Mediafax
Într-un comunicat de presă transmis marţi de preşedinţii curţilor de apel efectul acestor atacuri este „decredibilizarea puterii judecătoreşti, cu consecinţe directe asupra dreptului la o justiţie echitabilă a cetăţenilor”.
Preşedinţii curţilor de apel spun că dezbaterile recente au fost marcate de discursuri agresive, generalizări nedrepte şi etichetări care urmăresc să alimenteze o atitudine ostilă faţă de sistemul judiciar.
„Se ignoră voit faptul că statutul judecătorului are la bază standarde internaţionale, nu naţionale, generate de natura specifică a funcţiei, nivelul de responsabilitate, incompatibilităţile legale şi interdicţiile profesionale, precum şi de necesitatea asigurării independenţei sale în raport de celelalte puteri ale statului. Este vădit că scopul real al acestei campanii, pornită şi continuată susţinut şi agresiv în ultimele luni nu are, în realitate, drept scop principal reformarea pensiilor de serviciu, pentru a răspunde cerinţelor Comisiei Europene, ci timorarea judecătorilor şi distrugerea încrederii cetăţenilor în actul de justiţie, exact în momentul în care măsurile de austeritate preconizate de Guvern vor afecta milioane de cetăţeni. În mod absolut previzibil, în perioadele de criză economică şi austeritate, numărul litigiilor purtate între cetăţeni şi stat creşte exploziv. Aşa s-a întâmplat, de exemplu, după 2009, când litigiile generate de criza economică au fost de ordinul sutelor de mii. Aceste valuri imense de litigii au fost şi vor fi gestionate de judecatorii aflaţi în activitate, ce trebuie să aibă independenţa reală şi resursele necesare pentru a le soluţiona corect şi în termen rezonabil”, se arată în comunicatul de presă citat.
Potrivit preşedinţilor curţilor de apel, „o justiţie slabită, cu resurse umane insuficiente şi descurajate, atacată sistematic, de multe ori prin termeni pur si simplu abjecţi, folosiţi inclusiv de către oameni politici, într-o campanie bazată pe manipulare, minciună şi ostilizarea populaţie nu profită cetăţeanului, ce devine la rândul lui slab în raporturile sale cu statul. Mai mult, statul însuşi devine slab şi vulnerabil atunci când puterea judecătorească este sistematic atacată”.
Conform sursei, tendinţa clasei politice de a limita, pe diverse căi, accesul cetăţenilor la justiţie „este evidentă şi este datoria noastră, ca judecători, să o demascăm ca atare”.
„În pandemie, au existat două decizii ale Curţii Constituţionale prin care se cerea legiuitorului să modifice legea pentru a permite cetăţenilor să aibă acces la justiţie, fapt ignorat cu desăvârşire de acesta. Accesul cetăţenilor la justiţie pentru apărarea drepturilor lor salariale a fost apoi sever limitat prin adoptarea OUG 62/2024, ce a avut ca efect blocarea cursului proceselor în faţa instanţelor de fond şi sufocarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin sute de cereri de pronunţare a hotărârilor preliminare în astfel de cauze. În momente dificile, când drepturile cetăţenilor pot fi afectate de măsurile statului, revine puterii judecătoreşti sarcina de a restabili legalitatea. Acest lucru poate fi făcut de judecători ce nu sunt dependenţi de Guvern şi nu sunt ţintele unei campanii de ură promovate împotriva acestora. Dovada faptului că reforma pensiilor de serviciu este doar un pretext rezultă din chiar motivele invocate de Guvern, şi anume faptul că, fără aceste modificări, România ar pierde 213 milione de Euro, fonduri europene. Această afirmaţie este însă falsă!”, se mai arată în comunicatul de presă citat.
Potrivit documentului citat, supendarea fondurilor a fost consecinţa pronunţării deciziei CCR 724/2024 prin care a fost anulată supraimpozitarea tuturor pensiilor de serviciu – nu doar a judecătorilor – fiind, deci, necesară „modificarea legii atât în acord cu decizia Curţii Constituţionale, cât şi cu cerinţele Comisiei în ceea ce priveşte cuantumul pensiilor în plată”.
Mai mult, în scrisoarea trimisă Guvernului de către Comisia Europenă se cere respectarea garanţiilor constituţionale privind pensia de serviciu a magistraţilor, conform sursei citate.
„Subliniem faptul că reforma privind pensiile de servciu ale magistraţilor a fost deja finalizată, vârsta de pensionare urmând a creşte etapizat până la 60 de ani, iar cuantumul pensiei a fost limitat la cel al indemnizaţiei. Acestă lege a fost adoptată după consultări cu Comisia Europenă, a fost validată prin Decizia nr. 467/2023 a Curţii Constituţionale şi corespunde standardelor europene obligatorii şi pentru statul român. Pensiile de serviciu ale judecătorilor nu sunt o invenţie românescă, ci derivă dintr-un statut ale cărui coordonate sunt unanim recunoscute la nivel european. Reamintim că, prin decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din cauza C-762/23, obligatorie pentru toate statele membre al Uniunii Europene, se stabileşte că pensia de serviciu a judecătorilor trebuie să fie cât mai apropiată de salariul în plată, pentru a asigura independenţa justiţiei sub componenta sa financiară. Publicarea, aşadar, a unui proiect de lege direct de către Guvernul României, ce încalcă jurisprudenţa recentă a Curţii Constituţionale, fără nici un fel de consultări prealabile, însoţită de o campanie de presă de o agresivitate fără precedent îndreptată direct împotriva magistraţilor, are ca efect direct slabirea puterii judecătoreşti în raporturile sale cu celelalte puteri şi dezechilibrarea gravă a raporturilor dintre acestea. Subliniem, în acelaşi sens, şi dubla măsură adoptată de către Guvern în modalitatea de comunicare publică şi abordare a chestiunii pensiilor de serviciu. Dacă pentru magistraţi aceasta s-a bazat pe manipulare susţinută de un veritabil discurs public al urii, în cazul pensiilor de serviciu al militarilor – ce includ nu doar armata, ci şi jandarmeria şi serviciile de informaţii – ministrul de resort a subliniat că orice modificare trebuie făcută “cu foarte, foarte multă consultare şi cu foarte multă transparenţă”, potrivit comunicatului transmis de preşedinţii curţilor de apel din ţară.
Preşedinţii curţilor de apel remarcă faptul că „reacţiile instituţionale prompte ale Consiliul Superior al Magistraturii, prin care sunt demontate informaţiile false din mediul public, sunt fie ignorate, fie preluate şi prezentate trunchiat, fapt ce demonstrază, o dată în plus, că scopul acestei campanii nu este acela al unei consultări loiale între puterile statului, ci slăbirea şi subordonarea justiţiei”.
Astfel, preşedinţii Curţilor de Apel solicită tuturor actorilor implicaţi să înceteze campania de subminare a independenţei justiţiei şi de demonizare a judecătorilor.
Articolul Președinții curților de apel denunță campania de ură împotriva judecătorilor: „Se urmărește slăbirea justiției și timorarea magistraților, nu reforma pensiilor” Ask ChatGPT apare prima dată în Mediafax.