Mediafax

Simptomele sunt evidente. Rata de creștere economică este redusă, nu mai asigură convergență. Investițiile reduse în cercetare-dezvoltare, tehnologie și capital uman fac imposibilă tranziția către o economie bazată pe inovare. Pierderea ”avantajului competitiv” al forței de muncă ieftine nu este compensată de investiții în capitalul uman, România se deprofesionalizează în multe domenii. Se perpetuează o dependență excesivă de sectoare tradiționale și de exporturi cu valoare adăugată redusă în condițiile unor importuri cu valoare adăugată ridicată.

Arhitectura instituțională a României este încă imatură, reactivă, fără algoritmi de avertizare timpurie eficienți. Dependența aproape exclusivă de intrările de capital străin ajută în unele sectoare dar îngreunează în altele. După 20 de ani în care s-a manifestat un proces de investire (intrările de capitaluri străine erau mai mari decât ieșirile), în ultimii 7 ani cel puțin are loc procesul de dezinvestire (ies capitaluri străine din România într-o măsură mai mare decât intră). Pe termen mediu, lipsa unui model românesc bazat pe Productivism va dezgoli toate vulnerabilitățile sistemului actual de funcționare a economiei și societății românești.

Plasa de siguranță socială este volatilă, au fost câțiva ani în care s-a consolidat și mulți ani în care arată precum o ”sită cu care vrei să cari apă”. 10% dintre cetățenii români cei mai bogați dețin 59% din averea netă a României, iar 50% dintre cetățenii români cei mai săraci dețin 4% din averea netă (vezi World Inequality Database, 2025). Cu toate că au existat creșteri consistente de venituri în ultimii ani, lipsa unui mecanism de impozitare progresivă a accentuat polarizarea. Polarizarea economică și socială accentuată conduce la tensiuni sociale și politice și mai pronunțate decât cele de până acum.

Tabloul prezent al economiei românești nu asigură premisele unei dezvoltări sustenabile viitoare. Nu avem motoarele pentru a ieși din stagnarea specifică “sindromului portughez” și a face tranziția către o economie bazate pe creștere endogenă, cu valoare adăugată mare – forță de muncă creativă, calificată și bine plătită, inovare și cercetare – dezvoltare.

Modelul economic promovat de doctrina neoliberală a ajuns la saturație de ani buni în România. Haosul provocat în economie prin credința exclusivă în virtuțile pieței libere a condus la o formă de capitalism primitiv, caracterizat de crize profunde, eliminarea a milioane de locuri de muncă, distrugerea clusterelor industriale de competitivitate, pierderea masivă de anvergură economică, polarizare continuă şi degradarea plasei de siguranţă socială.

Nu se mai poate continua utilizând modelul economic centrat pe dependența cvasitotală de intrările de capital străin, pe un model bazat prea puțin pe producție și prea mult pe importuri. România nu mai poate vinde și ultimele companii de stat profitabile, aflate în domeniile strategice. România nu mai poate continua să se îndatoreze accelerat din cauza unui sistem de tip paradis fiscal, cu o colectare redusă a unor taxe și impozite printre cele mai mici din UE și evaziune fiscală anuală cât bugetele agregate ale educației, sănătății și agriculturii. Toate acestea conduc la distrugerea totală a firavei suveranități economice – cea care a mai rămas.

Continuarea implementării acestui model va conduce la țintuirea României în periferie și accentuarea decalajelor față de țările din regiune – Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia și chiar Bulgaria. Concretizarea acțiunilor privind privatizarea educației și a sănătății precum și privatizarea unor companii strategice din economie ar transforma economia românească într-una complet dependentă de strategii și politici externe. Se va ajunge la situația în care viitoarele guverne – indiferent de culoarea politică – vor suferi de fenomenul tye hands “legării mâinilor autorităților decidente de politici publice”, fiind din ce în ce mai dificilă construirea unei viziuni de dezvoltare economică.

Am trecut în revistă 10 argumente pentru care modelul economic actual și-a terminat potențialul, ”sufocând” economia și societatea românească. Analizez factorii creșterii economice din funcția de producție Solow-Swan completată de funcția Lucas, care să includă motoare ale creșterii economice endogene. Concret, voi avea în vedere elementele calitative și cantitative ale factorilor de producție clasici muncă și capital dar și neofactorii cuprinși în Productivitatea totală a factorilor (progresul tehnologic, calitatea instituțiilor, a educației, inovarea si cercetarea, gradul de intermediere financiară, alocarea eficientă a resurselor, libertatea economică etc).

1. Imaturitatea instituțională

Lipsește o viziune asupra modernizării instituționale, afectate fiind libertatea economică și motoarele ”distrugerii creatoare” teoretizate de Joseph Schumpeter. Deși România a implementat acquis-ul comunitar, arhitectura instituțională arată mai degrabă a ”formă fără fond”. Sistemul instituțional este încă lent, reactiv, cu proceduri și reglementări greoaie. Există suprareglementare acolo unde nu este nevoie și subreglementare unde ar trebui ca procesul să fie foarte strict. Rezolvarea unor probleme pe terme scurt (stilul pompieristic) consumă peste 90% din activitatea guvernamentală la nivel central și local. Inovația impusă de intrările de capital uman tânăr și pregătit este marginală. Cooperarea între instituții se face dificil și durează mult, efectele unor dezechilibre afectând deja atât economia cât și societatea. Sistemul anticipativ, preventiv, se regăsește doar pe alocuri în sistemul public. Unitățile de politici publice nu mai există. Deși au existat mici progrese, România a rămas imatură instituțional. Așa cum arată dinamica indicatorului eficacității guvernamentale, România se află mult sub scorul înregistrat în țările europene dezvoltate. De fapt, suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest indicator.

Sursa World Bank, 2025

2. Deprofesionalizarea României

Capitalul uman în degradare. Insule de excelență într-o mare de mediocritate în sistemul de învățământ românesc. Un statut al profesorilor încă lipsit de demnitate, motivare și de instrumentele asigurării unui proces educațional cu valoare adăugată. Birocrație care suprimă dezvoltarea, sistem de stimulare ineficient și egalitarist – factori care frânează creșterea performanței. Câțiva elevi și studenți merituoși – din ce în ce mai puțini – care sunt ”furați” de potențialul de dezvoltare din țările occidentale. O masă consistentă de elevi și studenți fără pasiune pentru carte și cunoaștere, ”acaparați” de rețele sociale pline de nonvalori ”populare” și manipulați de fake-news.

Indicele capitalului uman calculat de Banca Mondială arată o stare suboptimal în România. Un copil născut astăzi ar urma urma să atingă doar 58% din potențialul său productiv în condiții ideale de educație și sănătate. Este un nivel semnificativ sub media regiunii Europa și Asia Centrală (69%) și a țărilor cu venituri ridicate (71%). Aceasta indică deficiențe majore în educație, sănătate și dezvoltare timpurie comparativ cu standardele internaționale.

Sursă foto: Sursa World Bank, 2025

3. Cercetarea – dezvoltarea – inovarea, ultima pe lista de priorități, atât la nivel public cât și în majoritatea companiilor private

Ultimele date Eurostat arată că România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește procentul cheltuielilor (publice și private) cu cercetarea-dezvoltarea-inovarea în PIB (0,5% din PIB România, față de media UE 2,2% din PIB, Bulgaria 0,8%, Ungaria 1,4% iar Polonia 1,6% din PIB). Potrivit ultimului Raport al Băncii Mondiale Enterprise Surveys 2023, doar 7,6% dintre firmele din România cheltuiesc pentru cercetare-dezvoltare inovare (mult în urma mediei din Europa și Asia Centrală = 19,6%). Situația este și mai gravă în ceea ce privește procentul companiilor din România care au introdus o inovație de proces (2%, semnificativ în urma mediei din Europa și Asia Centrală = 19,1%). România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI) 2022. Are cele mai mici scoruri la toate cele patru componente: Capital uman (educație digitală), Conectivitate, Integrarea tehnologiilor digitale în afaceri și Serviciile publice digitale. România are un decalaj semnificativ față de media UE. România se îndepărtează de țările aflate pe frontiera tehnologică, aceasta indicând șanse reduse pentru tranziția către o economie bazată pe inovare.

Susă foto: Eurostat, 2024

Sursa Comisia Europeană, 2024

4. Raritatea, sărăcia și slaba calificare a forței de muncă

Raritatea forței de muncă specializate. Eșecul reformelor privind ucenicia și parțial, a învățământului dual. Discrepanța dintre nevoia de forță de muncă specifică din anumite domenii și oferta de forță de muncă existentă. Lipsa programelor de formare continuă. In timp ce există deficit de forță de muncă acut în anumite sectoare economice, conform datelor Eurostat pentru anul 2024, România a avut a treia cea mai mică rată de ocupare dintre țările UE, cu 69,5% (față de media UE de 75,8%). Unul din patru tineri din România este șomer. Ponderea lucrătorilor care au venituri ce se află sub pragul stabilit pentru riscul de sărăcie în total lucrători (in work at-risk-of-poverty -rate) este de 10,9% in Romania, media UE este de 8%. Suntem pe locul 4 în UE, în baza clasamentului făcut de Eurostat cu date din anul 2024.

Sursa: Eurostat, 2025

Sursa: Eurostat, 2025

Modelul economic românesc este încă focusat pe sectoare cu valoare adăugată mică, bazat pe avantajul forței de muncă ieftine. “90% din valoarea adăugată este produsă în sectoarele cu valoare adăugată medie și scăzută, fiind exploatat avantajul comparativ al forței de muncă relativ ieftină și astfel avem o delocalizare a activităților de producție intensive în factorul muncă dinspre statele dezvoltate din Vest spre Estul Europei.“ (Stefan G., Aspecte structurale ale economiei românești, lucrare prezentată în cadrul Consiliului de Programare Economică, www.cnp.ro, 2019). Modelul economic românesc este mai puțin bazat pe producție și mai mult pe importuri. Datele Băncii Mondiale (Enterprises Surveys, World Bank, 2023) arată că România avea printre cele mai mici ponderi ale firmelor cu capital străin care apelau la inputuri din economia internă – în jur de 31,2% – mult sub Polonia (53,2%) și Bulgaria, unde ponderea inputurilor provenite din economia internă era de 50,6%. De asemenea, inadecvarea structurală se observă chiar și în rândul companiilor domestice, care apelau în proporție de 64,1% la inputuri din România (peste 70% în Bulgaria și Polonia).

5. Un model economic bazat pe inegalități nu poate funcționa sustenabil

Conform ultimelor date Eurostat: 33,8% dintre copiii din România (1,3 milioane de copii) trăiesc sub pragul de sărăcie și excluziune socială (locul 3 în UE, media UE27=24,2%); 5,3 milioane români au risc de sărăcie şi excluziune socială; 3,3 milioane români trăiesc în deprivare materială severă. În anul 2024, totalul veniturilor unei cincimi din populaţia ţării (cu veniturile cele mai mari) (raportul S80/S20) era de 4,6 ori mai mare decât totalul veniturilor celor 20% de persoane cele mai sărace (cu veniturile cele mai mici). Indicele Gini – ce măsoară distribuţia inegalităţii veniturilor a fost estimat, în anul 2024, la 28%, aproape de media UE. Conform INS, veniturile băneşti ce revin pe o persoană din cele 10% cele mai bogate gospodării (înregistrate statistic, oficial) sunt de 10,5 ori mai mari decât cele ce revin pe o persoană din cele 10% cele mai sărace gospodării din România. Tot în anul 2023, lipsa resurselor financiare a determinat o mare parte a gospodăriilor să nu poată plăti la timp pentru consumul utilităţilor. Astfel, 39,3% din totalul acestor gospodării, 39,9% din gospodăriile din mediul urban şi 38,8% din gospodăriile din mediul rural nu au posibilitatea plăţii la timp a serviciilor legate de întreţinerea locuinţei.

Vezi Galeria foto 2 Imagini

6. Slaba capitalizare a firmelor românești și dependența ridicată de capitalul străin

Astăzi, capitalul românesc este slab reprezentat. “Capitalul privat românesc deține 44% din cifra de afaceri din economie, capitalul străin 52% iar statul deține 4%” (supliment Ziarul Financiar – Capitalul Privat Românesc). Statul deține deja o pondere mică față de ceea ce ar fi necesar pentru a juca un rol decent în construirea unui model economic de dezvoltare. În România, Consiliul Fiscal definește 781 companii de stat. Acestea reprezintă 0,09% din numărul total de companii din România, aduc 9,7% din valoare adăugată brută totală din economie și angajează 5,9% din numărul total de salariați. Datele arată că sectorul public din România, reprezentat de companiile de stat, deținea sub o treime din totalul activității economice din sectoarele poștal și curierat, energie și gaz, apă, minerit, transport, industria chimică și agricultura.

7. Decapitalizarea economiei reale. Raritatea afacerilor de succes

Activitatea de producție din numeroase sectoare economice nu se califică pentru a primi credite de investiții. Conform studiilor BNR (Raportul de stabilitate financiară, 2024), din cele 832.000 de companii active, 258.000 sunt cu capitaluri negative. O treime din firmele din economie sunt subcapitalizate. Capitaluri negative ale firmelor din România de 29 mld euro la 31 dec 2023 și datorii față de acționari de cca. 54 mld euro. Gradul de îndatorare (datorii pe capitaluri) este de 158% în Romania , Spania are 60%, Germania și Belgia (89%), Austria (93%), Portugalia (96%), Franța (97%). Polonia are un grad de îndatorare de 111%, 128% în Ungaria, 162% în Germania și 170% în Franța. În Raportul asupra stabilității financiare 2024, firmele bancabile din România sunt în număr de 22455 (2,7% din numărul companiilor), din care 11 700 au un grad de îndatorare mai mic de 100% (cu un potențial de îndatorare de 213 mld. lei). Din cele 22455, circa 19000 sunt firme având capital privat autohton, 2 600 sunt firme străine și 291 sunt companii de stat. Companiile de succes din România, identificate de Direcția de Stabilitate Financiară (BNR), caracterizate de creștere rapidă, de peste 20% pe an timp de cel puțin 3 ani și cu mai mult de 10 salariați (conform metodologiei OECD), sunt în număr de 2642 companii (0,3% din 832.000 companii pe total), 13% din ele fiind corporații, 10% firme de mărime medie și 4% firme mici.

8. Finanțarea economiei reale se face anevoios. Intermedierea financiară este cea mai scăzută din UE

Dezechilibrele din economia reală conduc la o slabă dezvoltare a sectorului financiar. Accesul la finanțarea bancară este extrem de scăzut. Creditul ca pondere în PIB era de 24% din PIB în 2024, în Ungaria 31%, Polonia 38%, Bulgaria 51% și Cehia 52. Germania are 80%, Franța 107%, Italia 66%, Spania 72% iar Țările de Jos 94%. Raportul de Stabilitate Financiară al BNR 2024 mai arată subdezvoltarea sectorului financiar, exprimată prin indicatorul active sector bancar în PIB. Astfel, România are 51% din PIB în T4 2024, Polonia și Bulgaria 93%, Ungaria 106%, Cehia 131%, Germania 220%, Italia 139%, Spania 270% iar Țările de Jos 253%. În plus, se menține dependența companiilor nefinanciare de împrumuturile de la nerezidenți – datoria externă a companiilor nefinanciare este ridicată (80% provenind de la companiile nerezidente membre ale grupului din care fac parte companiile din România).

Sursa BNR, Raportul de stabilitate financiară, 2024

9.Dependența încă ridicată de băncile cu capital străin

Deși evoluția din ultimul an arată o consolidare a băncilor cu capital românesc (majoritar de stat sau privat), în România anului 2024, băncile cu capital majoritar străin dețin o pondere semnificativă a activelor nete în total, de 62,4%. Cele cu capital majoritar privat românesc au 23,3%, iar cele cu capital majoritar de stat 14,3% din total active nete deținute de sistemul bancar. Profitabilitatea este puternic concentrată, băncile mari din Top 10 obțin 85% din profiturile totale.

Conform Institutului Bruegel, la sfârșitul anului 2015 sectorul public (inclusiv ca efect al naționalizării unor bănci private) din zona euro deținea 16% din activele băncilor cu importanță sistemică. În totalul activelor deținute la nivel național de către băncile sistemice, băncile controlate de către stat reprezintă 80% în Slovenia, 68% în Portugalia, 57% în Luxemburg, 54% în Belgia, 50% în Irlanda, 32% în Olanda, 31% în Germania, 21% în Finlanda și 0% în Grecia. În Ungaria, cota medie de piață (2006-2016) a băncilor controlate de către stat a fost de 15,9%, iar în Polonia de 21%, conform FMI (2019).

• România este puternic dependentă de finanțarea externă. Creditorii externi dețin 44% din stocul datoriei publice totale (98 miliarde euro). Sistemul bancar (62,4% cu capital străin), clienții nerezidenți și fondurile private de pensii dețin împreună 89% din titlurile de stat emise pe piața internă, potrivit unui raport publicat anul acesta de Ministerului de Finanțe.

Întrebări și dileme

Privind în viitor, apar multe întrebări și dileme. Cum se poziționează România în lumea de mâine, având în vedere perioada de ciocnire a două cicluri lungi Kondratieff și lupta marilor puteri pentru supremația tehnologică, economică și militară ? Are România o viziune, are nevoie de o nouă Strategie de tip Snagov 2.0 ? Care trebuie să fie rolul statului român în sectoarele strategice ale economiei? Care ar trebui să fie rolul capitalului privat autohton? Cât este prea mult în ceea ce privește procesele de liberalizare și privatizare? Cum se poate construi o strategie națională și dacă se pot consensualiza interesele capitalului străin cu cele ale capitalului autohton și cu o strategie economică guvernamentală?

Este eficient să vinzi activele cele mai de preț ale României și dacă da, avantajul unor venituri mici pe termen scurt este mai mare decât pierderea unui flux de venituri viitoare permanente la bugetul de stat? Cum stimulăm economia, capitalul uman, dezvoltarea instituțională și financiară precum și creșterea intensității tehnologice ? Cum putem crea campioni regionali și europeni? Care este rolul jucat de România în arhitectura geopolitică europeană și globală?

Articolul Lecția de macroeconomie: Zece argumente despre ”sufocarea” modelului economic românesc actual apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Pe 27 iunie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat un decret care stabilește coordonarea sancțiunilor împotriva Rusiei cu cele impuse de Uniunea Europeană și Grupul celor Șapte, G7, conform unui anunț publicat pe pagina Administrației Prezidențiale.

Cu o zi mai devreme, liderii statelor din Uniune au fost de acord să extindă sancțiunile deja aplicate Rusiei pentru războiul declanșat împotriva Ucrainei, transmite Kyiv Independent. Totuși, noul pachet de sancțiuni, cel cu numărul 18, nu a fost aprobat, din cauza unui veto exprimat de Slovacia. Acesta ar fi vizat în special domeniile energetic și bancar ale Rusiei.

Decretul semnat de Volodimir Zelenski pune în aplicare o decizie a Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei (NSDC), care cere sincronizarea sancțiunilor ucrainene cu cele introduse de partenerii din Uniune și G7.

Potrivit documentului, măsurile restrictive adoptate de țările partenere trebuie prezentate Consiliului NSDC pentru aprobare în termen de cel mult 15 zile de la data intrării lor în vigoare.

Guvernul, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Banca Națională trebuie să asigure implementarea sancțiunilor aprobate de partenerii internaționali.

Articolul Zelenski adoptă un decret pentru alinierea sancțiunilor contra Rusiei cu cele ale UE și G7 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Israel a pus în aplicare o serie de operațiuni extrem de sofisticate pentru a elimina lideri militari iranieni și a încetini programul nuclear al Teheranului, acțiuni care au fost planificate în cel mai mare secret, timp de aproape trei decenii. Originea acestora se regăsește în anii ’90, când serviciile de informații israeliene au început construirea unei rețele extinse de agenți în interiorul Iranului, cu scopul de a derula o campanie de sabotaj de amploare, potrivit Wall Street Journal, preluat de presa franceză.

Campania a inclus infiltrarea discretă de echipamente prin valize, camioane și containere, pentru a construi sute de drone cu încărcături explozive, dar și atentate precise asupra unor oameni de știință nucleari iranieni. Rețeaua logistică creată de Mossad pe teritoriul iranian s-a dovedit esențială: piesele erau introduse fragmentat, uneori pe parcursul a mai multor luni, pentru a evita detecția, și apoi asamblate în locații conspirative din apropierea țintelor. Agenții sub acoperire au lucrat cu colaboratori locali și au folosit tehnologii avansate de comunicație criptată pentru coordonare.

Piloții armatei din Israel s-au antrenat pentru imposibil

În paralel, armata israeliană a investit ani întregi în antrenamente aeriene complexe, menite să compenseze distanța uriașă, de peste 1.600 de kilometri, până la țintele din Iran. Pentru a face posibil un raid aerian în adâncimea teritoriului iranian fără sprijin american direct, Forțele Aeriene Israeliene au dezvoltat o strategie de zbor autonom, bazată pe realimentări în aer, bruiaj electronic și zboruri la altitudine joasă pentru a evita radarele iraniene.

Piloții israelieni s-au antrenat să zboare în formații de 6-10 aeronave în jurul unui singur avion-cisternă, efectuând realimentări multiple în zbor. De asemenea, au învățat să sincronizeze lansarea rachetelor astfel încât acestea să lovească țintele la intervale de doar 15-20 de secunde, maximizându-și eficiența. O astfel de precizie a fost esențială pentru a neutraliza simultan mai multe sisteme de apărare antiaeriană, astfel încât adversarul să nu apuce să riposteze.

Antrenamente în Grecia, concepute pentru atacurile împotriva Iranului

Acest tip de pregătire a început încă din anul 2008, în cadrul operațiunii „Glorious Spartan”, când peste 100 de avioane de luptă din Israel au zburat până în Grecia pentru a simula un atac de lungă distanță. Grecia, membră NATO, a oferit un spațiu aerian similar ca topografie și distanță cu cel al Iranului, iar exercițiile au inclus chiar replici ale țintelor iraniene pentru antrenamente reale. Tot în această perioadă, Israelul a investit masiv în capabilități de atac cibernetic, dezvoltând viruși precum Stuxnet, creat în colaborare cu SUA, care a sabotat temporar programul nuclear iranian în 2010.

Premierul Benjamin Netanyahu a fost împiedicat de mai multe ori în anii trecuți să ordone un atac direct asupra Iranului, potrivit WSJ, dar căderea recentă a regimului sirian a deschis spațiul aerian, oferind Israelului libertatea necesară de acțiune. Ani întregi, avioanele israeliene erau limitate de prezența apărării antiaeriene rusești în Siria și de presiunile diplomatice ale Washingtonului. O „fereastră de oportunitate” s-a deschis odată cu prăbușirea regimului Assad și retragerea unei părți a forțelor rusești.

Lista țintelor: 250 de nume și locații

Un moment crucial a avut loc în noiembrie 2024, când forțele armate din Israel au convocat 120 de oficiali din serviciile de informații și din aviație pentru a stabili viitoarele ținte. Întâlnirea, desfășurată în cel mai strict secret la o bază militară din centrul Israelului, a avut ca scop prioritizarea obiectivelor în funcție de impactul asupra programului nuclear iranian și capacității de represalii a Teheranului.

A fost întocmită o listă cu peste 250 de obiective, printre care oameni de știință iranieni, instalații nucleare, lansatoare de rachete și lideri militari de rang înalt. Surse militare indică faptul că, pe lângă țintele fizice, a fost elaborată și o listă de noduri de comunicare și infrastructură cibernetică iraniană care urmau să fie lovite în paralel cu atacurile convenționale.

Ziua Z: 13 iunie 2025, un atac fără avioane în spațiul iranian

Pe 13 iunie 2025, Israel a lansat un atac direct asupra Iranului, susținând că regimul de la Teheran „se apropie de punctul fără întoarcere” în ceea ce privește dezvoltarea unei arme nucleare. Atacul a fost precedat de un val de confuzie informațională și de atacuri cibernetice asupra rețelelor de comandă iraniene, ceea ce a întârziat reacția autorităților.

Atacul a cuprins mai multe operațiuni cu nume de cod, dintre care cea mai notabilă a fost „Red Wedding” (Căsătoria Roșie), inspirată de celebrul masacru din serialul Game of Thrones. În numai câteva ore, unii dintre cei mai înalți comandanți militari ai Iranului au fost eliminați. Potrivit WSJ, atacurile au fost realizate cu drone autonome și rachete ghidate lansate din afara spațiului aerian iranian, evitând contactul direct între trupele israeliene și solul iranian.

Narnia: nouă specialiști nucleari eliminați în câteva minute

În paralel, o altă operațiune, supranumită „Operațiunea Narnia” după universul fantastic creat de C.S. Lewis, a reușit să asasineze nouă cercetători iranieni în știința nucleară aproape simultan, chiar la casele lor din Teheran. Informațiile exacte despre localizarea și rutina acestor cercetători indică o infiltrare profundă în rețelele interne de securitate ale Iranului. Sursele WSJ au relatat despre dispozitive explozive plasate cu ajutorul unor colaboratori iranieni sau infiltrați sub acoperire.

Planul a fost considerat atât de ambițios încât până și arhitecții săi s-au îndoit că ar putea fi dus la capăt: „Era foarte greu de știut dacă va funcționa”, a declarat generalul-maior Oded Basiuk, șeful direcției operațiunilor militare israeliene.

Dezvăluirile preluate de sursa citată se bazează pe mărturiile a 18 actuali și foști oficiali din serviciile de securitate israeliene și americane și oferă o perspectivă rară asupra modului în care Israelul a conceput și a desfășurat, pe parcursul a aproape trei decenii, un plan meticulos și ambițios de a lovi strategic Iranul, pe care Israelul s-a temut că nu-l va putea duce la bun sfârșit.

Articolul Spionaj, sabotaj și precizie milimetrică: Pas cu pas, planul de 30 ani, aplicat de Israel, pentru a lovi Iranul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Avem localități care cer stadioane de 30.000 de locuri, dar unele nu s-au umplut niciodată. Dacă e o prioritate locală, atunci să contribuie și primăria – cu 15%, 20%, 25%, în funcție de bugetul propriu. Asta înseamnă asumare”, a spus Bolojan.

Premierul susține că o astfel de abordare ar încuraja o planificare mai realistă și o dimensionare corectă a proiectelor.

„Când plătești și tu, te întrebi dacă nu e suficient un stadion de 5.000 de locuri în loc de 12.000. Dacă e gratis, ceri maximum. Dacă pui bani, gândești altfel”, a explicat el.

El a mai precizat că aceste contribuții ar trebui făcute pe parcursul execuției lucrărilor, în conturi dedicate, pentru a evita situațiile în care primăriile promit implicare, dar nu respectă angajamentele.

„Nu avem bani să rezolvăm probleme vitale, dar cerem proiecte grandioase. Dacă punem reguli clare, corecte, doar cei care chiar au nevoie vor veni cu cofinanțare”, a mai spus Bolojan.

Articolul Primăriile ar putea cofinanța construirea de noi stadioane, spune Ilie Bolojan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Astăzi (vineri – n.r.), prin Hotărâre de Guvern, am redus numărul membrilor Comitetului Interministerial care coordonează activitatea Exim Banca Românească – de la 17 la doar 5 membri”, anunță ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

El precizează că indemnizațiile membrilor acestui comitet scad de la 21.000 de lei la 5.000 de lei.

„Este primul comitet de acest tip în care se aplică acest set de măsuri. Responsabilitatea și eficiența sunt principii fundamentale în procesul de redresare economică a României. Aceste decizii transmit un semnal clar: reforma administrativă începe cu exemplul dat de la vârf”, încheie Nazare.

Articolul Nazare: Am redus numărul membrilor Comitetului care coordonează Exim Banca Românească apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Guvernul României a aprobat vineri un mecanism de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie electrică. Măsura vizează 2,1 milioane de gospodării cu venituri reduse și va fi aplicată între 1 iulie 2025 și 31 martie 2026.

Fiecare beneficiar va primi lunar un voucher de 50 de lei pentru plata facturilor la energie electrică. Sprijinul este destinat persoanelor singure cu venituri sub 1.940 lei, respectiv familiilor cu venituri sub 1.784 lei pe membru.

„Sprijinim românii vulnerabili printr-un mecanism eficient, digitalizat și demn. Voucherele vor ajunge acolo unde este nevoie, în toate lunile de consum ridicat, fie vară, fie iarnă”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Voucherele pot fi solicitate online, prin aplicația EPIDS, realizată de STS, sau fizic, la poștă sau primărie, pentru cei care nu folosesc instrumente digitale.

Datele din cererile fizice vor fi înregistrate în aplicație în termen de trei zile lucrătoare.

Bugetul alocat pentru această măsură este de 1 miliard de lei, iar mecanismul este aliniat politicilor europene privind combaterea prețurilor ridicate la energie.

Articolul Ajutor la factură pentru 2,1 milioane de gospodării. Vouchere lunare de 50 lei pentru energie electrică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ilie Bolojan a fost tras la răspundere de o jurnalistă pentru lipsa totală a femeilor de pe lista de propuneri a PNL pentru Guvern.

„PNL trebuie să încurajeze ca oamenii performanți, femei sau bărbați, să fie susținuți, să li se creeze culoare”, a declarat premierul.

El a adăugat că, în procesul de selecție, „a fost important să propunem oameni competenți, a contat mai puțin ce sunt”.

Articolul De ce PNL nu a propus nici măcar o singură femeie în Guvern ca ministru? Ce răspunde Bolojan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Taxa pe valoare adăugată va fi reașezată la două praguri. Azi avem trei praguri. Săptămâna viitoare vă vom anunța aceste praguri și vom explica care sunt atunci. Avem posibilitatea să încăsăm repede. E foarte posibil să propunem o creștere a cizelor care țin de alcool, de exemplu, sau de combustibil”, spune premierul Ilie Bolojan.

El a vorbit și despre subfinanțarea Casei de Sănătate și afectarea calității serviciilor din acest sistem.

„Vă rog să vă gândiți că avem foarte puțin contributori la casele de sănătate, puțin peste 6 milioane, dar avem peste 16 milioane de beneficiari. Asta înseamnă că avem foarte multe excepții și, în același timp, avem categorii care sunt scutite și analizăm extinderea bazei de contribuabili. Să avem mai mulți contribuabili, pe de o parte, prin reducerea unor excepții, pe de altă parte, prin aplicarea acestei contribuții la pensiile mai mari. De asemenea, avem în vedere impozitarea suplimentară a capitalului. Mă refer, de exemplu, la bănci, la câștigurile de la jocuri de noroc. Acestea sunt câteva elemente la care lucrăm în această perioadă. Facem analize, discutăm cu partenerii noștri”, încheie Bolojan.

Articolul Bolojan: TVA va fi reașezată la două praguri. Băncile, impozitate suplimentar apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) transmite că nivelul de salarizare și condițiile de pensionare ale magistraților trebuie să fie în acord cu documentele europene, jurisprudența Curții Constituționale, statutul de putere în stat, incompatibilitățile și interdicțiile profesiei, precum și volumul și complexitatea muncii.

În contrast cu măsurile guvernamentale pe care le consideră „fără substanță” și fără impact real, doar „impact mediatic”, CSM vine cu propriile propuneri de soluții pentru realizarea de „economii reale la bugetul de stat”:

Reorganizarea activității judiciare prin desființarea unor instanțe și parchete (cel puțin câte o judecătorie/un parchet din circumscripția fiecărui tribunal/parchet de pe lângă tribunal).

Generalizarea comunicării exclusiv electronice, în special în relațiile cu instituțiile publice.

Accelerarea digitalizării pentru a tinde către un dosar exclusiv electronic, mai ales în cauzele care implică instituții publice și/sau profesioniști, ceea ce ar reduce semnificativ cheltuielile cu consumabilele („justiție fără hârtie”).

Majorarea taxelor de timbru pentru a reflecta cheltuielile reale de soluționare a litigiilor, corelată cu măsuri pentru eficientizarea ajutorului public judiciar.

Adoptarea unor măsuri eficiente de recuperare a prejudiciilor rezultate din săvârșirea de infracțiuni.

Această decizie a CSM vine ca răspuns la „repunerea în discuția publică în mod recurent a unor aspecte esențiale ale statutului judecătorilor și procurorilor”, cu ignorarea „problemelor reale ale sistemului judiciar semnalate constant” de Consiliu.

Articolul CSM critică măsurile bugetare dorite de Executiv apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Sunt mai multe partide în acest guvern, iar partidele au dorit să fie parte a deciziei luate la nivel guvernamental”, a spus Bolojan.

„Nu două posturi în plus sunt problema, ci ceea ce vom face în perioada următoare”, a adăugat şeful executivului.

Bolojan a subliniat totodată importanța implicării tuturor membrilor cabinetului: „Dacă fiecare dintre acești oameni muncește de dimineața până seara și ne facem datoria, atunci lucrurile vor merge în direcția corectă”.

Articolul Numărul vicepremierilor a crescut pentru echilibru politic, spune premierul apare prima dată în Mediafax.