Mediafax

Întrbat de ce l-a felicitat pe Nicușor Dan, Ion Iliescu a declarat că, într-o țară occidentală și educată, felicitările pentru un câștigător al alegerilor sunt un gest firesc, indiferent de simpatii politice.

„De ce nu aș fi făcut-o? Cred că într-o țară occidentală, educată, nimeni nu întreabă pe nimeni de ce feliciți un individ care câștigă alegerile, indiferent că îți place de el sau nu. Recunosc, m-aș fi bucurat să fi câștigat un candidat PSD și să fi felicitat un al doilea președinte de stânga al României, dat de PSD. Aș fi făcut-o cu tot sufletul. Dar revenind, trebuie să existe o eleganță între ocupanții fotoliului de la Cotroceni. Unii aleg să felicite și să dea prin aceasta un vot de încredere și să exprime o matură considerație unui tânăr Președinte, alții aleg să își exprime susținerea ca și când ar mai fi la butoane și ar avea ceva de jucat”, a spus Ion Iliescu.

Ce spunea Ion Iliescu despre moarte în ultimul său interviu

Fostul președinte a îndemnat la o viață pragmatică, lucidă și mulțumitoare, nu utopică, avertizând că frica de moarte este parte din natura umană, dar nu trebuie să ne oprească să fim cu adevărat oameni.

Ion Iliescu a mulțumit celor care i-au fost alături de-a lungul vieții, chiar și atunci când aceasta a fost împotriva intereselor lor, în special Ninei, partenera sa. A subliniat că viața lor a fost dedicată mai mult României și societății decât lor înșiși, iar colaboratorilor și susținătorilor le-a transmis recunoștință.

„E important ca fiecare să simtă şi să ştie că viaţa merită trăită nu doar pentru că ţi s-a dat, ci pentru că ai o datorie faţă de ea: să o personalizezi, să o faci să fie viaţa ta, nu viaţă, pur şi simplu. Nu dau sfaturi unde nu mi se cer, dar cred că e important să ne trăim toţi vieţile nonutopic. Reţeta nu e să ai o viaţă fabuloasă şi fericită pe care să o urmăreşti cu imaginaţia, ci o viaţă pragmatică şi pe cât cu putinţă lucidă şi mulţumitoare, pe care să o construieşti cu raţiunea. Imaginaţia a făcut multă lume nefericită. În rest, frica de moarte echivalează cu frica de a fi om. Face parte din ontologia noastră. Să nu ne fie frică să fim oameni”, a subliniat fostul preşedinte.

Mesajul transmis noii generații

Ion Iliescu îi îndeamnă pe români să voteze responsabil, alegând „lumi posibile, nu fantezii”, și să fie atenți la viața reală, nu la utopii. Le-a amintit de importanța libertății, obținută după 1989, și i-a încurajat să păstreze democrația prin rațiune și coerență. De asemenea el a afirmat că e necesar să înțeleagă cu adevărat ce înseamnă dreapta și stânga, să nu se lase influențați de extreme și să-și aleagă opțiunile politice conștient, cu respect față de trecutul dificil al țării.

„Unii dintre dumneavoastră nu eraţi născuţi când eu deveneam primul preşedinte al unei ţări democrate, numite România. Sunt mulţumit că, deşi nu ne cunoaştem, v-am lăsat o lume în care să vă puteţi defini şi în care să vă puteţi alege pe voi înşivă. M-aş bucura ca atunci când votaţi să vă gândiţi la lumea pe care nu aţi trăit-o, atunci când munciţi, să vă bucuraţi că o faceţi uman şi din libertate, atunci când vedeţi ura oamenilor împotriva oamenilor, să nu cunoaşteţi vreodată durerea de la Canal, din gulag şi din lagăr, dar de care trebuie să vă amintiţi ca să aveţi o miză în păstrarea democraţiei. Libertatea se întreţine cel mai greu, mai ales când o primeşti de-a gata.(..)

Am nădejdea că nu veţi lăsa democraţia să fie falsificată; că 1989 va fi, pentru voi toţi, ceva mai mult decât un eveniment hulit al manualelor de istorie, dar care totuşi a făcut posibil dispariţia dictaturii lui Ceauşescu şi sfârşitul comunismului în România; că nu veţi socoti cine a distrus viaţa mai mult, extrema dreaptă sau extrema stângă, ci cine a încercat să salveze mai multe vieţi, social-democraţia sau liberalismul; că nu veţi fi de dreapta sau de stânga pentru că e la modă, ci pentru că aveţi habar ce înseamnă ele şi le alegeţi cu deplină conştiinţă şi credinţă”, a mai spus Iliescu.

Dialogul dintre foștii președinți și actualul președinte – un sprijin real

El a afirmat că „instituția fostului Președinte ar trebui folosită și recunoscută”.

„În alte state există, dialogul dintre foștii Președinți și actualul Președinte nu e o chestiune de cutumă formală, ci un sprijin real, în care contactele, flerul și experiența celor care au reprezentat România sunt puse în slujba unei cooperări pentru cel mai mare bine, pentru cel mai mare număr de oameni.

Un fost Președinte e întotdeauna un consilier mai bun decât poate fi un individ care a făcut PR la o agenție toată viața lui, sau care nu a depășit gradul de comunicare politică mai departe de un partid din alianță sau opoziție. Oamenii vor evalua și vor spune cine a fost un Președinte bun, cine a fost un Președinte egoist, cine a fost un Președinte pragmatic și cine a încercat dar nu a reușit”, a declarat Ion Iliescu.

Articolul Ultimul intrerviu al lui Ion Iliescu. Ce spunea înainte de moartea sa: Mi-aș fi dorit să fi felicitat un al doilea președinte de stânga al României apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ion Iliescu a încetat din viață pe 5 august 2025. Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” anunță oficial decesul lui Ion Iliescu, survenit marți, 5 august 2025, la ora 15:55.

Finanțatorul echipei FCSB a precizat pentru Prosport că Ion Iliescu „a fost cel mai cuminte” dintre toți șefii de stat pe care i-a avut țara noastră.

Reacția lui Gigi Becali după decesul lui Ion Iliescu: „A fost cel mai cuminte!”

Gigi Becali a recunoscut că nu l-a cunoscut pe Ion Iliescu, dar și-a dat seama de caracterul fostului nostru președinte, care a murit la vârsta de 95 de ani, după ce a avut mari probleme de sănătate în ultima perioadă.

„N-am avut legături cu el, nu l-am cunoscut atât de bine, așa cum s-a întâmplat cu Traian Băsescu. Dar eu cred că Ion Iliescu a fost cel mai cuminte, dacă stai să te gândești la toți, la Băsescu, la Ceaușescu, la Iohannis, la cei care au fost în funcția asta de președinte. Iliescu n-a făcut rău la nimeni”, a spus Gigi Becali, pentru ProSport.

Gigi Becali: „Iliescu a greșit cu mineriadele, dar nu s-a făcut nici procuror, nici judecător!”

Patronul celor de la FCSB nu uită perioada în care la București au ajuns minerii, imediat după Revoluția din 1989. Dar Becali precizează că Iliescu n-a fost „nici procuror, nici judecător”.

„Aș vrea să subliniez asta, faptul că Iliescu n-a făcut rele. A greșit atunci cu mineriadele. Dar nu s-a făcut nici procuror, nici judecător. A fost doar președintele României”, a completat patronul celor de la FCSB.

Articolul Reacția lui Gigi Becali după decesul fostului președinte Ion Iliescu: „A fost cel mai cuminte dintre toți!” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ce vreau însă să semnalez acum este că moartea lui Ion Iliescu pune societatea românească în fața unui examen dramatic. Ion Iliescu este o personalitate contestată de o parte a societății românești, mai ales de partea de dreapta și, deși nu a mai fost prezent în viața politică, această, cum să zic, antipatie care e de prin anii 90 s-a păstrat și după ce Ion Iliescu s-a retras din viața politică și din viața publică.

Articolul Ion Cristoiu: Moartea lui Ion Iliescu pune societatea noastră de azi, zisă și civilizată, în fața unui examen dramatic apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Abrudean: Timpul va permite o analiză a rolului pe care l-a avut Iliescu în viața publică

Odată cu plecarea sa, Ion Iliescu intră definitiv în paginile istoriei, iar timpul va permite o analiză completă și echilibrată a rolului pe care l-a avut în viața publică, se arată în mesajul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.

„Fostul Președinte al României, Ion Iliescu, a încetat astăzi din viață.Odată cu plecarea sa, Ion Iliescu intră definitiv în paginile istoriei. Timpul va permite o analiză completă și echilibrată a rolului pe care l-a avut în viața publică. Transmit condoleanțe familiei, apropiaților și tuturor celor care i-au fost alături. Dumnezeu să îl ierte și să îl odihnească în pace!”, este mesajul lui Mircea Abrudean.

Traian Băsescu a transmis condoleanțe Ninei Iliescu

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a transmis condoleanțe Ninei Iliescu. Mesajul a fost transmis marți imediat după anunțul oficial privitor la decesul fostului președinte al României, Ion Iliescu.

Traian Băsescu s-a referit la Ion lliescu ca la primul președinte ales a României.

„Condoleanţe Doamnei Nina Iliescu, celor care i-au fost apropiaţi şi respectul cuvenit memoriei Primului Preşedinte Ales al României”, a transmis Traian Băsescu.

Guvernul declară ziua de 7 august zi de doliu național în memoria lui Iliescu / Anunțul a stârnit reacții controversate

”Să ceri doliul unui popor pentru omul care i-a condamnat viitorul e un act de trădare morală și o insultă adusă tinerilor împușcați la Timișoara, Cluj, București.  Se invocă „iertarea creștină”, dar se uită că în spatele acelui zâmbet blajin au stat: Moartea a peste 1000 de oameni în decembrie ‘89, Mineriadele care au mutilat democrația, Confiscarea și distrugerea economiei naționale, Distrugerea justiției și jefuirea patrimoniului poporului român.

Este o palmă dată celor care au fost bătuți, arestați, reduși la tăcere. Este o batjocoră pentru milioanele de români plecați în exil, dintr-o țară devenită colonie.

Cerem ferm: Anularea oricărei forme de funeralii naționale. Refuzul participării oricărei autorități publice din România la glorificarea acestui personaj. Asumarea adevărului istoric în locul rescrierii mincinoase a istoriei recente. România nu va renaște niciodată cât timp cei care au jefuit-o sunt onorați, iar cei care au murit pentru ea sunt uitați”, a scris naistul Nicolae Voiculeț, distins cu numeroase premii internationale.

Ședința de Guvern a fost convocată marți seară la ora 19.30, pentru a declara ziua de 7 august zi de doliu național în memoria lui Iliescu. Ședința de Guvern a fost convocată în această seară la ora 19.30.

Ministrul Transporturilor, Ciprian Şerban: Plecarea sa lasă un gol greu de umplut în marea familie social-democrată

Ministrul Transporturilor, Ciprian Şerban, afirmă că „România îşi ia rămas bun de la una dintre cele mai marcante figuri ale istoriei sale recente: Ion Iliescu, primul preşedinte al României post-decembriste, fondator al social-democraţiei moderne şi om politic de o aleasă fineţe.”

„Plecarea sa lasă un gol greu de umplut în marea familie social-democrată, dar şi în conştiinţa unei naţiuni care a învăţat, prin el, ce înseamnă demnitatea, echilibrul şi responsabilitatea într-o epocă a reconstrucţiei. Ion Iliescu nu a fost doar un om de stat. A fost un învăţător, un model de calm, modestie şi iubire profundă faţă de România. În calitate de Ministru al Transporturilor şi Infrastructurii, dar şi ca membru al marii familii social-democrate, îmi exprim recunoştinţa pentru contribuţia imensă pe care domnul preşedinte Ion Iliescu a avut-o în formarea României moderne. Plecarea sa ne îndurerează, dar ne obligă să ducem mai departe ceea ce a construit: o Românie democratică, solidară şi dedicată binelui comun. Ne rămân lecţiile sale de răbdare, de viziune şi de construcţie durabilă”, a scris Ciprian Şerban pe Facebook.

El a transmis condoleanţe familiei.

„Condoleanţe familiei îndurerate şi tuturor celor care l-au cunoscut şi preţuit. Ne luăm rămas bun cu durere în suflet, dar cu recunoştinţă profundă pentru omul care a marcat o epocă. Fie ca memoria şi valorile sale să ne însoţească în drumul pe care-l continuăm. Dumnezeu să-l odihnească în pace”, a adăugat Ciprian Şerban.

Un mesaj asemănător a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan

„Astăzi, România îşi ia rămas bun de la Ion Iliescu, primul preşedinte al democraţiei post-comuniste, fondator al partidului nostru şi, pentru mulţi, simbolul unei tranziţii tensionate, dar necesare. Ca tânăr care a crescut într-o Românie clădită în parte pe deciziile şi ezitările sale, simt că am datoria de a spune câteva lucruri nu doar despre ce a fost, ci şi despre ce rămâne”, a transmis, pe Facebook, ministrul Bogdan Ivan.

El a făcut o analiză a carierei lui Ion Iliescu.

„Ion Iliescu a fost un produs al istoriei noastre complicate. A trăit în vremuri în care alegerea nu era între bine şi rău, ci între haos şi supravieţuire. A fost comunist. Apoi, a fost reformator. Apoi, a fost preşedinte. Trei roluri diferite, într-o singură viaţă. Şi, da – a greşit. A întârziat reforme. A tolerat excese. A protejat oameni care n-ar fi trebuit protejaţi. Dar în acelaşi timp, a oferit stabilitate, ordine, şi o formă de continuitate umană, într-un moment în care România putea foarte uşor să cadă în anarhie. Ce învăţăm din moştenirea lui? Nu avem nevoie de un cult al lui Ion Iliescu. Dar avem nevoie de o lectură onestă a epocii sale, pentru că în trecutul pe care îl evităm se ascund adesea greşelile pe care suntem tentaţi să le repetăm. Iliescu ne-a arătat ce înseamnă un stat care protejează, dar şi ce înseamnă un stat care ezită să reformeze. A înţeles durerea oamenilor simpli, dar n-a reuşit întotdeauna să vadă viitorul care venea galopând”, a mai scris Bogdan Ivan.

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan

Deși parte a aceleiași coaliții, premierul Ilie Bolojan a fost mai rezervat în declarații decât liderii PSD, o distanțare care poate fi pusă pe seama orientării sale liberale.

„A încetat astăzi din viață Ion Iliescu, fost președinte al României și lider politic în perioada de după 1989. A deținut funcția de șef al statului timp de două mandate și a condus principalul partid de stânga al acelor ani”, a transmis Bolojan.

Acesta a amintit câteva dintre momentele definitorii ale mandatelor lui Iliescu, inclusiv Declarația de la Snagov și revizuirea Constituției din 2003 două repere legislative care, potrivit premierului, „au stat la baza unor schimbări majore în plan politic și instituțional”.

„Dispariția sa reprezintă încheierea unei etape semnificative din istoria recentă a țării, marcată de tranziția post-comunistă și de transformări esențiale în viața publică. Ion Iliescu intră acum în istorie și la dreapta analiză a acesteia”, a mai spus Ilie Bolojan.

Premierul a transmis condoleanțe familiei, prietenilor și celor apropiați.

Fostul preşedinte Ion Iliescu a murit marţi la vârsta de 95 de ani. Acesta s-a stins din viaţă după ce organele i-au cedat. Iliescu suferea de cancer pulmonar, era internat de aproape două luni la Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală, unde a mers la cerere.

Articolul Reacții după moartea lui Ion iliescu / Ilie Bolojan: „Ion Iliescu intră acum în istorie și la dreapta analiză a acesteia” / Traian Băsescu: Respectul cuvenit memoriei Primului Preşedinte Ales al României apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În mesajul său, PSD îl numește pe Ion Iliescu o „figură marcantă a Revoluției Române și a istoriei contemporane”, subliniind că a rămas pentru colegii săi „un simbol al omului politic și al omului de stat” și evocând rolul său esențial în construcția doctrinară a partidului.

Social-democrații amintesc contribuția acestuia la orientarea României către spațiul euro-atlantic, făcând referire la momentele cheie din cariera sa politică: semnarea Pactului de la Snagov, aderarea la Parteneriatul pentru Pace în 1994 și invitația de aderare la NATO în 2002, în timpul celui de-al treilea mandat prezidențial.

„Iubit și contestat”

„A câștigat de trei ori alegerile prezidențiale și a fixat standarde morale și politice care vor fi greu de atins. În 1996, a plecat cu demnitate și eleganță de la putere, realizându-se prima alternanță pașnică, benefică democrației, un exemplu până astăzi”, se arată în mesajul comunicat pe site-ul oficial al partidului.

Partidul său îl descrie pe Iliescu drept un lider puternic, „iubit de cei mai mulți, contestat de alții” și consideră că rolul său în istoria partidului și a țării este unul „inconturnabil”, un reper la care generațiile viitoare se vor raporta constant: „Cât timp vom face politică, ne vom raporta la domnul Președinte ca la un reper inconturnabil. Ne-a învățat să facem politică pentru cei mulți”, se mai afirmă în mesaj.

„Un model de politică și de viață”

În finalul declarației, conducerea PSD își exprimă recunoștința pentru moștenirea politică a fostului președinte și transmite condoleanțe familiei sale: „Reafirmăm acum, la ceasul despărțirii vremelnice de fondatorul nostru, recunoștința noastră față de tot ceea ce ne-a oferit domnul Președinte. Un model de politică și de viață”.

„Transmit, în numele meu, al conducerii PSD, al tuturor membrilor și militanților noștri, condoleanțe doamnei Iliescu, familiei, prietenilor și tuturor celor apropiați domnului Președinte”, se arată în finalul mesajului publicat pe site-ul oficial al PSD, nesemnat oficial, dar formulat la persoana întâi singular de conducerea interimară a partidului.

Ion Iliescu a fost ales președinte de onoare al PSD în anul 2006, o poziție fără autoritate executivă, creată special pentru el, după ce pierduse alegerile în fața lui Mircea Geoană la alegerile interne din partid, în aprilie 2005.

Articolul PSD despre Ion Iliescu: „Un reper moral și politic”, la care partidul se va raporta mereu  apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Gândurile mele se îndreaptă, cu mare tristețe, către familia sa și către cei alături de care am traversat momente esențiale ale istoriei postdecembriste, spune Corin Crețu, fost consilier prezidențial în timpul Administrației Iliescu, Corina Crețu.

„Acum, când destinul fostului Președinte al României, Ion Iliescu, s-a încheiat, gândurile mele se îndreaptă, cu mare tristețe, către familia sa și către cei alături de care am traversat momente esențiale ale istoriei postdecembriste.
Dumnezeu să-l odihnească în pace”, scrie, pe Facebook, Corina Crețu.

Ea a fost, în perioada 2000-2004 consilier prezidențial și purtător de cuvânt al președintelui Ion Iliescu.

Fostul președinte Ion Iliescu a murit marți la vârsta de 95 de ani.

Fostul președinte al României s-a stins din viață după ce organele i-au cedat.

Iliescu suferea de cancer pulmonar, era internat de aproape două luni la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală, unde a mers la cerere.

Articolul Corina Crețu, fost consilier al lui Iliescu: Am traversat momente esențiale ale istoriei postdecembriste apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Vestea decesului fostului președinte al României, Ion Iliescu, a ajuns și în presa internațională. Bloomberg este una dintre primele publicații importante care anunță informația și face un scurt istoric al carierei lui Iliescu.

Potrivit sursei menționate Ion Iliescu este fostul președinte al României care a condus țara în tranziția de la comunism la democrație și a fost marcat de controverse legate de propriul trecut politic.

Publicația îi prezintă cariera începută în perioada comunistă, rolul jucat la Revoluția din 1989 și momentele din democrație, inclusiv Mineriadele, tranziția și aderarea la UE și NATO.

„Îi supraviețuiește soția sa, Nina, care a fost în mare parte o figură privată pe tot parcursul carierei lui Iliescu”, mai transmite publicația.

Fostul președinte Ion Iliescu a murit marți la vârsta de 95 de ani.

Fostul președinte al României s-a stins din viață după ce organele i-au cedat.

Iliescu suferea de cancer pulmonar și era internat de aproape două luni la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală.

Articolul Bloomberg, reacție la moartea lui Iliescu: Ion Iliescu, primul lider post-comunist al României, a murit la 95 de ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Istoria îl va judeca pe Ion Iliescu, personajul central al tranziţiei anilor ‘90. Este obligaţia noastră să lămurim marile dosare ale epocii, pentru a merge asumat mai departe. Dumnezeu să-l ierte”, transmite preşedintekle Nicuşor Dan.

Ion Iliescu a murit marţi la vârsta de 95 de ani. Fostul preşedinte al României s-a stins din viaţă după ce organele i-au cedat.

Iliescu suferea de cancer pulmonar, era internat de aproape două luni la Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală, unde a mers la cerere.

Articolul Prima reacție a lui Nicuşor Dan după moartea lui Iliescu: „Istoria îl va judeca” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Doctorul Mircea Beuran la fost medicul lui Ion Iliescu.

Acesta a dezvăluit că fostul preşedinte a fost un „pacient model”.

„În România trăieşti 78 de ani în vârsta medie”, a spus Beuran, în urmă cu un an, la „Altceva”, cu Adrian Artene.

Întrebat dacă Iliescu era un pacient dificil, Mircea Beuran a spus: „Nu. Întotdeauna a înţeles ce trebuia făcut, respectă cu stricteţe. Este un model”, spunea dr. Beraun.

Ion Iliescu a murit marţi, la vârsta de 95 de ani. El suferea de cancer pulmonar, era internat de aproape două luni la Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală, unde a mers la cerere.

Articolul Cum a trăit Ion Iliescu până la 95 de ani. Secretul longevităţii, dezvăluit de medicul său apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ion Iliescu a murit la vârsta de 95 de ani. Fostul președinte era internat de aproape două luni la Spitalul „Agrippa Ionescu” din Capitală. Despre cum a ajuns Ion Iliescu președintele României, în urma mai multor lupte cu Ion Rațiu, Corneliu Coposu și Vadim Tudor, în articolul de mai jos.

După căderea regimului Ceaușescu

După căderea regimului Ceaușescu în 1989, România a organizat primele alegeri prezidențiale post-comuniste pe 20 mai 1990, un moment crucial în tranziția către democrație.

În cadrul acestor alegeri, au concurat Ion Iliescu (FSN), Radu Câmpeanu (PNL) și Ion Rațiu (PNȚCD). Prezența la vot a fost de 86,19%, iar numărul total al celor care s-au prezentat la urne a fost de 14.826.616, subliniind importanța acestora pentru viitorul țării.

Ion Iliescu și Radu Câmpeanu/MediafaxFoto

Ion Iliescu, liderul Frontului Salvării Naționale, a obținut o victorie zdrobitoare cu 85% din voturi, beneficiind de sprijinul unui electorat care căuta stabilitate după ani de regim autoritar.

Astfel, Ion Iliescu rămâne singurul președinte al României care a câștigat alegerile din primul tur.

Aceste alegeri au marcat începutul unei noi ere politice pentru România, iar Iliescu a fost văzut de mulți ca un simbol al continuității într-o perioadă de schimbare rapidă.

În această perioadă, România a fost condusă de prim-miniștrii Petre Roman și Theodor Stolojan, care au jucat un rol esențial în implementarea reformelor economice și politice.

Totodată, „Duminica Orbului”, cum a fost denumită ziua alegerilor din 20 mai 1990, rămâne un simbol al unui vot influențat atât de dorința de schimbare, cât și de tradițiile regimului trecut.

Alegeri prezidențiale, 1992: Continuarea tranziției și diviziune politică

Al doilea scrutin prezidențial din România a avut loc la doar doi ani după primul. Potrivit Legii Electorale adoptate în martie 1990, mandatul președintelui României, la fel ca cel al parlamentarilor, era stabilit pentru o perioadă de doi ani, pe durata Adunării Constituante.

În 1991, a fost adoptată prima Constituție a României post-comuniste, care stipula că mandatul președintelui este de patru ani, iar o persoană poate ocupa această funcție pentru cel mult două mandate, chiar și succesive.

Astfel, la alegerile din 1992, Ion Iliescu a candidat din nou din partea Frontului Democrat al Salvării Naționale (FDSN), într-un context marcat de reforme economice și o instabilitate politică internă.

Principalii săi contracandidați au fost Emil Constantinescu, reprezentant al Convenției Democrate Române (CDR), alături de candidații Gheorghe Funar (Partidul Unității Națiunii Române), Caius Traian Dragomir (independent), Ioan Mânzatu (Partidul Republican) și Mircea Druc (Mișcarea Ecologistă din România).

Primul tur al alegerilor prezidențiale din România din anul 1992 a avut loc la data de 27 septembrie, iar turul al doilea la data de 11 octombrie.

În ciuda unei scăderi semnificative a participării față de 1990, primul tur al scrutinului prezidențial din 1992 a avut o prezență de 76,29% (12.496.430 de votanți), iar la al doilea tur, prezența la bătălia care s-a dat între Ion Iliescu și Emil Constantinescu, au participat 12.153.810 alegători (73,23%), Ion Iliescu fiind desemnat câștigător cu 61,43% din voturi.

Ion Iliescu și Emil Constantinescu/MediafaxFoto

Alegerile din 1992 au fost un moment de continuare a procesului de tranziție către democrație, dar și de diviziune politică. Deși au existat progrese economice, mulți români s-au simțit dezamăgiți de ritmul lent al schimbărilor și de instabilitatea politică, iar acest lucru s-a reflectat în scăderea prezenței la vot comparativ cu alegerile din 1990.

După alegeri, Nicolae Văcăroiu a devenit prim-ministru, semnând astfel începutul unei noi etape în conducerea țării.

Aceste alegeri au demonstrat, pe de o parte, o continuitate a voinței populare de stabilitate, dar și o diviziune profundă în societatea românească, diviziune care avea să se accentueze în anii ce urmează.

Alegeri prezidențiale, 1996: Prima schimbare democratică a puterii în România

Alegerile din 1996 reprezintă un moment istoric în tranziția României către democrație, marcând primul transfer pașnic de putere după 1989.

În cadrul primului tur, ce a avut loc la data de 3 noiembrie, s-au confruntat următorii candidați: Ion Iliescu (PDSR), Emil Constantinescu (CDR), Petre Roman (USD), György Frunda (UDMR), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Gheorghe Funar (PUNR), Tudor Mohora (PS), Nicolae Manolescu (Alianța Naționala Liberală), Adrian Păunescu (PSM), Ioan Pop de Popa (UNC), George Muntean (PPR), Radu Câmpeanu (ANLE), Nuțu Anghelina (Independent), Constantin Mudava (Independent), Constantin Niculescu (PNA) și Nicolae Militaru (Independent).

Diferența dintre primii doi candidați a fost de 511.152 voturi, astfel, Emil Constantinescu, candidatul Convenției Democrate Române (CDR), l-a înfruntat pe Ion Iliescu, reprezentantul Partidului Democrației Sociale din România (PDSR), pe 17 noiembrie, în al doilea tur de scrutin, și a obținut victoria cu 54,41% din voturi, semnând astfel angajamentul țării față de principiile democratice și reformele economice necesare.

Prezența la vot în turul al doilea a fost de 75,9%, adică 13.088.388 votanți, comparativ cu 76,01% (13.088.388 alegători) din primul tur, o valoare similară cu cea din 1992, dar care a reflectat un interes mai mare din partea cetățenilor față de procesul democratic și dorința de schimbare.
Această victorie a fost un semnal important pentru întreaga regiune, indicând faptul că România făcea pași decisivi spre consolidarea democrației, în ciuda provocărilor economice și politice cu care se confrunta.

Astfel, România a intrat într-o nouă eră politică, cu un guvern condus de Victor Ciorbea, Radu Vasile și Mugur Isărescu.

Alegeri prezidențiale, 2000: Revenirea lui Ion Iliescu și contextul deziluziei democratice

În primul tur de scrutin, de pe 26 noiembrie 2000, printre candidații care s-au confruntat pentru șefia țării s-au numărat Ion Iliescu (PDSR), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Theodor Stolojan (PNL), Mugur Isărescu (CDR), György Frunda (UDMR), Petre Roman (PD), Teodor Meleșcanu (ApR), Eduard Gheorghe Manole (Independent), Graziela-Elena Bârlă (Independent), Paul-Philippe Hohenzollern (PRN), Ion Sasu (PSM) și Nicolae Cerveni (PLDR).

Participarea la vot a fost de 65,31%, o scădere considerabilă față de alegerile anterioare, reflectând deziluzia generală a cetățenilor.

La aceste alegeri, 11.559.458 de cetățeni s-au prezentat la urne, însă scăderea prezenței și polarizarea dintre candidați au evidențiat dificultățile României în a avansa pe calea democratizării.
Alegerile prezidențiale din 2000 au marcat revenirea la putere a lui Ion Iliescu, candidat al Partidului Democrației Sociale din România (PDSR), după o competiție tensionată cu Corneliu Vadim Tudor, liderul Partidului România Mare (PRM), cunoscut pentru retorica sa extremistă.

Astfel, în turul al doilea din 10 decembrie, în urma prezentării la vot a 10.177.343 de alegători (57,50%), Iliescu a obținut o victorie categorică cu 66,83% din voturi.

Ion Iliescu/MediafaxFoto

Mandatul lui Ion Iliescu a fost marcat de cooptarea lui Adrian Năstase ca prim-ministru și de o încercare de a stabiliza scena politică și economică.

Aceste alegeri au fost influențate de nemulțumirea tot mai mare a electoratului față de ritmul lent al reformelor economice post-comuniste și de ascensiunea discursurilor radicale în spațiul public.

Acest scrutin rămâne un punct de reper în istoria democratică a României, subliniind provocările tranziției și fragilitatea reformelor într-un context de incertitudine economică și ascensiune a extremismului.

Articolul Cum a ajuns Ion Iliescu președintele României. Bătăliile cu Ion Rațiu, Corneliu Coposu și Vadim Tudor apare prima dată în Mediafax.