între orele 09:20 și 14:00. Absența sa nu a fost observată imediat.

Fuga a fost descoperită abia în jurul orei 16:22, în timpul unui apel al deținuților. Imaginile de supraveghere au arătat că Petro fusese văzut ultima dată în curtea de recreere.

Anchetatorii au găsit acolo o saltea de yoga abandonată. În urma verificărilor, aceștia au concluzionat că obiectul a fost folosit pentru a facilita escaladarea zidului.

După descoperirea evadării, autoritățile locale, statale și federale au lansat o amplă operațiune de căutare.

Capturat după mai bine de 24 de ore

Potrivit ICE, fugarul a fost localizat și reținut la puțin peste 24 de ore de la dispariție, în apropierea centrului din care evadase.

Bărbatul avea antecedente penale și era vizat de o notificare roșie Interpol pentru producerea și distribuirea de materiale pornografice cu minori, conform autorităților americane.

De asemenea, împotriva sa fusese emis un ordin de expulzare din Statele Unite în mai 2024.

După recapturare, un mare juriu federal l-a inculpat pentru evadare și pentru împiedicarea executării ordinului de îndepărtare de pe teritoriul american.

ICE analizează circumstanțele incidentului

Reprezentanții ICE au transmis că, după fiecare evadare, este constituită o echipă specială care analizează circumstanțele incidentului și eventualele vulnerabilități ale sistemului.

Agenția nu a oferit însă detalii despre eventualele deficiențe identificate la centrul din Houston, invocând motive de securitate operațională.

Cazul apare într-un moment în care mai multe centre de detenție pentru imigranți din SUA sunt vizate de critici și investigații privind condițiile de funcționare și măsurile de siguranță.

Nu este doar problema României, este problema școlilor de peste tot din lume.

Copiii nu mai vor să vină la școală și, nu, înainte de a reduce totul la ideea de „chiul”, să luăm în considerare ultimul raport OCDE care are ca temă exact acest fenomen – abandonul școlar.

Să chiulești o dată – de două ori e una, însă să nu-ți mai vină, pur și simplu, „să dai piept cu uraganul” e cu totul altceva.

Problemele cu școala s-au agravat după COVID

Și, din nou: nu vorbim de lipsă de chef, ci de mai multe fenomene care, suprapuse, devin un sistem covârșitor: avem bullying, avem anxietate, avem sărăcie, avem instabilitate venită din familie și mai avem sentimentul cultivat din exterior că școala nu mai are relevanță.

Un raport OCDE realizat pe baza datelor din 45 de sisteme educaționale și a analizelor internaționale precum PISA și TIMSS, arată că problemele de participare școlară s-au agravat în ultimul deceniu, iar după pandemia de COVID-19 au explodat.

Cei mai vulnerabili la abstenteism sunt elevii săraci

Absenteismul școlar este un termen – umbrelă care include absenteismul repetat, fuga de la ore, refuzul școlar și alte forme de neparticipare.

OCDE insistă că limbajul contează: etichete precum „absenteist” sau „elev-problemă” riscă să simplifice excesiv situații complexe și să stigmatizeze copiii aflați deja în dificultate.

Una dintre concluziile centrale ale raportului este că absenteismul lovește disproporționat în elevii vulnerabili.

Copiii săraci lipsesc din motive pe care școala nu le poate controla

Copiii din familii sărace, cei cu părinți aflați în dificultate, elevii cu nevoi educaționale speciale sau cei proveniți din medii migrante lipsesc mai des de la școală și au risc mai mare de abandon educațional.

OCDE avertizează că multe dintre aceste absențe sunt legate de factori pe care școala nu îi poate controla singură: lipsa hranei, locuințe instabile, probleme de sănătate mintală, responsabilități familiale sau imposibilitatea de a ajunge zilnic la cursuri.

Copiii nu vin la școală și din cauza bullyingului

În același timp, raportul identifică bullyingul și climatul școlar negativ drept factori majori care îi împing pe elevi să evite școala.

Copiii care nu se simt în siguranță, care sunt umiliți sau excluși de colegi dezvoltă mai frecvent anxietate, lipsă de apartenență și refuz școlar.

„Pentru mulți elevi, simplul fapt de a intra pe poarta școlii devine o provocare zilnică”, notează autorii raportului.

Tiparele de absenteism apar devreme și tind să se stabilizeze

OCDE atrage atenția că absenteismul și sănătatea mintală se alimentează reciproc.

Elevii care lipsesc frecvent dezvoltă mai ușor probleme emoționale și de integrare socială, iar copiii deja afectați de anxietate, depresie sau izolare tind să absenteze mai mult.

Un alt semnal de alarmă este faptul că tiparele de absenteism apar foarte devreme și tind să se stabilizeze.

Absențele din ciclul primar sunt unul dintre cei mai puternici predictori ai problemelor de participare din adolescență.

Consecințele sunt severe

Elevii care lipsesc constant au rezultate academice mai slabe, motivație redusă, risc mai mare de abandon școlar și șanse mai mici de a continua studiile. Pe termen lung, absenteismul este asociat cu dificultăți în viața profesională, venituri mai mici și probleme sociale.

Raportul critică și abordările exclusiv punitive.

În multe state, răspunsul la absenteism înseamnă amenzi pentru părinți, sancțiuni disciplinare sau intervenții administrative.

Copiii acceptați lipsesc mai rar

OCDE spune însă că astfel de măsuri au efecte limitate dacă nu sunt însoțite de sprijin psihologic, social și educațional real.

Experții recomandă intervenții timpurii și colaborare între școli, familii, psihologi, servicii sociale și comunități locale.

Relația dintre elev și profesori este considerată unul dintre cei mai importanți factori de protecție împotriva absenteismului.

Copiii care se simt acceptați și susținuți la școală lipsesc mai rar.

Absteneismul nu este doar o problemă de dicsiplină

Raportul OCDE vine și cu un avertisment pentru perioada post-pandemie: în multe țări, nivelul absențelor a rămas ridicat chiar și după revenirea la cursurile față în față.

Autorii leagă fenomenul de deteriorarea sănătății mintale a copiilor, schimbarea relației elevilor cu școala și creșterea toleranței față de absențe.

Absenteismul școlar nu este doar o problemă de disciplină, ci un indicator al unor vulnerabilități sociale și emoționale mai profunde.

Iar dacă sistemele educaționale tratează fenomenul exclusiv prin sancțiuni, fără să înțeleagă cauzele reale, riscul este ca tocmai copiii cei mai fragili să fie împinși și mai mult în afara școlii.

Manifestarea va avea loc duminică, 28 iunie 2026, de la ora 9:30, la Cimitirul Evreiesc din Păcurari.

Evenimentul marchează 85 de ani de la Pogromul de la Iași și a ajuns la a XII-a ediție. Seria de manifestări este programată în perioada 27 – 29 iunie 2026 și este organizată de Primăria Municipiului Iași, în colaborare cu Comunitatea Evreilor din Iași.

Președintele Israelului, prezent la comemorare

Primăria Iași a transmis că ediția din acest an va fi „onorată de prezența Excelenței Sale, domnul Isaac Herzog, Președintele Statului Israel”.

Marșul Vieții a fost inițiat de rabinul Josef Wasserman din Israel, președintele Fundației pentru Promovarea și Dezvoltarea Iudaismului în România.

Potrivit Primăriei, Iașiul a fost printre primele orașe din România în care s-a stabilit comunitatea evreiască, aceasta având o contribuție importantă la dezvoltarea comerțului, artelor, medicinei, științelor și patrimoniului arhitectural.

Instituția amintește că primul teatru idiș din lume, „Pomul verde”, a funcționat la Iași, în zona actualului Parc al Teatrului.

Primăria Iași a afirmat că Marșul Vieții reprezintă „un moment de asumare a trecutului”, dar și o reafirmare a valorilor unei societăți democratice: respectul pentru demnitatea umană, toleranța, dialogul și respingerea urii și discriminării.

„Totodată, evenimentul constituie un prilej de a privi cu încredere spre un viitor construit pe respect reciproc, înțelegere și solidaritate”, a subliniat Primăria Municipiului Iași.

Pogromul de la Iaşi a avut loc în al Doilea Război Mondial, între 27 și 30 iunie 1941, și a fost unul dintre cele mai mari masacre antisemite din România. Peste 13.000 de evrei au fost uciși în oraș sau au murit în „trenurile morții”, după ce au fost deportați în condiții cumplite.

Acțiunea a fost depusă joi la o instanță din California, potrivit The Independent.

Kristie Carrier susține că fiica sa, Alice Carrier, i-a vorbit în repetate rânduri chatbotului ChatGPT despre gândurile suicidare.

Potrivit plângerii, sistemele de siguranță ale companiei nu au semnalat conversațiile și nu au intervenit.

Alice Carrier a murit în 2024, la vârsta de 24 de ani.

Acuzații privind interacțiunile cu chatbotul

Mama tinerei susține că chatbotul a depășit rolul unui instrument digital.

„ChatGPT a preluat rolul unui confident, al unui prieten apropiat și, uneori, al unui terapeut”, a declarat Kristie Carrier.

Ea afirmă că platforma nu era capabilă să gestioneze în siguranță astfel de conversații.

Acuzația susține că aplicația ar fi validat sentimentele exprimate de tânără și ar fi încurajat continuarea dialogului.

Documentele depuse în instanță mai arată că chatbotul ar fi criticat partenerul tinerei și liniile telefonice de criză.

Potrivit plângerii, într-o conversație, ChatGPT i-ar fi spus: „Poate că acesta este sfârșitul”.

Acuzațiile nu au fost demonstrate în instanță.

Solicitări adresate instanței

Reclamanta acuză OpenAI de neglijență în proiectarea și administrarea chatbotului.

Ea solicită despăgubiri și modificarea modului de funcționare a platformei.

Printre măsurile cerute se numără întreruperea automată a conversațiilor despre autovătămare și afișarea unor avertismente clare pentru utilizatori.

OpenAI se confruntă cu mai multe procese

Potrivit avocaților reclamantei, OpenAI este deja vizată de alte 18 procese similare în California.

Acestea au fost deschise de familiile unor persoane care s-au sinucis sau au încercat să se sinucidă.

Compania a declarat anterior că modelele sale sunt instruite să îndrume persoanele aflate în dificultate către servicii specializate și resurse reale de sprijin.

OpenAI susține, de asemenea, că sistemele sale sunt concepute să refuze solicitările care pot facilita acte de violență.

Până în prezent, compania nu a oferit un răspuns public detaliat privind noile acuzații formulate de Kristie Carrier.