America rămâne la conducerea NATO

Mediafax

Generalul american Alexus Grynkewich a preluat vineri comanda supremă a forțelor NATO, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Mons, în Belgia. El a transmis un mesaj de reasigurare aliaților europeni, îngrijorați de posibile reduceri ale trupelor americane în Europa, potrivit Reuters.

Deși Statele Unite dețin această funcție din timpul celui de-al doilea război mondial, Trump a pus sub semnul întrebării tradiția chiar la summitul NATO de la Haga, cerând Europei să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare. Abordarea i-a neliniștit pe liderii europeni, care se bazează pe cei aproximativ 80.000 de soldați americani staționați pe continent și așteaptă sprijin american suplimentar în cazul unui conflict, și a stârnit îngrijorări chiar în rândul unor membri ai Congresului SUA. În cele din urmă, Washingtonul l-a desemnat pe generalul Alexus Grynkewich ca succesor al generalului Christopher Cavoli, recunoscut pentru sprijinul acordat Ucrainei după invazia rusă din 2022 și pentru coordonarea unei ample reforme a apărării NATO.

„Suntem pregătiți să ne apărăm națiunile”

„Trăim vremuri decisive”, a declarat noul comandant la ceremonia de predare-primire din Belgia, care a avut loc chiar de Ziua Independenței, în prezența ofițerilor și oficialilor din întreaga alianță. Generalul american a adăugat că: „Amenințările cu care ne confruntăm sunt din ce în ce mai interconectate, dar nu se pot compara cu unitatea, hotărârea și scopul comun pe care le văd adunate pe acest câmp astăzi”. „Suntem pregătiți să ne apărăm națiunile și nu vom face decât să devenim mai buni!”

După ceremonia de preluare a comenzii, generalul Grynkewich a stat de vorbă cu jurnaliștii, precizând că este prea devreme pentru a anticipa rezultatele analizei despre dislocarea forțelor americane. Liderii europeni insistă ca tranziția responsabilităților să se facă treptat și coordonat, pentru a nu vulnerabiliza apărarea continentului, chiar dacă s-au angajat să crească cheltuielile militare ale țărilor pe care le reprezintă.

Ucraina „poate câștiga” războiul împotriva Rusiei, consideră șeful NATO

În cadrul audierii de confirmare în Senatul SUA, desfășurată săptămâna trecută, generalul Alexus Grynkewich a declarat că Ucraina „poate câștiga” războiul împotriva Rusiei și a susținut necesitatea continuării sprijinului acordat Kievului.

Noul comandant NATO este specializat în operațiuni aeriene de luptă, având peste 30 de ani de experiență în Forțele Aeriene ale SUA. Înainte de preluarea celei mai înalte funcții în Alianța Nord-Atlantică, generalul Alexus G. Grynkewich a condus Air Forces Central și a fost director de operațiuni la Statul Major Inter-arme al SUA. Odată cu noua funcție, el a preluat și conducerea Comandamentului European al SUA.

Articolul America rămâne la conducerea NATO apare prima dată în Mediafax.

NBC News: Șeful Pentagonului a luat singur decizia de a opri livrările de armament către Ucraina / Ajutorul militar nu afecta stocurile de armament ale SUA

Mediafax

O analiză realizată de înalți oficiali militari a constatat că pachetul de ajutoare amânat de SUA nu ar pune în pericol rezervele militare americane, potrivit a trei oficiali americani citați de NBC News.

Departamentul Apărării a amânat săptămâna aceasta un transport de arme americane pentru Ucraina, invocând faptul că stocurile sunt reduse.

Unul dintre principalii democrați din Camera Reprezentanților, Adam Smith, a declarat că motivul real privind oprirea livrărilor pare să fie pur și simplu urmărirea unui program de reducere a ajutorului american pentru Ucraina.

„Nu ne aflăm într-un punct mai scăzut, în ceea ce privește stocurile, decât am fost în cei 3 ani și jumătate de conflict din Ucraina”, a declarat Smith pentru sursa citată.

Democratul a mai declarat că personalul său a „văzut cifrele” și că nu există niciun indiciu privind un stoc redus de armament american care să justifice suspendarea ajutorului pentru Ucraina.

A treia decizie luată de Hegseth

Trei asistenți din Congres și a unui fost oficial american au declarat pentru NBC News că suspendarea livrărilor de ajutoare militare către Ucraina a fost o măsură unilaterală a șefului Pentaognului, Pete Hegseth. Elbridge Colby, subsecretarul apărării pentru politică, a fost cel care sprijinit aceste măsuri, au declarat sursele. Colby a susținut mult timp reducerea angajamentului SUA în Ucraina.

Decizia Pentagonului de a opri temporar unele livrări de arme către Ucraina a surprins oficialii americani și europeni și a provocat nemulțumiri inclusiv în rândul aliaților președintelui Donald Trump.

Este pentru a treia oară când Hegseth a oprit singur livrările de ajutoare către Ucraina, după ce în februarie și în mai, a luat decizii similare, care au fost anulate câteva zile mai târziu.

Decizia de oprire a ajutorului militar american pentru Kiev a fost luată după ce Hegseth a emis o notă prin care a ordonat Statului Major al Pentagonului să revizuiască stocurile de toate munițiile.

Articolul NBC News: Șeful Pentagonului a luat singur decizia de a opri livrările de armament către Ucraina / Ajutorul militar nu afecta stocurile de armament ale SUA apare prima dată în Mediafax.

Serviciile de informații germane și olandeze avertizează: Rusia intensifică utilizarea armelor chimice în Ucraina

Mediafax

Armata rusă folosește „o gamă largă de arme chimice cu o frecvență tot mai mare și nu ezită să folosească agenți mai puternici”, au declarat serviciile de informații germane și olandeze vineri, într-un comunicat comun de presă.

Directorul serviciilor de informații militare olandeze, viceamiralul Peter Reesink, a subliniat că a fost identificată „o disponibilitate tot mai mare de a utiliza astfel de arme. Amenințarea emanată de programul rusesc de arme chimice este, prin urmare, în creștere”, notează POLITICO.

Pe de altă parte, ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a declarat că intensificarea utilizării armelor chimice este „îngrijorătoare” și a avertizat că utilizarea de către Rusia a unor astfel de arme devine un lucru din ce în ce mai „normalizat și răspândit”.

Cele două servicii de informații au mai menționat, în comunicatul comun, faptul că Rusia a folosit cloropicrin, o substanță toxică care poate provoca dispnee, care complică respirația.

Armele chimice și biologice au fost interzise prin Protocolul de la Geneva din 1925, după ce în timpul războiului brutal de tranșee din Primul Război Mondial au fost utilizate pe scară largă.

Articolul Serviciile de informații germane și olandeze avertizează: Rusia intensifică utilizarea armelor chimice în Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Guvernul trimite în Parlament proiectul Legii Austerității

Mediafax

„Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor, astfel încât să se poată susține, din fonduri publice, finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor”, potrivit unui comunicat de presă.

Executivul menționează că, prin acest pachet de măsuri, se urmărește atingerea următoarelor obiective. Reducerea țintei de deficit bugetar de la 9,3% și realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani. Recâștigarea încrederii investitorilor și evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de țară. Evitarea suspendării fondurilor europene și continuarea implementării proiectelor de infrastructură și de dezvoltare. Realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană și posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecția prevăzută fiind de 2.680 miliarde de Euro brut, respectiv 0.7% din PIB.

„Pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente – măsuri pentru creșterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) și 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB) și măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare – guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 mld lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB). Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit articolului 114 din Constituția României”, se menționează în finalul comunicatului.

Bolojan: Cel mai târziu marți să intrăm pe ultima parte a procedurii parlamentare de asumare a răspunderii

Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că Guvernul își asumă răspunderea pe proiectul privind austeritatea.

„În acest sens ne propunem ca după ședința de guvern să depunem acest proiect la Parlament, iar cel mai târziu marți, data ședinței Ecofin, să intrăm pe ultima parte a procedurii parlamentare de asumare a răspunderii după preluarea amendamentelor și analizarea acestora în ședința de guvern care se va organiza la începutul săptămânii viitoare”, a spus Bolojan.

Cota standard a Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) va fi de 21%, iar cea redusă, de 11%. Asta se va aplica unui număr restrâns de bunuri și servicii, potrivit proiectului.

De asemenea, se majorează mai multe taxe și impozite, dar și acciza pentru țigări, alcool și carburant.

Sindicatele amenință cu proteste masive din cauza măsurilor de austeritate anunțate de Guvernul condus de Ilie Bolojan.

Articolul Guvernul trimite în Parlament proiectul Legii Austerității apare prima dată în Mediafax.

Zelenski și Trump au avut o nouă discuție telefonică. Pe ce s-a concentrat conversația dintre cei doi

Mediafax

Anunțul despre apelul telefonic a fost făcut de liderul ucrainean pe platforma X. Potrivit acestuia, cei doi au convenit să consolideze apărarea aeriană a Ucrainei.

Potrivit a două surse citate de Axios, discuția dintre cei doi președinți a durat aproximativ 40 de minute.

„Astăzi am discutat [despre) atacurile aeriene rusești și, mai general, situația de pe linia frontului. Președintele Trump este foarte bine informat”, a declarat Zelenski, după apel.

„Am discutat despre opțiunile de apărare aeriană și am convenit să lucrăm la creșterea protecției spațiului aerian. Am convenit asupra unei întâlniri între echipele noastre”, a mai spus liderul de la Kiev.

Apelul telefonic dintre cei doi are loc la o zi după ce Trump a discutat din nou cu Putin la telefon. În urma conversației purtate, liderul de la Casa Albă s-a declarat „foarte dezamăgit”. După apelul Trump-Putin, Kremlinul a declarat că Putin a reafirmat că „Rusia va continua să își urmărească obiectivele” în războiul său împotriva Ucrainei, în ciuda apelurilor SUA pentru încetarea focului.

Conversația telefonică dintre Trump și Zelenski are loc la câteva zile după ce Pentagonul a suspendat livrările de armament către Ucraina, invocând că stocurile proprii de muniție sunt reduse.

Articolul Zelenski și Trump au avut o nouă discuție telefonică. Pe ce s-a concentrat conversația dintre cei doi apare prima dată în Mediafax.

Peste 60 de teatre, opere și filarmonici primesc bani de la Ministerul Dezvoltării

Mediafax

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul a decis, în ședința de vineri, alocarea sumei de 231.458.960,88 de lei pentru 66 de teatre, opere și filarmonici din 40 de localități, care funcționează în subordinea autorităților locale din 31 de județe.

„Prin această măsură, venim în sprijinul teatrelor, operelor, filarmonicilor și teatrelor de păpuși care nu beneficiază de finanțare de la stat și care sunt în subordinea autorităților publice locale”, a spus ministrul Cseke Attila.

Suma reprezintă 2% din impozitul pe venit încasat până la data de 31 mai 2025, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea unităților administrativ-teritoriale solicitante din județele: Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Vâlcea și Vrancea.

Fondurile au fost repartizate conform solicitărilor transmise către Ministerul Dezvoltării, până la termenul legal, de către unitățile administrativ-teritoriale în subordinea cărora funcționează instituții publice de spectacole.

Articolul Peste 60 de teatre, opere și filarmonici primesc bani de la Ministerul Dezvoltării apare prima dată în Mediafax.

Greenpeace se judecă în Olanda: un proces cu miză mondială împotriva ”hărțuirii legale”

Mediafax

Prima audiere într-un proces intentat de Greenpeace International împotriva gigantului energetic american Energy Transfer Partners a avut loc miercuri la Amsterdam, într-un caz considerat un test juridic major pentru viitorul libertății de exprimare și a dreptului la protest în fața tacticilor legale agresive folosite de marile corporații, potrivit The Guardian.

Procesul vine în urma unei decizii a unui juriu din Statele Unite, care a stabilit că Greenpeace ar trebui să plătească peste 660 de milioane de dolari companiei petroliere, acuzată de organizația ecologistă că a provocat distrugeri de mediu prin proiectul Dakota Access Pipeline. Energy Transfer a susținut în instanță că Greenpeace a incitat la proteste ilegale și a defăimat compania în timpul manifestațiilor din 2016–2017.

Greenpeace acuză folosirea justiției ca armă împotriva activiștilor

Reprezentanții Greenpeace neagă acuzațiile și afirmă că scopul procesului american nu a fost să se facă dreptate, ci să intimideze, să epuizeze financiar și să reducă la tăcere vocile critice. În noul proces din Olanda, Greenpeace cere ca toate cheltuielile și daunele din cazul american să fie suportate de Energy Transfer, în baza noii directive europene anti-SLAPP, concepută special pentru a proteja organizațiile și persoanele vizate de procese abuzive. Termenul SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation) se referă la procesele strategice prin care entități puternice încearcă să reducă la tăcere protestatari, activiști sau jurnaliști prin intermediul justiției, nu neapărat pentru a câștiga, ci pentru a-i obosi sau descuraja.

„Nu ne-au oprit amenințările legale, nu ne vor opri nici avocații marilor corporații. Suntem gata să luptăm”, a declarat Mads Christensen, directorul Greenpeace Internațional, pentru sursa citată. Companiile din industria combustibililor fosili încep tot mai des să transforme tribunalele în arme pentru a-și reduce la tăcere criticii, a adăugat activistul.

Procesul care ar putea consolida dreptul la protest în întreaga UE

Potrivit rețelei europene CASE, o rețea europeană de organizații neguvernamentale, jurnaliști, avocați și activiști care luptă împotriva proceselor abuzive, astfel de acțiuni sunt în creștere semnificativă în ultimii ani, fiind documentate peste 1.000 de cazuri între 2010 și 2023. Experții avertizează că litigiile nu afectează doar individual activiștii, ci pot avea un efect paralizant asupra democrației în ansamblu, prin blocarea accesului public la informații și reducerea transparenței.

Procesul din Amsterdam este văzut ca un potențial precedent juridic: dacă Greenpeace va câștiga, cazul ar putea descuraja viitoarele procese abuzive intentate de corporații împotriva activiștilor, jurnaliștilor și organizațiilor societății civile și ar întări protecția legală a acestora în întreaga Uniune Europeană. „O decizie inspirată de noua directivă anti-SLAPP a UE ar putea stabili un precedent care să inverseze cursul hărțuirii legale și să ofere un scut juridic pentru activiști, acum și în viitor”, potrivit liderului Greenpeace. „Este în joc ceva absolut esențial: capacitatea oamenilor de a trage la răspundere giganții din industria combustibililor fosili pentru distrugerile pe care le provoacă.”

La deschiderea audierii, miercuri, activiști din peste 30 de organizații pentru libertatea de exprimare s-au adunat în fața tribunalului din Amsterdam, cerând guvernelor UE să aplice urgent directiva anti-SLAPP la nivel național.

 

Articolul Greenpeace se judecă în Olanda: un proces cu miză mondială împotriva ”hărțuirii legale” apare prima dată în Mediafax.

Supercupa României: Autoritățile anunță măsuri speciale de ordine publică la meciul FCSB – CFR Cluj

Mediafax

Accesul publicului pe stadion va fi permis începând cu ora 18:00, pe baza biletelor sau invitațiilor puse la dispoziție de organizator. Pentru evitarea aglomerației, suporterii sunt îndemnați să sosească din timp la stadion.

Fanii FCSB, care vin organizat, se vor aduna între orele 17:00–18:00 în parcarea magazinului Dedeman (Bd. Ghencea nr. 91C), de unde vor fi însoțiți de forțele de ordine către Peluza Nord. Suporterii CFR Cluj vor fi preluați de jandarmi la intrarea în București și escortați spre Peluza Sud.

Pentru siguranța tuturor participanților, accesul în stadion se va face după controale riguroase efectuate de jandarmi și agenții firmei de pază contractate de organizator. Traversarea bulevardului Ghencea este permisă doar prin locurile special amenajate pentru pietoni.

Casele de bilete din zona Peluzei Nord vor fi deschise în ziua meciului între orele 14:00–20:45. În cazul în care partida intră în prelungiri, Societatea de Transport București (STB) va prelungi programul de circulație al liniilor de transport din zona stadionului.

Măsuri suplimentare de securitate

Măsuri suplimentare de securitate vor fi aplicate pentru prevenirea introducerii în stadion a materialelor pirotehnice sau a altor obiecte interzise. În plus, forțele de ordine vor utiliza mijloace video și fotografii operative pentru identificarea eventualilor participanți la fapte antisociale.

Potrivit Jandarmeriei Capitalei, 64 de suporteri ai FCSB și 23 ai CFR Cluj se află sub interdicția legală de a participa la competiții sportive. Orice tentativă a acestora de a pătrunde în stadion constituie infracțiune, conform Legii nr. 4/2008.

Spectatorii sunt rugați să manifeste răbdare și să respecte indicațiile forțelor de ordine, să evite implicarea în conflicte și să anunțe autoritățile în cazul în care observă fapte antisociale.

Este interzisă introducerea în stadion a băuturilor alcoolice, obiectelor contondente sau a simbolurilor de natură fascistă, rasistă sau xenofobă, conform legislației în vigoare. Promovarea unor astfel de mesaje sau simboluri poate fi pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.

Articolul Supercupa României: Autoritățile anunță măsuri speciale de ordine publică la meciul FCSB – CFR Cluj apare prima dată în Mediafax.

Dansatori din mai multe colțuri ale lumii, premiați de Fritz la Timișoara. Festivalul Inimilor, un mix de culturi și tradiții

Mediafax

„Și voi contribuiți la tradiția multiculturală a orașului nostru”, le-a transmis primarul Fritz, dansatorilor folclorici internaționali, prezenți vineri în Sala de Consiliu, îmbrăcați în costume populare viu-colorate.
În cadrul Festivalului Inimilor, desfășurat în aceste zile la Timișoara, participă 35 de ansambluri populare din țări, precum Paraguay, Thailanda, Agrentina, Grecia, Macedonia sau Georgia.
Festivalul Inimilor este primul festival internațional organizat în România după Revoluția din 1989, dar și cel mai important festival de folclor din Europa.
„Născut din dorința de a promova pacea, prietenia între culturi și redescoperirea valorilor culturale autentice, festivalul a devenit, în timp, un simbol al libertății de expresie și al reconectării României la scena internațională a culturii tradiționale”, precizează Casa de Cultură a Municipiului Timișoara.

Articolul Dansatori din mai multe colțuri ale lumii, premiați de Fritz la Timișoara. Festivalul Inimilor, un mix de culturi și tradiții apare prima dată în Mediafax.

Fostul jucător al lui Arsenal, Thomas Partey, inculpat pentru viol

Mediafax

Thomas Partey, în vârstă de 32 de ani, a fost inculpat pentru cinci capete de acuzare de viol, precum și pentru un capăt de acuzare de agresiune sexuală.

Două dintre acuzațiile de viol vizează o primă victimă, alte trei o a doua femeie, iar acuzația de agresiune sexuală se referă la o a treia victimă.

Faptele ar fi avut loc în perioada 2021–2022.

Partey urmează să se prezinte în fața Magistraților de la Westminster, au precizat autoritățile.

„Acuzațiile au fost formulate în urma unei investigații desfășurate de detectivii noștri, care a început în februarie 2022, după ce poliția a primit prima plângere privind un viol”, se arată în comunicatul Poliției Metropolitane.

Thomas Partey tocmai a părăsit Arsenal, după expirarea contractului său, și era curtat de mai multe cluburi de top, printre care Juventus, Barcelona și Fenerbahce.

Articolul Fostul jucător al lui Arsenal, Thomas Partey, inculpat pentru viol apare prima dată în Mediafax.