Mediafax

Google a anunţat lansarea Genie 3, un model AI dezvoltat de divizia sa DeepMind, care permite simularea convingătoare a mediului real.

Modelul poate genera scenarii complexe, precum depozite industriale sau pârtii de schi, direct din comenzi text, şi este văzut ca un element esenţial în cursa pentru atingerea inteligenţei artificiale generale (AGI), un sistem AI capabil să efectueze majoritatea sarcinilor umane, nu doar sarcini punctuale.

Potrivit Google, Genie 3 va avea aplicaţii importante în antrenarea roboţilor şi vehiculelor autonome, oferindu-le posibilitatea de a „explora” medii fizice virtuale, dar cu un grad ridicat de realism.

De exemplu, un robot ar putea învăţa să opereze într-un depozit simulat, experienţă ce ar putea fi transpusă ulterior în realitate.

„Ne aşteptăm ca această tehnologie să joace un rol esenţial în progresul către AGI, pe măsură ce agenţii AI vor avea un rol din ce în ce mai mare în lume”, a transmis Google DeepMind.

Modelul Genie 3 nu este disponibil publicului larg şi Google nu a anunţat o dată oficială de lansare, invocând limitări actuale ale sistemului.

Demonstraţii private au arătat simulări de durată mai mare decât modelele video actuale, precum Veo 3, care generează doar câteva secunde de conţinut.

Genie 3 este doar unul dintre proiectele prin care Google îşi consolidează poziţia în cursa pentru supremaţia în AI, într-un context în care competiţia cu OpenAI şi alţi jucători importanţi din industrie se intensifică.

Specialiştii susţin că modelele de tip „world model” ar putea ajuta inclusiv la dezvoltarea modelelor lingvistice mari. „Dacă oferim unei AI dezcorporate abilitatea de a se ‘întrupa’, fie şi virtual, aceasta poate explora o lume şi îşi poate creşte capacităţile,” a declarat Andrew Rogoyski de la Institute for People-Centred AI, Universitatea din Surrey.

Articolul Google face un nou pas către inteligenţa artificială generală cu modelul Genie 3 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

UPDATE: Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” anunță oficial decesul lui Ion Iliescu, survenit marți, 5 august 2025, la ora 15:55.

Fostul președinte al României era internat în unitatea medicală din data de 9 iunie. Pe parcursul celor 57 de zile de spitalizare, o echipă medicală multidisciplinară i-a asigurat îngrijirea și tratamentul necesare.

„Spitalul transmite sincere condoleanțe familiei și apropiaților”, se arată în comunicatul instituției.

ȘTIREA INIȚIALĂ: Ion Iliescu a încetat din viață pe 5 august 2025, potrivit surselor Mediafax. Anunțul oficial al decesului va fi făcut de spital în următoarele minute.

Starea generală a fostului președinte Ion Iliescu s-a deteriorat sâmbătă dimineață, cu instalarea progresivă a disfuncțiilor multiple de organe, cu afectare respiratorie severă și rezervă ventilatorie semnificativ redusă, potrivit Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.

Ion Iliescu a fost internat de urgență în ziua de 10 iunie, la secția ATI. În vârstă de 95 de ani, fostul șef de stat al României, a acuzat stări de rău și a fost dus de urgență la Spitalul SRI din Balotești, „Agripa Ionescu”, prezentând complicații cardio-respiratorii.

Ion Iliescu și traseul unui lider controversat al României postcomuniste

Ion Iliescu, figură centrală a scenei politice românești de după 1989, a fost un personaj cheie în tranziția de la regimul comunist la democrație. A fost crescut de mătușa sa și a urmat școala în Oltenița, apoi liceele „Spiru Haret”, „Sfântul Sava” și Industrial-Polizu în București.

În 1950, s-a înscris la Politehnica din București, studiind hidroenergia. Cu ajutorul Anei Pauker, a primit sprijin pentru a-și continua studiile la Institutul Energetic din Moscova (1950–1954). În 1951, s-a căsătorit cu Nina Șerbănescu, cercetătoare în domeniul coroziunii metalelor.

După finalizarea studiilor, a lucrat ca inginer proiectant și a fost activ în structurile studențești, fiind fondatorul Uniunii Asociațiilor Studenților din România în 1956.

După revenirea în România, a fost propulsat rapid în structurile de conducere ale Partidului Comunist, devenind, în anii ’60 și ’70, ministru al Tineretului și prim-secretar al UTC.

Din 1949, s-a implicat activ în Partidul Comunist, urcând în ierarhia organizației de tineret și devenind ulterior membru al Comitetului Central al PCR. Între 1967 și 1971, a fost ministru pentru problemele tineretului, iar ulterior a ocupat funcții de conducere în administrațiile județene din Timiș și Iași. În 1979 a devenit membru permanent în Consiliul de Stat.

În 1984 a fost exclus din conducerea partidului, fiind acuzat de „deviere intelectualistă”. Ulterior, a condus Consiliul Național al Apelor și Editura Tehnică, iar în paralel a fost președinte al Federației Române de Caiac-Canoe.

Revoluția din 1989 și primul mandat prezidențial

Revenirea sa în prim-plan s-a produs în decembrie 1989, când, după căderea regimului Ceaușescu, a apărut ca lider al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN). Iliescu a apărut în prim-plan în seara de 22 decembrie 1989, când a anunțat la televiziune crearea CFSN – noua structură provizorie de conducere a statului.

Pe 27 decembrie a fost ales președinte al acestui organism. În această calitate, Iliescu a devenit la scurt timp primul președinte al României postcomuniste, câștigând alegerile din 1990 cu un scor covârșitor.

Mandatul său a fost marcat de tranziția dificilă către economia de piață, dar și de evenimente violente precum mineriadele (1990 și 1991), pentru care a fost ulterior acuzat că a instigat la violență. De altfel, implicarea sa în reprimarea manifestațiilor din Piața Universității i-a adus critici constante, iar dosarul Mineriadei, redeschis după 2017, l-a vizat direct.

După o pauză între 1996 și 2000, Ion Iliescu a revenit la Cotroceni pentru un al treilea mandat prezidențial, încheiat în 2004. În această perioadă, România a făcut pași importanți spre aderarea la NATO și UE, dar imaginea sa a rămas asociată cu trecutul comunist și ambiguitățile tranziției.

După retragerea din viața politică activă, a continuat să aibă un rol simbolic în PSD și să comenteze sporadic viața politică. De-a lungul anilor, a fost criticat pentru refuzul de a condamna deschis comunismul și pentru lipsa de asumare a responsabilității în legătură cu violențele de după 1989.

În pofida controverselor, Ion Iliescu rămâne una dintre cele mai influente și longevive figuri ale istoriei post-decembriste, marcând prin deciziile sale direcția pe care a urmat-o România în primii ani de libertate.

Articolul Ion Iliescu a murit. Fostul președinte avea 95 de ani / Ora oficială a decesului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Valul de căldură extremă care afectează Iranul duce la închiderea băncilor și a instituțiilor publice în Teheran și alte orașe iraniene, începând de miercuri. Măsura a fost luată marți, după ce meteorologii au emis avertizări de disconfort termic sever pentru nouă provincii, valabile mai multe zile. Rezervele de apă și energie sunt la limită, punând o presiune suplimentară pe infrastructura învechită.

Temperaturile au depășit 50°C în anumite zone din Iran, precum orașul Abadan, considerat „printre cele mai fierbinți locuri de pe Pământ în această vară”, potrivit Associated Press, citată de AP News.

Puterea nucleară care nu-și poate asigura propria energie

În capitala Teheran, termometrele au trecut de 40°C, iar autoritățile au făcut apel la populație să evite activitățile în aer liber în orele de vârf și „să economisească apă și energie”.

Iranul produce în prezent aproximativ 62.000 megawați/oră, însă necesarul real se ridică la 80.000 de megawați, spun oficialii. Rețeaua, deja slăbită, funcționează la limită. Capitala și alte orașe importante se confruntă cu întreruperi programate de electricitate, de două ore la fiecare două zile, fiind așteptate să urce „la patru ore”.

Localnicii au protestat pentru soluții eficiente în fața sediului companiei Tavanir, deținută și controlată de Ministerul Energiei din Iran și responsabilă de generarea, distribuția și transportul energiei electrice. Una dintre cauzele structurale ale crizei este lipsa investițiilor și a accesului la piesele necesare reparațiilor: „Anii de sancțiuni americane și dificultățile în aprovizionare au făcut imposibilă întreținerea rețelei electrice deja ineficiente”, notează AP.

Centrala nucleară de la Bushehr, singura sursă de energie atomică a țării, contribuie cu doar 1.000 de megawați/oră și este oprită timp de două luni pe an pentru mentenanță.

Închiderea instituțiilor de miercuri nu este prima decizie de acest fel în Iran. Măsuri similare au fost aplicate și vara trecută, arătând o tendință clară de criză recurentă.

Articolul Paralizat de caniculă, Iranul își închide instituțiile apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Reprezentanţii spitalului bucureştean au confirmat decesul fostului preşedinte al României.

„Astăzi, 5 august 2025, domnul Ion Iliescu a încetat din viaţă, decesul fiind înregistrat la ora 15:55. Spitalul Clinic de Urgenţă Prof. Dr. Agrippa Ionescu transmite sincere condoleanţe familiei şi apropiaţilor”, au transmi reprezentanţii unităţii medicale.

Ion Iliescu a fost internat la spitalul bucureştean începând cu 9 iunie.

„Pe parcursul celor 57 de zile de spitalizare echipa medicală multidisciplinară a depus toate eforturile pentru a-i asigura îngrijirea şi tratamentul necesare”, au mai transmis cei de la spital.

Fostul preşedinte Ion Iliescu a murit la vârsta de 95 de ani. Fostul preşedinte al României s-a stins din viaţă după ce organele i-au cedat. Fostul preşedinte suferea de cancer pulmonar, era internat de aproape două luni la Spitalul „Agrippa Ionescu” din Capitală, unde a mers la cerere.

Articolul Ora oficială a decesului lui Ion Iliescu. Anunțul Spitalului „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Cu profundă tristețe am aflat vestea trecerii la cele veșnice a fostului președinte al României Ion Iliescu. În aceste momente de durere, transmit sincere condoleanțe familiei îndoliate, celor apropiați și tuturor care l-au cunoscut și prețuit”, a scris Grindeanu într-o postare pe Facebook.

Acesta a subliniat rolul lui Iliescu în momentele-cheie ale tranziției României, amintind de aderarea la NATO și Uniunea Europeană, dar și de influența sa asupra direcției social-democrate postdecembriste.

„Pentru mine și colegii mei din PSD, Ion Iliescu rămâne liderul social-democrat care a marcat fundamental evoluția partidului, un politician care a demonstrat o profundă empatie față de toți cei aflați în dificultate”, a adăugat Grindeanu.

El a concluzionat că, „indiferent de opiniile divergente, contribuția sa la tranziția spre democrație a țării rămâne parte a memoriei colective”.

„O personalitate marcantă a istoriei recente, Ion Iliescu, primul președinte al României democratice, a avut o contribuție majoră în momente definitorii pentru destinul românilor, precum aderarea la NATO și Uniunea Europeană. Pentru mine și colegii mei din PSD, Ion Iliescu rămâne liderul social-democrat care a marcat fundamental evoluția partidului, un politician care a demonstrat o profundă empatie față de toți cei aflați în dificultate. Indiferent de opiniile divergente, contribuția sa la tranziția spre democrație a țării rămâne parte a memoriei colective. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a scris Grindeanu.

Articolul Sorin Grindeanu, despre Ion Iliescu: „Contribuția sa la tranziția spre democrație a țării rămâne parte a memoriei colective” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Medicii au fost rezervați în privința șanselor sale de supraviețuire încă din momentul internării, iar ultimele zile le-a petrecut sub supraveghere permanentă, în stare critică.

Iliescu, cel care a condus România în primii ani de după Revoluția din 1989 și a avut trei mandate de președinte, a fost un personaj politic care a împărțit opinia publică între susținători înfocați și critici vehemenți. Figura centrală a tranziției post-comuniste, a rămas în istoria politică pentru modul în care a gestionat perioada de după căderea regimului Ceaușescu, dar și pentru evenimentele controversate din 1990 și 1991, care l-au urmărit până la sfârșitul vieții.

Ce religie avea Ion Iliescu?

În ceea ce privește credința, Ion Iliescu a fost botezat în Biserica Ortodoxă Română și a crescut într-o familie considerată evlavioasă. Cu toate acestea, în plan personal și public, a fost perceput mai degrabă ca un liber-cugetător, unele surse numindu-l chiar ateu. În timpul unei dezbateri televizate din campania prezidențială din 1996, întrebat direct de Emil Constantinescu dacă crede în Dumnezeu, Iliescu a răspuns că, deși păstrează elementele fundamentale ale moralei creștine, nu își etalează credința și nu o folosește ca instrument politic. Această declarație a fost interpretată ca o distanțare de religie, iar analiștii au susținut ulterior că acel moment a contribuit decisiv la pierderea alegerilor în fața contracandidatului său.

Dincolo de dispute, Ion Iliescu a rămas până în ultima clipă un om al statului. Chiar și în ultimii ani, când sănătatea i s-a șubrezit vizibil, a continuat să fie urmărit de anchete și să fie prezent în dezbateri despre trecutul României. Moștenirea sa politică rămâne una complexă: pentru unii, a fost salvatorul României de haosul post-revoluționar; pentru alții, simbolul unui trecut de care țara nu s-a desprins complet.

Articolul Ce religie avea Ion Iliescu? Fostul președinte al României a fost perceput ca „liber cugetător” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„România a pierdut astăzi una dintre cele mai influente personalități ale istoriei sale recente. Ion Iliescu, lider emblematic al social-democrației românești, a fost o figură definitorie pentru tranziția țării noastre către valorile democratice și europene după Revoluția din decembrie 1989”, spune Marcel Ciolacu.

Ciolacu afirmă că, în calitate de președinte al României și conducător al celui mai important partid de stânga, Iliescu a jucat un rol esențial în stabilizarea și reconstrucția democratică a statului român.

„A contribuit decisiv la deschiderea drumului României către NATO și Uniunea Europeană, promovând o viziune strategică în acest sens. Declarația de la Snagov din 1995 și revizuirea Constituției din 2003 rămân momente definitorii ale acestui parcurs. Ion Iliescu a crezut în dialog, echilibru și solidaritate. A fost un intelectual autentic, un om al ideilor și al principiilor, care a promovat constant valorile sociale și binele comun. Într-o carieră politică de excepție, s-a distins prin calm, consecvență și rațiune”, mai spune Marcel Ciolacu.

Ciolacu a transmis „un omagiu de respect și recunoștință pentru tot ceea ce a însemnat pentru România și pentru Partidul Social Democrat”, precum și „sincere condoleanțe familiei și celor apropiați”.

Fostul președinte Ion Iliescu a murit la vârsta de 95 de ani. Fostul președinte al României s-a stins din viață după ce organele i-au cedat. Fostul președinte era internat de aproape două luni la Spitalul „Agrippa Ionescu” din Capitală.

Articolul Ciolacu: România a pierdut una dintre cele mai influente personalități ale istoriei sale recente apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Mesajul a fost trimis de reprezentanţii Guvernului.

„Cu profund regret, Guvernul anunţă încetarea din viaţă a fostului preşedinte al României, domnul Ion Iliescu. Fostul preşedinte al statului român a decedat astăzi, 5 august 2025, la Spitalul Clinic de Urgenţă Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, a transmis Guvernul.

Totodată, Guvernul României transmite condoleanţe familiei şi tuturor celor apropiaţi şi anunţă că detaliile privind programul funeraliilor de stat organizate în onoarea fostului şef al statului român Ion Iliescu vor fi comunicate în perioada următoare.

Fostul preşedinte Ion Iliescu a murit la vârsta de 95 de ani. Fostul preşedinte al României s-a stins din viaţă după ce organele i-au cedat. Fostul preşedinte suferea de cancer pulmonar, era internat de aproape două luni la Spitalul „Agrippa Ionescu” din Capitală, unde a mers la cerere.

Articolul Anunțul oficial al guvernului după decesul lui Ion Iliescu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

A traversat de două ori Canalul Mânecii, a parcurs Dunărea de la izvoare până la Marea Neagră, a înotat în Rin din Konstanz până în Olanda, iar acum, ultima oară, a străbătut înot râul Main din Hilpolstein până la vărsarea acestuia în Rin.

Se numește Avram Iancu, are 49 de ani și are o ambiție: să demonstreze unitatea Europei prin fluviile fără granițe.

În aventura sa, românul a fost însoțit de un echipaj alcătuit din doi membri și supravegheat permanent de autoritățile germane, pe toată distanța de 37,8 km.

„Rhein, Main, thank you!”

Fără să poarte un costum de neopren, doar în slip, o cască și o pereche de ochelari, Avram Iancu (de profesie bibliotecar, devenit înotător de anduranță), a făcut acest lucru chiar în ziua de aniversare a căsătoriei sale.

Soția sa l-a așteptat la punctul final al acestei etape.

Cel mai important moment a fost atins la confluența cu Rinul, unde și-a întâmpinat familia și prietenii, care-l așteptau cu steagurile României, Germaniei și al Uniunii Europene, după cum notează presa germană.

Acest episod este o etapă din proiectul mai de anvergură al lui Avram Iancu, intitluat „Cross Continental Swim”, care urmărește să lege simbolic fluviile Europei, înotând de la Marea Nordului la Marea Neagră.

Etapa de pe Main face parte din ruta care va merge acum spre est, prin canalul Main-Dunăre, spre Kelheim și apoi până la Deltă.

La ieșirea din apă, emoționat vizibil, Avram Iancu a spus: „Rhein, Main, thank you! You connect Europe”.

Articolul Avram Iancu, românul care vrea să demonstreze unitatea Europei înotând în toate fluviile ei / A înotat în Main până la vărsarea lui în Rin apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Fostul președinte Ion Iliescu a murit la vârsta de 95 de ani. El s-a stins din viață după ce organele i-au cedat, au declarat pentru Mediafax surse oficiale.

Imaginile UNICE pe care vi le prezentăm azi surprind parcursul său ca președinte și actor politic influent, de la începutul anilor ’90 până la ultimele sale apariții oficiale.

Ion Iliescu a murit

Ion Iliescu a fost primul președinte al României după 1989 și o figură centrală a scenei politice din primele decenii postcomuniste. A deținut trei mandate în fruntea statului: 1990–1992, 1992–1996 și 2000–2004. În decembrie 1989, a preluat conducerea Frontului Salvării Naționale, structura care a administrat perioada de tranziție după căderea regimului Ceaușescu.

A avut o carieră politică de durată, marcată atât de momente definitorii pentru istoria recentă a României, cât și de controverse. A fost implicat în evenimente precum Mineriadele și a fost asociat cu dezbaterile privind reforma instituțională și relația cu trecutul comunist. După retragerea din viața politică activă, Ion Iliescu a avut apariții publice tot mai rare.

Articolul Imagini UNICE cu Ion Iliescu. Așa s-a scris istoria | GALERIE FOTO din arhiva Mediafax apare prima dată în Mediafax.