Mediafax

Moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene condusă de Ursula von der Leyen

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a notificat miercuri seară liderii grupurilor politice din legislativul UE cu privire la moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene. Inițiativa vizează acuze grave: lipsă de transparență și abuzuri în gestionarea pandemiei de COVID-19.

Pentru a fi dezbătută și votată în sesiunea plenară de săptămâna viitoare de la Strasbourg, moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene a avut nevoie de sprijinul a cel puțin 72 de eurodeputați, adică o zecime din totalul membrilor Parlamentului.

Ursula von der Leyen, confruntată cu o moțiune de cenzură fără șanse reale de reușită

Dacă moțiunea trece, întregul executiv european – președintele și cei 26 de comisari – va fi obligat să demisioneze în bloc. Totuși, sursele europene estimează că un asemenea deznodământ este improbabil. Pentru a fi adoptată, moțiunea are nevoie de o majoritate calificată: două treimi din voturile exprimate și majoritatea celor 720 de membri ai Parlamentului European.

Această moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene condusă de Ursula von der Leyen scoate la iveală tensiunile tot mai vizibile dintre instituțiile UE și nemulțumirile legate de politicile aplicate în perioada crizei sanitare.

Articolul Moţiunea de cenzură împotriva Comisiei Von der Leyen ajunge la vot în plenul PE. Ce se decide săptămâna viitoare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Economiei, Radu Miruță recunoaște că ministerul pe care îl conduce, de foarte puțină vreme, este unul în care șefii câștigă foarte mulți bani.

În companiile de stat din subordine se încasează salarii de zeci de mii de lei lunar. Un exemplu în acest sens este cel al directorului SALROM, companie de stat care administrează și exploatează resursele de sare ale țării.

„Ministerul Economiei este acel minister cu foarte multe companii de stat. Cu foarte multe sinecuri. A doua sau a treia zi, după ce s-a întâmplat tragedia de la Praid, când întreaga Românie era un pic și îngrijorată, erau acolo forțe ale statului român care încercau să limiteze impactul. Directorului SALROM i s-a mărit salariul. 38.000 de lei de la 32.000. Pe 28 mai 2025. Adunarea Generală a Acționarilor a decis mărirea acestei indemnizații. Doar bucata fixă, că mai au și o bucată variabilă”, a spus la B1 ministrul Miruță.

Acesta a dat și alte exemple de salarii mari în companiile de stat, precum Cuprumin, Ictrans, Institutul de Cercetări în Transporturi. „50.000 de lei pe lună, sumă fixă. Mai au o componentă variabilă, care crește. E drept asta? Nu e drept”, a spus Radu Miruță.

Articolul Ministrul Economiei: A doua zi, după tragedia de la Praid, directorului SALROM i s-a mărit salariul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a caterisit pe fostul episcop de Huși, Corneliu Bârlădeanu, pe numele de mirean, Corneliu Onilă. Caterisirea este cea mai gravă pedeapsă din viața Bisericii.

Fostul episcop al Hușilor a fost condamnat la 8 ani de închisoare pentru abuzuri sexuale asupra elevilor de la seminarul din Huși.

Decizia a fost luată în ședința de lucru a Sfântului Sinod din 1-2 iulie. „A aprobat caterisirea prin readucerea la statutul de monah a fostului episcop de Huși, Corneliu Onilă, în prezent, acesta fiind monah penitent în Penitenciarul Bacău”, se arată în comunicatul Patriarhiei.

Context

În 30 aprilie, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia de condamnare a fostului episcop. Aceasta a respins apelul lui Onilă și a menținut decizia de fond a instanței, Curtea de Apel Galați.

În aceeași zi, fostul episcop a fost închis la Penitenciarul Bacău.

Reamintim că, după izbucnirea scandalului, Onilă s-a retras la Mânăstirea Văratec.

Cum s-a aflat de scandalul de abuzuri comise de Onilă

În același dosar a mai fost condamnat și fostul arhimandrit al episcopiei Hușilor, Sebastian Jitaru.

Acesta a fost adus în Penitenciarul din Bacău în aceeași zi cu Onilă. El a fost condamnat la 14 ani și 2 luni de închisoare.

Scandalul de abuz sexual a ieșit la suprafață după ce Jitaru l-a șantajat pe Onilă pentru o funcție mai mare, amenințându-l cu poze și filmulețe care relevau abuzurile lui Onilă.

Onilă nu a cedat șantajului arhimandritului și l-a reclamat la poliție.

Pe lângă pedeapsa privativă de libertate, cei doi, împreună cu Episcopia Hușilor trebuie să plătească daune uriașe victimelor, foști elevi de seminar.

Ce este caterisirea

Caterisirea este cea mai severă formă de pedeapsă bisericească. Prin caterisire, preotul este exclus definitiv din rândul clerului și își pierde drepturile sacerdotale (nu mai poate sluji, nu mai poartă haine clericale).

Caterisirea se aplică pentru cazuri foarte grave, cum ar fi: abaterile morale, încălcarea canoanelor, erezia sau neascultarea față de superiorii ierarhici.

Termenul „caterisire” vine din grecescul „kathairesis”, care înseamnă „înlăturare.

Caterisirea este echivalentă unei destituiri, în termeni laici, dar are o importantă componentă spirituală.

Articolul De la episcop la monah penitent. Fostul episcop al Hușilor a fost caterisit din Biserica Ortodoxă Română apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Sfândul Sinod afirmă că Asociația Religioasă „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” îndeplinește condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

Reacția a fost consemnată în cadrul ședinței de lucru a Sfântului Sinod, desfășurată în zilele de 1–2 iulie, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Patriarhului Daniel.

Sfântul Sinod al BOR „a luat la cunoștință cu mâhnire de refuzul continuat, nejustificat și abuziv al autorităților publice ucrainene de a recunoaște Asociația Religioasă «Biserica Ortodoxă Română din Ucraina», deși aceasta îndeplinește toate condițiile stabilite de legislația ucraineană în vigoare”, se precizează în comunicatul oficial, potrivit Basilica.ro.

În acest context, Sfântul Sinod a aprobat continuarea sprijinirii comunităților ortodoxe române din Ucraina.

Trei organizații religioase românești doresc să se alăture Patriarhiei Române

Hotărârea BOR vine în contextul acutizării problemelor cu care se confruntă comunitățile românești ortodoxe din Ucraina, în special din regiunea Cernăuți.

Reprezentanți ai acestora reclamă că autoritățile ucrainene exercită presiuni și inclusiv amenințări cu mobilizarea pe frontul războiului din Ucraina a preoților și enoriașilor din comunitățile românești care vor să intre sub jurisdicția BOR, scrie Europa Liberă România.

Încă din 28 august 2024, trei organizații religioase românești au depus o cerere de înregistrare oficială a asociației pe care au înființat-o anterior „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” și care ar permite subordonarea comunităților ortodoxe românești, care își doresc acest lucru, față de Patriarhia BOR, cum s-a întâmplat până la cel de-al Doilea Război Mondial.

Demersul de înființare a asociației respectă și drepturile universale cu privire la libertatea religioasă, dar și legislația ucraineană, subliniază inițiatorii.

Articolul Sfântul Sinod al BOR consideră „nejustificat și abuziv” refuzul Ucrainei de a recunoaște Asociaţia Religioasă „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conferința de presă în care premierul Ilie Bolojan a anunțat pachetul de măsuri, prezentat pe surse de Mediafax încă de dimineață, a adus o reacție negativă pe bursa națională. Este cea mai mare scădere de la data de 5 mai în ședința ce a urmat rezultatului surpriză din primul tur al alegerilor prezidețiale.

Indicele a închis şedinţa la 18.528 de puncte, arată datele bvb.ro.

Premierul Bolojan a anunţat printre altele majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% din 2026 şi introducerea unui impozit pe profiturile bancare – pe care a promis că îl va detalia în perioada următoare.

Acţiunile Băncii Transilvania au pierdut 3% pe tranzacţii de 28 mil. lei. Banca a ajuns la o capitalizare de aproximativ 28,2 mld. lei. Pe locul doi la lichiditate s-a poziţionat Petrom cu 14 mil. lei şi o scădere de 1,25% a preţului acţiunilor. Podiumul a fost completat de Hidroelectrica (7,8 mil. lei) şi o scădere de 1%. Cel mai abrupt declin a fost al BRD, minus 3,5%, arată datele bvb.ro.

Premierul a anunțat și noi accize

În vederea situaţiei economice cu care se confruntă statul român, prim-ministrul Ilie Bolojan a anunţat o serie de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar „O măsură de creştere a veniturilor este cea de creştere a accizelor. E o creştere de bază de 10% care se propune pentru băuturile alcoolice, pentru combustibil şi ţigări”.

Despre accizele la combustibil, Bolojan a adăugat „La combustibil, la motorină, va funcţiona o schemă de restituire parţială a acestei creşteri către companiile care asigură transportul în România, în aşa fel încât acest şoc să fie parţial atenuat”.

Cum explică specialiștii scăderile de azi

“Posibil să fie vorba de marcări de profituri, pe fondul măsurilor fiscale care ar urma să fie adoptate de guvern”, comentează un broker pentru ZF. Tranzacţiile pe segmentul de acţiuni au fost de 73 mil. lei, peste media ultimelor zile.​

Articolul Taxele lui Bolojan lovesc bursa. Bursa de la București înregistrează cea mai mare cădere de la alegerile prezidețiale după conferința premierului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Creșterea va viza pensiile mai mari de 3000 de lei.

„Un element important este este creșterea numărului de contributori la Casa Națională de Sănătate. Avem puțin peste 6 milioane de contributori și avem peste 16 milioane de beneficiari. Și, practic, nu avem cum, cu acest dezechilibru total, să asigurăm salarizare bună în sănătate, condiții foarte bune pentru pacienți, investiții importante”, a anunțat Ilie Bolojan în conferința de presă de la Palatul Victoria.

Măsurile anunțate de Bolojan sunt „aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate la pensiile mari de peste 3000 de lei și eliminarea unor excepții în așa fel încât să creștem numărul de contribuabili de la puțin peste 6 milioane la peste 8 milioane de contribuabili și măcar jumătate, nu o treime din beneficiari, să contribuie la acest lucru”.

Contribuții de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 de lei

Aproape 2.000.000 de pensionari vor plăti CASS după ce pragul de la care se plătesc contribuții la asigurările sociale de sănătate a fost stabilit la 3.000 de lei.

„Ca să fac un calcul simplu pentru o pensie, înseamnă că la o pensie de 4000 de lei se va plăti 10% pe diferența dintre 4000 și 3000. Deci 10% pe 1000, adică 100 de lei”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Cum se va calcula taxa CASS de 10% pentru pensiile de peste 3.000 de lei

Concret, noua măsură prevede aplicarea unui impozit de 10% asupra sumei care depășește pragul de 3000 de lei.

De exemplu, un pensionar care încasează lunar 3500 de lei va plăti o contribuție de 50 de lei, corespunzătoare procentului aplicat la diferența de 500 de lei.

În cazul unei pensii de 5000 de lei, suma impozabilă urcă la 2000 de lei, iar contribuția ajunge la 200 de lei.

Cei cu pensii de 7000 de lei vor achita 400 de lei pe lună către sistemul de sănătate.

Pentru o pensie de 10.000 de lei, diferența față de plafonul de 3.000 de lei este de 7.000 de lei, ceea ce înseamnă o contribuție lunară de 700 de lei.

În cazul celei mai mari pensii contributive din România, de 108.627 de lei brut pe lună — contribuția la sănătate este una uriașă: 10% din 105.627 de lei (diferența față de pragul de 3.000), adică 10.562,7 lei plătiți lunar sub formă de CASS.

Articolul Atenție, pensionari! Cât veți plăti la stat după noile măsuri fiscale anunțate de Guvernul Bolojan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un incendiu de fond forestier și vegetație uscată a fost semnalat, miercuri seara, în zona Masivului Țibleș.

În acest moment, peste 20 de pompieri din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Maramureș, împreună cu lucrători ai Ocolului Silvic, merg către locul în care se manifestă incendiul, într-o zonă greu accesibilă.

Un elicopter Black Hawk al Inspectoratului General de Aviație este deja în drum spre zona afectată, pentru a sprijini eforturile de stingere din aer.

Totodată, un alt elicopter al IGAv, execută o misiune de recunoaștere aeriană a zonei, pentru a furniza echipajelor operative o imagine de ansamblu asupra extinderii focarelor.

De asemenea, echipele Salvamont Maramureș sunt gata să intervină, la solicitarea autorităților, în sprijinul forțelor operative aflate în teren.

Suprafața afectată nu a fost determinată cu exactitate până în acest moment.

Articolul Incendiu de proporții în Masivul Țibleș. Intervenție aeriană și terestră în zonă greu accesibilă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

O „scurgere aparentă a unor documente de la Vatican”, recent publicate online, au pus într-o lumină nouă disputele legate de Liturghia Tradițională Latină, o formă veche de celebrare a slujbei catolice. Această liturghie, care se ținea în întreaga lume înainte de reformele Conciliului Vatican II din anii 1960, a fost redeschisă oficial pentru credincioși în 2007, de Papa Benedict al XVI-lea. El a făcut ca regulile să fie mai puțin stricte, astfel încât mai mulți preoți s-o poată celebra și mai mulți credincioși să poată participa la ea, potrivit AP News.

Papa Francisc a decis, însă, să restricționeze din nou accesul la această liturghie, în 2021, spunând că relaxarea făcută de Benedict a creat diviziuni în Biserică. Suveranul Pontif a explicat că a luat această decizie ca răspuns la dorințele exprimate de episcopii din întreaga lume, pe baza unui sondaj realizat de Vatican și a opiniei Oficiului pentru Doctrină al Vaticanului, instituție care se ocupă cu interpretarea corectă a doctrinei și cu rezolvarea problemelor legate de credință și morală în rândul clerului.

„Răspunsurile la sondaj mă preocupă, mă întristează și mă conving că trebuie să intervin”, a scris atunci Papa Francisc, susținând că permisivitatea anterioară a fost „exploatată pentru a accentua diferențele și a provoca neînțelegeri care dăunează Bisericii și o pot diviza.”

Informațiile publicate contrazic declarațiile Papei Francisc

Însă documentele recente scurse din Vatican arată altceva. Ele sugerează că majoritatea episcopilor care au răspuns la sondaj erau mulțumiți de reforma lui Benedict și au avertizat că suprimarea sau limitarea acestei liturghii ar putea determina credincioșii tradiționaliști să părăsească Biserica și să se alăture unor grupuri schismatice, rupte de biserică. De asemenea, ei spuneau că orice schimbare gravă ar putea reaprinde tensiunile, care fuseseră depășite cu sprijinul reformei lui Benedict.

În documentele publicate, se menționează și că tinerii catolici sunt atrași în mod special de solemnitatea și seriozitatea acestei vechi forme de slujbă, iar comunitățile tradiționaliste înregistrează o creștere a vocațiilor religioase. Deși au existat și opinii critice, unii episcopi considerând reforma lui Benedict nepotrivită sau chiar periculoasă, concluzia oficială a sondajului realizat de Vatican era că majoritatea episcopilor apreciau această formă liturgică.

Decizia Papei Francisc de a restricționa Liturghia Latină a fost de la început contestată de mulți tradiționaliști, care au simțit că sunt marginalizați și criticați pentru fidelitatea lor față de formele vechi ale credinței.

Papa Leon trebuie să calmeze acum tensiunile din Biserică

Aceste noi documente „confirmă că restricțiile impuse de Papa Francisc au fost cerute doar de o minoritate de episcopi, împotriva sfatului oficial al Vaticanului. Majoritatea episcopilor au fost de părere că restricționarea Liturghiei Latine ar face mai mult rău decât bine, iar acest lucru s-a dovedit adevărat”, a declarat Joseph Shaw, președintele Latin Mass Society din Anglia și Țara Galilor, organizație catolică ce reprezintă comunitățile tradiționaliste catolice din aceste regiuni. Shaw a mai spus că noul papă, Leon al XIV-lea, ar trebui să abordeze urgent această problemă pentru a calma tensiunile din Biserică.

Dacă se confirmă, documentele publicate ar putea pune presiune asupra Papei Leon pentru calmarea diviziunilor liturgice care s-au adâncit pe parcursul pontificatului Papei Francisc, în special în Statele Unite. Mulți conservatori și tradiționaliști consideră că disputa privind Liturghia Latină este o problemă ce necesită o soluționare urgentă, mai ales că Papa Leon a declarat, încă din primele zile, că obiectivul său este unitatea și reconcilierea în biserică.

Articolul O dispută veche revine în Biserica Catolică după scurgerea unor documente. Papa Leon, presat să găsească o soluție apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Ziua Independenţei nu este doar o celebrare a istoriei Statelor Unite ale Americii, ci şi un simbol al valorilor democratice pe care le împărtăşim cu toţii. România şi Statele Unite sunt legate printr-un parteneriat strategic solid, bazat pe încredere, respect şi obiective comune. În vremuri complicate, valorile şi parteneriatele adevărate contează mai mult ca oricând. Suntem recunoscători pentru sprijinul constant al Statelor Unite din acest punct de vedere”, a spus Bolojan.

Premierul a afirmat că America „ne-a arătat, generaţie după generaţie, că oricât de grele ar fi vremurile, curajul, munca onestă şi credinţa în libertate deschid întotdeauna drumurile. Pentru o ţară ca România, aflată azi într-un moment de decizii complexe pentru viitorul ei, acest exemplu înseamnă mult”, a spus premierul.

Articolul Bolojan la recepţia SUA: Curajul şi credinţa în libertate deschid întotdeauna drumurile apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„În numele meu şi al tuturor românilor, îmi face o deosebită plăcere să urez „La mulţi ani!” Statelor Unite ale Americii şi prieteniei româno-americane! În acest an, aniversăm 145 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între ţările noastre şi 28 de ani de când acestea au fost ridicate la nivel de Parteneriat Strategic. Această relaţie specială cu Statele Unite rămâne unul din principalii piloni ai politicii noastre externe. Statele Unite sunt cel mai important aliat şi un partener strategic vital al României. România şi Statele Unite au mai multe domenii de cooperare consolidată, iar nucleul Parteneriatului nostru rămâne angajamentul comun pentru securitatea şi prosperitatea comunităţii noastre euroatlantice”, a spus Dan.

Prezenţa trupelor americane în România, alături de trupe Aliate, este dovada vizibilă a acestui angajament din partea Statelor Unite, pentru care ţara noastră şi toţi cetăţenii sunt profund recunoscători, adaugă preşedintele.

„Avem proiecte comune majore în derulare, de la consolidarea apărării antiaeriene la producţia de drone şi muniţie. Acestea reprezintă mai mult decât echipamente şi sisteme, sunt o demonstraţie tangibilă a angajamentului comun pentru apărarea colectivă şi stabilitatea regională. Suntem conştienţi că securitatea naţională trebuie să pornească de la propriile noastre acţiuni şi contribuţii. Ca atare, vom continua dezvoltarea capacităţilor naţionale de apărare şi dezvoltarea infrastructurii strategice, care să permită desfăşurarea, tranzitul, staţionarea şi găzduirea forţelor Statelor Unite şi ale altor state Aliate pe teritoriul naţional. Poziţia geostrategică a României, la Marea Neagră şi în imediata vecinătate a războiului din Ucraina, ne determină să conştientizăm şi mai acut necesitatea investiţiilor pentru securitatea cetăţenilor noştri. La Summitul NATO de săptămâna trecută, Alianţa a dat un semnal clar privind angajamentul reînnoit pentru o politică de apărare şi descurajare adaptată contextului în care ne găsim. România a susţinut abordarea Preşedintelui Trump privind necesitatea creşterii rolului şi a contribuţiei aliaţilor europeni la securitatea euroatlantică comună. Acţiunea noastră comună cu Statele Unite în sprijinul Ucrainei, al Republicii Moldova şi al tuturor partenerilor vulnerabili din regiunea Mării Negre contribuie la întărirea securităţii regionale şi transatlantice, precum şi la întărirea securităţii României”, a declarat Nicuşor Dan.

Preşedintele susţine că, într-o lume în care competiţia strategică se intensifică, relaţiile dezvoltate şi testate în timp, parteneriatele bazate pe încredere şi valori comune, cum este Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite, sunt mai importante ca oricând: „Proiectele comune româno-americane în domeniul energiei nucleare reprezintă un exemplu grăitor al eficienţei acestui Parteneriat. Sunt sigur că dezvoltarea proiectelor Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, precum şi cel al centralei de la Doiceşti, care va implementa în premieră mondială o soluţie bazată pe tehnologia reactoarelor modulare mici, vor aduce o contribuţie semnificativă la securitatea energetică regională şi europeană. Un alt obiectiv strategic al României este aderarea la OCDE, iar sprijinul Statelor Unite este esenţial în eforturile noastre. Închei reafirmând angajamentul României pentru libertate, democraţie şi pentru o zonă euroatlantică mai puternică, mai sigură şi mai prosperă”.

Articolul Nicuşor Dan: Parteneriatul cu SUA este vital. De la securitate la energie, România merge alături de aliatul său strategic apare prima dată în Mediafax.