„Ne ajustăm poziția în lumina evoluțiilor recente, pe care nimic nu le justifică și pe care nu le vom lăsa să treacă”, a declarat Macron, potrivit France 24.

Franța va sta alături de țările cu care are tratate de apărare și care au fost vizate de atacurile iraniene, potrivit președintelui francez.

Poziția liderilor Germaniei, Marii Britanii și Franței

Liderii Germaniei, Marii Britanii și Franței au emis o declarație comună prin care condamnă „atacurile cu rachete nediscriminatorii și disproporționate lansate de Iran împotriva țărilor din regiune”.

Cer Iranului să oprească aceste atacuri.

Liderii au declarat, de asemenea, că vor „lua măsuri” pentru a-și apăra interesele. Au menționat că iau în considerare „acțiuni defensive necesare și proporționale pentru a distruge capacitatea Iranului de a lansa rachete și drone la sursa lor”.

Aceasta este a doua declarație comună a celor trei lideri în tot atâtea zile.

România a condus în prima treime cu 3-0, prin golurile marcate de Orsolya Feher (02:46, asistată de Julia Bende), Anna Vitos (11:42, asistată de Maissa Simina) și Ana Voicu (15:05, asistată de Anna Balint).

În treimea a doua, Timea Csiszer a dus scorul la 4-0 (37:49, asistată de Julia Bende).

În a treia treime, Soldic Petra a redus diferența pentru Croația (48:20, asistată de Buga Vlasic și Dunja Matic).

Stolar Diana a restabilit diferența de trei goluri pentru România (47:31). Ultimul gol al partidei a fost înscris de Eva Zlate pentru România, în superioritate numerică (58:56, asistată de Anna Vitos).

Pentru România, a reprezentat al patrulea succes de la turneu, în cinci partide.

Cu 11 puncte acumulate, tricolorele au ocupat prima poziție a clasamentului. A promovat, astfel, în Divizia II / Grupa B, al cincilea eșalon valoric mondial.

Thailanda (10 puncte) și Turcia (9 puncte) au încheiat podiumul.

Croația (8 puncte), Serbia (4p) și Bulgaria (3p) au completat clasamentul.

Bulgaria a retrogradat în ultimul eșalon valoric.

România și compania americană Critical Metals au semnat un acord strategic. Fabrica urmează să fie construită la Feldioara, județul Brașov. La aceeași locație funcționează deja o fabrică de prelucrare a uraniului, tot cu participarea Critical Metals, scrie Világgazdaság.

Președintele Nicușor Dan a confirmat joi acordul într-o declarație radiofonică. România participă la negocieri internaționale alături de SUA și Uniunea Europeană. Obiectivul este crearea unui mecanism comun pentru gestionarea materialelor critice.

Materia primă va fi extrasă din zăcământul Tanbreez din Groenlanda. Fabrica de la Brașov va acoperi întregul lanț de aprovizionare: extracție, prelucrare și utilizare industrială finală.

Producția finită va fi livrată atât pe piața europeană, cât și pe cea americană.

De ce contează acest proiect

Critical Metals a subliniat că proiectul reduce dependența Europei și SUA de China. China controlează în prezent o parte dominantă din producția și prelucrarea globală a metalelor rare.

Contextul geopolitic adaugă greutate anunțului. Administrația Trump a declarat în mod repetat că dorește ca Groenlanda să aparțină Statelor Unite. Interesul american pentru resursele insulei este, astfel, explicit.

Până la mijlocul lunii aprilie, autoritățile române vor stabili două lucruri esențiale: condițiile de finanțare pentru construirea fabricii și lista exactă a metalelor care vor fi prelucrate.

Modelul de finanțare și operare este deja în curs de dezvoltare, potrivit publicației maghiare Origo, citată de Világgazdaság.

Potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos, aproximativ 27% dintre respondenți au declarat că aprobă loviturile, 43% le dezaprobă, iar 29% nu sunt siguri.

Circa 56% dintre americanii chestionați au spus că sunt de părere că Trump – care a ordonat în ultimele luni lovituri și asupra Venezuelei, Siriei și Nigeriei – este prea dispus să folosească forța militară pentru a promova interesele Statelor Unite.

Această opinie este împărtășită de marea majoritate a democraților (87%), precum și de 23% dintre republicani și 60% dintre persoanele care nu se identifică cu niciun partid politic.

Sondajul, care a început sâmbătă, după declanșarea loviturilor, a colectat online răspunsuri de la 1.282 de adulți din SUA, la nivel național, și are o marjă de eroare de trei puncte procentuale.

Zborurile comerciale și chartere sunt imposibile în această etapă, declară purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea.

Spațiile aeriene ale majorității statelor afectate sunt închise. Nici zborurile umanitare cu aeronave militare nu sunt fezabile deocamdată.

„Când acest lucru va fi posibil, se vor lua măsurile necesare”, transmite MAE.

Până atunci, celula de criză și echipele consulare lucrează la opțiuni de repatriere.

Ce trebuie să facă românii aflați în zonă

MAE transmite trei recomandări urgente pentru cetățenii români din zonele de conflict.

În primul rând, înregistrarea la consulatul român cu date de contact și locație.

În al doilea rând, respectarea instrucțiunilor autorităților locale privind adăpostirea.

În al treilea rând, evitarea deplasărilor inutile — orice mișcare reprezintă un risc suplimentar.

Peste 1.000 de solicitări de asistență în 24 de ore

Call center-ul MAE a primit peste 450 de apeluri în 24 de ore. Misiunile diplomatice și consulare din teren au primit alte sute de solicitări.

Totalul depășește 1.066 de cereri de asistență, fără a include solicitările din Emiratele Arabe Unite.

Numărul de persoane care operează centrala de urgență a fost dublat prin decizia ministrului.

Cazuri vulnerabile, prioritate maximă

Printre românii blocați se află copii, minori, familii cu vârstnici, persoane în tratament medical și persoane cu nevoi speciale. Aceștia reprezintă prioritatea numărul 1 pentru echipele consulare.

MAE precizează că intensitatea operațiunilor militare actuale depășește ce s-a văzut în vara anului trecut. Nimeni nu poate estima cu precizie cât va dura conflictul.

Prima veste bună: 300 de români părăsesc Israelul

Circa 300 de cetățeni români sunt în curs să plece din Israel spre Egipt. O echipă consulară trimisă de Ambasada României din Cairo îi va prelua la sosire. Este primul grup care părăsește zona directă de conflict.

Câți români sunt blocați, țară cu țară

Israel: 624 de cetățeni români, dintre care circa 30 sunt minori.

Qatar: 159 de cetățeni, dintre care 19 minori.

Iordania: 99 de cetățeni.

Oman: circa 90 de turiști.

Ramallah: 46 de cetățeni.

Arabia Saudită: 25 de cetățeni, dintre care 3 copii.

Iran: 9 persoane.

Kuweit: 6 adulți și 2 copii.

Irak: 1 cetățean cu zborul anulat.

Emiratele Arabe Unite: câteva sute de persoane – cifra exactă încă se clarifică.

În Siria nu există solicitări de repatriere. În Liban au fost solicitări de informații, dar nu și de repatriere.

Românii blocați în aeroporturi

O categorie aparte o reprezintă românii care nu intenționau să ajungă în zonă. Zborurile cu tranzit prin Qatar sau Emiratele Arabe Unite au fost anulate din cauza închiderii spațiului aerian. MAE le recomandă acestora să contacteze liniile aeriene și agențiile de turism – acestea au obligații legale de asistență.

În Emiratele Arabe Unite, românii cazați în hoteluri vor beneficia de prelungirea șederii fără costuri suplimentare. Cei blocați în aeroport vor fi asistați de liniile aeriene cu cazare, hrană și apă.

Frontiere terestre, o opțiune riscantă

Unele țări din regiune au frontierele terestre deschise. Totuși, MAE avertizează că deplasările în zonă sunt extrem de periculoase. Atacurile aeriene vizează și clădiri civile, porturi și infrastructură nemilitară.

MAE reamintește că înregistrarea la consulat rămâne obligatorie pentru toți românii din zonă.

Incidentul a avut loc pe 1 martie, în apropiere de portul Muscat, provocând îngrijorare în rândul comunității maritime internaționale.

Potrivit V.Ships Asia, compania care administrează produsul tanker MKD VYOM, vasul sub pavilionul Insulelor Marshall a fost lovit de un proiectil suspect în timp ce naviga în apele internaționale. Explozia a declanșat un incendiu în zona motorului, unde un membru al echipajului își desfășura activitatea la momentul impactului, scrie Reuters.

„Cu profund regret confirmăm decesul unui membru al echipajului, care se afla în sala motoarelor în momentul incidentului”, se arată în declarația oficială a companiei.

Autoritățile navale și echipele de intervenție au fost alertate imediat după producerea exploziei, iar nava a primit asistență pentru stingerea incendiului și evaluarea pagubelor.

Echipajul rămas a fost evacuat temporar din zona afectată pentru a asigura siguranța personalului, conform procedurilor standard în astfel de situații.

De asemenea, compania a precizat că încearcă să stabilească circumstanțele exacte care au condus la tragicul incident și colaborează cu autoritățile locale și maritime pentru o anchetă completă.

Cea mai dificilă situație în trafic este pe DN1 Ploiești-Brașov, unde se formează coloană între Sinaia și Comarnic, pe sensul Brașov-Ploiești.

De asemenea, A3 București-Ploiești înregistrează circulație intensă spre Capitală, iar A1 București-Pitești are valori crescute pe sensul București.

Pe DN7 Râmnicu Vâlcea-Sibiu, valorile de trafic sunt ridicate în zona localităților Proieni și Călimănești, în direcția Sibiu-Râmnicu Vâlcea.

Trafic normal este raportat pe A2 București-Constanța și A7 Ploiești-Adjud.

Comentariile sale au venit la o zi după ce campania de bombardamente americano-israeliană asupra Iranului a ucis liderul suprem al țării, Ayatollah Ali Khamenei, care ocupa această funcție din 1989, scrie AlJazeera.

Baghaei a mai spus, într-un interviu pentru rețeaua libaneză Al-Mayadeen, că țara sa „apără întreaga regiune, nu doar Iranul”.

El a numit uciderea lui Khamenei „o crimă internațională și un război împotriva Iranului”.

Iranul și-a mobilizat toate capacitățile pentru a-și apăra suveranitatea, iar forțele armate sunt cele care decid tipul de arme și țintele, a precizat Baghaei.

Oficialul a explicat, de asemenea, că „mulți știu cât de mult apreciază și respectă Iranul țările din regiune”, adăugând că Teheranul nu are nicio problemă cu națiunile sau țările din zonă.

Arafi a menținut relații interconfesionale constante cu Vaticanul, potrivit Il Messaggero.

În iunie 2022, a avut o lungă întâlnire cu Papa Francisc, purtând un mesaj din partea lui Khamenei. I-a cerut lui Bergoglio să apere „populațiile palestiniene și yemenite oprimate”. Papa i-a transmis salutări lui Khamenei și și-a exprimat acordul.

După conclavul recent, Arafi l-a felicitat pe Papa Leon, sperând că noul Pontif se va pronunța „pentru consolidarea rolului valorilor religioase în promovarea justiției și păcii”.

Poziție dură față de femei

În timpul protestelor care au urmat morții Mahsei Amini, Arafi nu a ezitat. „Cei care atacă clerul ar trebui să știe că turbanul va deveni giulgiul lor”, a declarat ayatollahul.

Canada l-a sancționat pentru rolul său în represiunea internă.

Un teolog iranian de la Roma îl descrie însă pe Arafi într-o lumină pozitivă. Shahrzad Houshmand predă la Universitatea Gregoriană și l-a evocat pe Vatican News în perioada pandemiei.

Potrivit acestuia, clerul șiit viza o alianță între religii. Scopul: lupta comună împotriva pandemiei, războaielor, terorismului și armelor nucleare.

Houshmand a subliniat autoritatea lui Arafi la Qom. Centrul academic pe care îl conducea primește peste 50.000 de studenți. Alți studenți sunt împrăștiați în numeroase țări din lume.

Profilul omului forte

Născut în 1959 în provincia Yazd, Arafi a plecat la Qom la 11 ani pentru studii religioase. Ascensiunea sa a fost gestionată atent după ce Khamenei a devenit lider suprem în 1989. La doar 33 de ani era deja lider al rugăciunii de vineri — semn clar al încrederii liderului suprem.

Vorbește fluent engleza, a publicat aproximativ 20 de cărți și susține folosirea inteligenței artificiale pentru exportul ideologiei islamice.

În cei opt ani ca rector al Universității Internaționale Al-Mustafa, afirmă că a convertit 50 de milioane de persoane la islamul șiit.

Protestatarii au încercat să pătrundă în zona puternic securizată, aruncând cu pietre și scandând lozinci împotriva prezenței americane.

Forțele de securitate au ripostat cu gaze lacrimogene și alte măsuri pentru a dispersa mulțimea și a menține controlul asupra perimetrului.

Potrivit martorilor și agențiilor internaționale de presă, manifestațiile sunt motivate de tensiunile regionale și de sprijinul pentru grupările armate pro-iraniene active în Irak. În ciuda intervenției forțelor de ordine, protestatarii continuă să se adune în apropierea ambasadei americane.

Autoritățile irakiene monitorizează situația.