Mediafax

Odată cu hotărârea pronunțată luni de Curtea de Arbitraj Sportiv (TAS), Crystal Palace a pierdut apelul împotriva deciziei UEFA de a retrograda clubul din Europa League în Conference League, potrivit Sky News.

„Regulamentele UEFA sunt clare și nu oferă flexibilitate cluburilor neconforme la data evaluării”, au transmis oficialii TAS în urma verdictului, respingând argumentele Palace că ar fi fost tratat incorect față de alte echipe.

Regula UEFA privind proprietatea multiplă

Instanța sportivă a constatat că fostul acționar John Textor deținea pachete de acțiuni și influență decizională atât la Palace, cât și la Olympique Lyon, încălcând regulile privind deținerea multiplă.

UEFA a aplicat regulamentul care interzice cluburilor cu același proprietar să joace în aceeași competiție europeană. Cum atât Palace, cât și Lyon se calificaseră în Europa League, locul a revenit francezilor, care au terminat mai sus în campionatul intern (locul 6 în Ligue 1, față de locul 12 pentru Palace în Premier League).

Președintele Crystal Palace, Steve Parish, a participat la o audiere de 10 ore în fața TAS și a admis că echipa va evolua în Conference League dacă verdictul va fi nefavorabil. „Vom căuta soluții alternative”, a spus el, după ce Palace a câștigat Community Shield împotriva lui Liverpool – trofeu disputat anual între câștigătoarea Premier League și câștigătoarea FA Cup, care marchează startul oficial al sezonului fotbalistic englez.

Cum a pierdut Palace Europa League

Povestea excluderii lui Crystal Palace din Europa League a început pe 1 martie, când a expirat termenul-limită impus de UEFA cluburilor cu acționariat multiplu pentru a-și modifica structura de proprietate. John Textor, fost acționar la Palace și proprietar majoritar al clubului francez Lyon, nu și-a transferat acțiunile din Anglia într-un blind trust, un fond asupra căruia să nu aibă control direct, clubul riscând astfel sancțiuni.

Pe 17 mai, Palace a cucerit FA Cup învingând-o pe Manchester City cu 1-0 și asigurându-și un loc în Europa League. În aceeași zi, Lyon a terminat pe locul șase în Ligue 1, obținând la rândul său calificarea, dar încă existau suspiciuni că ar putea fi sancționat de UEFA pentru încălcarea regulilor financiare.

În 3 iunie, președintele Steve Parish și John Textor au avut o întâlnire cu oficialii UEFA pentru a clarifica dacă Palace are dreptul să joace în Europa. Situația s-a complicat la 9 iulie, când apelul lui Lyon împotriva deciziei administrative de a fi retrogradată din Ligue 1, din cauza problemelor financiare, a fost acceptat. Astfel, clubul francez a rămas în prima ligă și și-a păstrat locul în Europa League.

Pe 11 iulie, UEFA a anunțat oficial că Palace va fi retrogradată în Conference League, invocând regulile care interzic ca două cluburi cu același proprietar să joace în aceeași competiție. Conducerea englezilor a decis să facă apel la Curtea de Arbitraj Sportiv, iar audierea a început pe 8 august, cu doar o săptămână înainte de startul noului sezon de Premier League.

Palace își va face debutul european în play-off-ul Conference League, împotriva învinsei dintre Fredrikstad (Norvegia) și Midtjylland (Danemarca), și va întâlni Nottingham Forest în primul meci acasă din campionat.

Articolul Verdict final al TAS: Crystal Palace nu va juca în Europa League în acest sezon apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Titus e un camarad vechi. Îmi aduc aminte că în urmă cu 20 de ani l-am susținut să fie secretarul general al PSD și a fost. A fost, de asemenea, și m-am bucurat că a fost în mai multe guverne, guvernul Ponta și toate celelalte lucruri, dar eu îl respect și este foarte bine că există concurență în Partidul Social-Democrat. PSD-ul trebuie să iasă întâlnit din această competiție internă, care doar va avea loc în această toamnă, și de unde politicile și noul drum al Partidului Social-Democrat trebuie să fie că se poate de clare și date printr-un vot”, spune liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu.

El a lansat un apel la social-democrați.

„Îmi doresc, totodată, ca, în această perioadă, să spunem, pre-electorală, pre-congres, discuțiile să nu ducă la slăbirea partidului. PSD-ul trebuie să își poarte toate aceste dezbateri interne, fără a fi atacat sau a oferi momente de atac din partea adversariilor noștri politici”, adaugă Grindeanu.

Fostul ministru de externe, social-democratul Titus Corlățean, a anunțat că va candida la postul de președinte al PSD. „Din păcate, partidul a ajuns într-o formulă mai degrabă amorfă”, a spus el.

Articolul Grindeanu, despre candidatura lui Titus Corlățean la șefia PSD: eu îl respect și este foarte bine că există concurență în PSD apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministerul Educaţiei a declanşat un amplu proces de reorganizare a reţelei şcolare în baza Legii 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”. Inspectoratele din toată ţara au primit ordin să identifice până la 11 august şcolile cu sub 300 sau 500 de elevi care urmează să fie comasate sau absorbite de unităţi mai mari. Procesul se derulează în grabă, înainte ca legea să apară în Monitorul Oficial, şi fără o analiză prealabilă a impactului.

„Se merge orbeşte înainte, cu termen fix şi rezultate deja asumate. Nu după o analiză, ci tocmai pentru că nu există nicio analiză făcută anterior”, notează analiștii Ziarului Financiar.

Economie bugetară, nu reformă în educație 

Secretarul de stat Sorin Ion a recunoscut că scopul măsurii este economic, nu educaţional: „Nu avem pretenţia că facem o reformă în adevăratul sens al cuvântului. Acestea sunt măsuri de austeritate, de eficientizare fiscal-bugetară. Nu putem vorbi aici despre reforme, ci despre transpunerea în norme administrative a unor decizii luate la nivel guvernamental, în context de criză”.

Oficialii susţin că şcolile care sunt unice într-o localitate nu se vor închide: „O şcoală cu 50 de copii care este unică la nivel de unitate administrativ-teritorială rămâne acolo. Reorganizarea este mai degrabă una administrativă. Nu punem lacătul pe vreo şcoală”.

Urmări crunte în mediul rural

În practică însă, reorganizarea presupune pierderea personalităţii juridice a unor unităţi, transferul unor clase, creşterea numărului de elevi dintr-o clasă, reducerea posturilor didactice şi auxiliare şi mutarea personalului. Măsurile vin „fără nicio cifră, fără nicio garanţie, fără un minim plan de evaluare post-implementare”, avertizează analiza.

În paralel, Ministerul Educației a trimis spre publicare un al doilea ordin, care majorează norma didactică de la 18 la 20 de ore pe săptămână, ceea ce înseamnă „mai multă muncă pentru acelaşi salariu sau chiar mai puţin dacă posturile se reduc”.

În mediul rural, unde atragerea cadrelor didactice este deja dificilă, „efectul va fi crunt”, spun analiștii.

Ce a promis ministrul la sfârșitul lui mai și ce măsuri sunt luate acum

Actualele măsuri vin în contradicție cu declarațiile ministrului Educației, Daniel David, formulate în raportul său de diagnoză QX și prezentate public după alegerile prezidențiale, în care oficialul vorbea tocmai despre reducerea decalajelor dintre mediul rural și cel urban.

„Toate studiile arată că dacă vii din mediul rural, nu mai vorbesc dacă iau în calcul și zone defavorizate, ne oprim doar la mediul rural, statistic vorbind, șansa ta de reuși în viață și de a reuși în școală, în primul rând, este mult, mult mai mică decât comparat cu cineva care vine din mediul urban, ceea ce este o nedreptate foarte mare”, afirma atunci ministrul.

De la investiții la austeritate strictă

Planurile prezentate în raportul QX promiteau infrastructură modernă, modele educaționale inovatoare și sprijin pentru elevii din zone defavorizate: investiții în campusuri rurale, predare hibridă și conectarea elevilor din satele izolate cu profesori performanți de la orașe.

„Elevii de la o școală cu rezultate slabe din mediul rural să poată face câte o oră cu profesori de la școli performante de la orașe. Automat îi emancipezi, le dai speranță și crești optimismul”, explica Daniel David. Ministrul vorbea despre construcția campusurilor „într-un an-doi” și de rezultate vizibile „în următorii doi-trei ani”.

Obiectivele pe care ministrul Educației le promova de la sfârșitul lunii mai diferă radical de actuala comasare rapidă a școlilor, impusă cu termen-limită de doar câteva zile, fără studii de impact și fără măsuri pregătitoare.

În locul investițiilor menite să atragă profesori în rural, creșterea normei didactice și reducerea posturilor riscă să îndepărteze cadrele didactice, mai ales din zonele izolate, exact locurile unde ministrul admitea în raportul QX că „n-ai cum să duci profesori acolo, nu-i poți încuraja să meargă și să ofere învățământ de calitate”.

Articolul Prin comasări şi norme mai mari, Ministerul Educaţiei compromite învățământul rural. Ce promitea Daniel David imediat după alegeri și ce măsuri sunt luate acum apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Nu mă puneți să fac catalogări vis-a-vis de partenerii de coaliție, dar pot să vă spun lucrurile cum le vede PSD-ul și cum s-au discutat în această ședință. De fiecare dată când noi intrăm la guvernare, suntem parteneri seriosi care se ocupă de politici de guvernare. În niciun caz să facem o politică de gherilă în interiorul PSD-ului (coaliției de guvernare – n.r.)”, spune Sorin Grindeanu despre miniștrii USR.

El a evitat să dea nume.

„Aici mă refer, dacă vreți, la exemple în care anumit titular de ministere nu se ocupă de politici publice acum când vorbim în domeniile pe care le coordonează, ci de a găsi fel de fel de lucruri în care se scoată în evidență moștenirea extraordinar de grea pe care o au. Asta este o abordare copilărească pe care noi nu o să o avem niciodată. Da, mergi la guvernare ca să faci politici publice pentru români, pentru cetățeni, pentru comunitățile din care fac parte acei cetățeni, nu pentru a vorbi de lucruri punctuale care trebuie să fie îndepărtate dacă au depășit o anumită linie”, încheie Grindeanu.

Articolul Grindeanu, despre miniștrii USR: O abordare copilărească pe care noi nu o să o avem niciodată apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Condamnăm uciderea de către armata israeliană a 6 jurnaliști palestinieni, prin atacarea cortului lor, încălcând grav dreptul internațional umanitar”, a declarat organizația într-o postare pe X, subliniind că cel puțin 242 de jurnaliști palestinieni au fost asasinați în Gaza de la începutul războiului Israel-Hamas. „Solicităm acces imediat, sigur și neîngrădit în Gaza pentru toți jurnaliștii”, a conchis ONU, scrie Baha.

Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au confirmat anterior uciderea reporterilor Al Jazeera în enclava palestiniană, insistând că jurnaliștii uciși erau de fapt agenți Hamas care pregăteau un atac asupra civililor și trupelor israeliene.

Armata israeliană a ucis cinci jurnaliști Al Jazeera

Armata israeliană a declarat că l-a ucis pe jurnalistul Al Jazeera Anas Al Sharif, despre care a susținut că conducea o celulă Hamas, într-un atac asupra orașului Gaza.

Jurnalistul Al Jazeera Anas al-Sharif a fost ucis împreună cu alți patru colegi într-un atac israelian țintit asupra unui cort în care se aflau jurnaliști, în orașul Gaza, a transmis Al Jazeera.

Postul de televiziune din Qatar scrie că șapte persoane au fost ucise în atacul asupra cortului situat la poarta principală a spitalului al-Shifa din orașul Gaza, duminică seara, printre care Anas Al Sharif, corespondentul Al Jazeera Mohammed Qreiqeh și cameramanii Ibrahim Zaher, Mohammed Noufal și Moamen Aliwa.

Articolul ONU critică Israelul pentru uciderea jurnaliștilor din Gaza apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Parchetul finlandez a anunțat, luni, punerea sub acuzare a trei marinari din echipajul petrolierului Eagle S, inclusiv căpitanul, acuzați că au participat la sabotajul cablurilor submarine în Marea Baltică, la sfârșitul anului 2024, potrivit Le Figaro.

„Procurorul general adjunct a inițiat urmărirea penală pentru distrugeri criminale agravante și împiedicare agravată a comunicațiilor împotriva căpitanului, precum și a primului și celui de-al doilea ofițer ai petrolierului Eagle S, înregistrat în Insulele Cook”, se arată în comunicat.

Petrolierul este suspectat că a deteriorat în Marea Baltică cablul submarin electric EstLink 2 și patru cabluri de telecomunicații care leagă Finlanda de Estonia în ziua de Crăciun 2024.

În cursul anchetei preliminare, cei trei suspecți au negat comiterea faptelor de care sunt acuzați, a precizat parchetul în comunicat.

Articolul Trei marinari, acuzați de sabotarea cablurilor submarine din Marea Baltică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Poeta Ana Blandiana postează pe Facebook un text ca o reacție pe care mulți o așteptau (și i-o ceruseră), în privința doliului național instituit în contextul înmormântării lui Ion Iliescu.

Și, de altfel, nici măcar doliul național nu este tema principală a acestui text, ci, mai degrabă, dezgustul și revolta pe care poeta le resimte față de o clasă politică duplicitară, ipocrită.

Ana Blandiana recunoaște că și-a cenzurat cuvintele „pentru că nimic din ce aș fi avut de spus nu se putea spune decent lângă un sicriu”.

Ana Blandiana nu crede în lacrimi

Postarea poetei este expresia unei indignări profunde, a revoltei față de duplicitatea politică – „organizarea unor funeralii naționale unui personaj acuzat de crime împotriva umanității”.

„De altfel”, scrie Ana Blandiana, „adevărata temă a gălăgioaselor zile de doliu nu ar fi trebuit să fie nici inventarierea crimelor fostului președinte, de la tratatul cu URSS la inventarea teroriștilor, și de la chemarea minerilor la alungarea Regelui de pe aeroport, după cum nu ar fi trebuit să fie nici punerea sub detergentul luminii reflectoarelor a pozelor zâmbitoare cu Regele și a pozelor de la ceremoniile NATO.

Si, oricât ar părea de ciudat, tema reală a vacarmului de 48 de ore nu a fost nici întrebarea cine a participat si cine nu a participat la înmormântare, dovadă că aproape nimeni nu a observat că a participat cu ipocrizie un singur partid (cel care îi retrăsese titlul de presedinte de onoare), în timp ce toate celelalte au lipsit de teama compromiterii, având sau nu curajul de a-și declara, absența.

„Un sigiliu infamant”

Adevărata temă, tema secretă, neformulată de nimeni, a fost macularea istoriei României cu insuportabila duplicitate de a fi organizat funeralii naționale unui personaj acuzat de crime împotriva umanității”.

Cosmetizarea imaginii lui Ion Iliescu, modul superficial în care a fost reflectată înmormântarea fostului președinte va afecta, crede Ana Blandiana, modul în care Iliescu va fi reținut în memoria colectivă.

„Un sigiliu infamant pus la încheierea unei epoci, un sigiliu vinovat pe care ne ajută să-l suportăm doar pâlpâirea sperantei că epoca următoare va fi altfel”, a scris Ana Blandiana, în încheierea postării.

Articolul Ana Blandiana, reacție după funeraliile lui Iliescu: „Adevărata temă (…) a fost insuportabila duplicitate de a fi organizat funeralii naționale unui personaj acuzat de crime împotriva umanității” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Senatorul columbian și candidat la președinție Miguel Uribe, care a fost împușcat în iunie, a decedat din cauza rănilor, a confirmat familia sa luni, scrie The Guardian.

Senatorul în vârstă de 39 de ani a fost împușcat în cap în timpul unui miting din 7 iunie de către un minor. Uribe a fost internat la Clinica Fundației Santa Fe din Bogota.

Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a insistat anterior că ar trebui deschisă o anchetă privind decizia de reducere a echipei de securitate a lui Uribe, spunând că numărul membrilor a fost redus de la șapte la trei în ziua tragediei.

Politicianul, care aparținea opoziției de dreapta, a fost atacat pe 7 iunie, la Bogotá. După mai multe intervenții chirurgicale, acesta nu și-a revenit.

Soția sa, Maria Claudia Tarazona, a scris pe rețelele de socializare: „Îi cer lui Dumnezeu să îmi arate calea de a învăța să trăiesc fără tine. Odihnește-te în pace, dragostea vieții mele, voi avea grijă de copiii noștri.”

Mama politicianului, ucisă în 1991

Familia lui Uribe este bine cunoscută în politica din Columbia. Mama sa, jurnalista Diana Turbay, a fost ucisă în 1991, în timpul unei operațiuni eșuate de salvare, după ce fusese răpită de cartelul din Medellín, condus de Pablo Escobar. Bunicul său matern, Julio César Turbay, a fost președintele Columbiei între 1978 și 1982.

Cariera lui Uribe a fost una rapid ascendentă. La 25 de ani, a devenit consilier municipal în Bogotá, unde s-a remarcat prin criticile dure la adresa actualului președinte al țării, Gustavo Petro, pe atunci primar al capitalei. În 2022, a câștigat un loc în Senat, candidând sub sloganul „Columbia pe primul loc”.

Articolul Senator care candida la alegerile prezidențiale din Columbia a murit după ce a fost împușcat apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Clipul video de 32 de secunde, distribuit de Departamentul de Stat al SUA pe contul său X, a strâns deja peste 1,6 milioane de vizualizări. În acesta, Marco Rubio afirmă: „Negocierile cu Hamas au eșuat în ziua în care Macron a luat decizia unilaterală de a recunoaște Statul Palestina”.

Pentru Marco Rubio, această declarație, care a determinat alte țări să anunțe că vor recunoaște și ele Statul Palestina dacă nu se va ajunge la un acord de încetare a focului înainte de septembrie, a împins Hamas să refuze un acord cu Israelul, potrivit AFP.

Prin refuzul încetării focului, Hamas „poate revendica victoria”, consideră Marco Rubio, care concluzionează: „Aceste mesaje, deși în mare parte simbolice în spiritul lor (cel al țărilor care doresc să recunoască Palestina, n.r.), au făcut în realitate mai dificilă realizarea păcii și ajungerea la un acord cu Hamas”.

Emmanuel Macron a anunțat pe contul său X pe 3 august că Franța va recunoaște Statul Palestina în septembrie, la următoarea Adunare Generală a ONU. Aceasta este „singura cale posibilă către un viitor în care justiția, securitatea și demnitatea sunt garantate pentru toate popoarele din regiune”, a declarat șeful statului, care a solicitat totuși „demilitarizarea totală a Hamas, excluderea completă a grupării din orice formă de guvernare și recunoașterea Israelului de către Statul Palestina”.

Articolul Marco Rubio îl acuză pe Macron că este responsabil pentru eșecul negocierilor dintre Israel și Hamas apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Co-președintele celui mai puternic partid de opoziție din Germania a spus că există refugiați care primesc o formă de ajutor de șomaj nejustificat și că trebuie să se întoarcă în Ucraina.

Potrivit datelor ONU, aproximativ 5,6 milioane de refugiați ucraineni se află în străinătate după ce au fugit de invazia Rusiei. Cel mai mare număr, în jur de 1,2 milioane, trăiește în Germania, o țară care a oferit un sprijin militar, economic și umanitar amplu Kievului.

AfD, un partid radical care a înregistrat o creștere a popularității în ultimele luni, a criticat constant politica pro-Ucraina a Berlinului, fiind împotriva furnizării de arme și a altui tip de sprijin pentru țara devastată de război.

Partidul naționalist a fost clasificat drept „extremist” de către agenția germană de informații interne, iar membrii săi au fost anchetați pentru legături cu rețele de spionaj ruse și chineze.

„Chiar credem că putem învinge cea mai mare putere nucleară a lumii și, mai mult, că putem câștiga acest război care nu este al nostru?”, a spus unul dintre liderii partidului.

Declarațiile vin înaintea unui summit de nivel înalt între președintele SUA, Donald Trump, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, care va avea loc în Alaska pe 15 august, în condițiile în care Trump a semnalat că Kremlinul este interesat de „schimburi” teritoriale ca parte a unui acord de încetare a focului.

Articolul Extrema dreaptă din Germania cere reducerea beneficiilor pentru refugiații ucraineni apare prima dată în Mediafax.