Mediafax

Peste 2.000 de expozanți au prezentat cele mai noi tendințe din industria alimentară la prestigiosul târg Summer Fancy Food Show, desfășurat recent la New York. Printre vedetele ediției din acest an s-au numărat șase produse care le reinventează pe cele clasice din cămară, cu accent pe gust, inovație și autenticitate. Ele vor influența rafturile magazinelor și meniurile restaurantelor în lunile următoare, potrivit CNBC.

Evenimentul, recunoscut ca o rampă de lansare pentru branduri care visează să ajungă în marile lanțuri de retail, a oferit direcțiile în care se îndreaptă gusturile consumatorilor. Toate noile produse au același lucru în comun: se adresează unei generații care caută intensitate, contrast și surpriză în gust.

Ulei de măsline… cu harissa sau sherry

Un ingredient prezent în aproape orice bucătărie, uleiul de măsline, trece printr-o transformare de imagine. Compania spaniolă Castillo de Canena, cu o tradiție de secole în cultivarea măslinelor și producția de ulei, a prezentat uleiuri infuzate cu harissa – un amestec tunisian de ardei iuți și condimente, dar și uleiuri maturate în butoaie de sherry, inspirate din cultura vinului fortifiat. „Uleiul de măsline nu mai e doar un suport pentru salată, ci o aromă în sine”, au explicat reprezentanții companiei noile gusturi.

Muștarul, din condiment banal în delicatesă artizanală

Alt produs care cunoaște o reinventare spectaculoasă este muștarul. Brandul Pop Mustards a adus un muștar realizat din semințe întregi, fermentate, afumate și murate, cu o textură și un gust complet diferit de ceea ce știu consumatorii. „Caviarul muștarului”, precum l-a denumit echipa de concepție. Pe o linie mai clasică, Caplansky’s Delicatessen, fondat de chef Zane Caplansky, a adus muștaruri inspirate din delicatesele evreiești din America de Nord, cu arome mai bogate decât obișnuitul dijon sau galbenul de supermarket.

Produsele vegetale, fără eticheta „vegan” în prim-plan

Chiar dacă entuziasmul față de produsele pe bază de plante a mai scăzut în SUA, categoria nu a dispărut, ci s-a reinventat, cu accent pe gust și meșteșug. Noua generație de produse vegetale nu mai încearcă să copieze gustul cărnii, ci propune alternative creative, cu identitate proprie.

Astfel, Brandul Umyum a prezentat înlocuitori pentru unt și brânză din caju, sub sloganul „Meșteșugul nostru este, întâmplător, pe bază de plante.”

Swicy, gustul generației TikTok

Dulce și picant în același timp, așa este definit gustul „swicy”, care domină tot mai multe produse. Mike’s Hot Honey, pionier al trendului dulce-picant, a lansat un asemenea sos, iar Smash Kitchen, brandul american de condimente organice, a venit cu un ketchup cu miere picant. Ketchup-urile brandului nu conțin zahăr sau roșii provenite din plante modificate genetic.

Slawsa este un alt produs proaspăt lansat, o combinație între salata de varză crudă și sosul mexican salsa, cu murături dulci-picante, în principal varză.

Seul de vită, între tradiție și controverse

O prezență surprinzătoare la târg a fost seul de vită, readus în discuție de Robert F. Kennedy Jr., care îl promovează ca alternativă „mai sănătoasă” la uleiurile vegetale rafinate. Deși mulți nutriționiști îi contestă afirmațiile, branduri ca Butcher Ben’s și Beefy’s Own, care prăjește chipsuri în seu de vită, au profitat de trend pentru a cuceri curioșii.

Continuă să prindă contur și o tendință accentuată de pandemie, când bucătarii au început să îmbutelieze sosuri sau murături pentru acasă. La ediția din acest an, publicul a regăsit bucătari faimoși, iar unul dintre produsele vedetă a fost Zahav Hummus, creat după rețeta originală a restaurantului premiat cu cea mai prestigioasă distincție culinară din Statele Unite, premiul James Beard. Humusul este format doar din șase ingrediente: tahină, năut, suc de lămâie, sare, chimion și usturoi, fără ulei adăugat.

Dispare trendul vestitei ciocolate Dubai

„Este o tendință de durată”, potrivit expertei în tendințe culinare, Christine Couvelier, care i-a ghidat pe vizitatori prin cele trei etaje ale expoziției: „Nu e vorba numai de vânzare, ci de pasiunea pentru crearea celei mai bune versiuni a unui produs și de a o aduce direct în frigiderul de acasă”. Experta a precizat că trendul vestitei ciocolate Dubai își va pierde popularitatea până anul viitor.

Fie că a fost vorba de reinterpretarea unor ingrediente clasice, de o îmbinarea mai puțin sau deloc așteptată a gusturilor sau de produse lansate de bucătari celebri, cel mai mare târg nord-american dedicat produselor gastronomice de nișă a confirmat că inovația în gastronomie nu încetinește. Uneori, gustul viitorului pornește chiar din borcanul de muștar sau din sticla de ulei de pe raft.

Articolul Șase tendințe gastronomice care pot cuceri piața mondială apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

De asemenea, oficialii ucrainenii spun că în mod ironic, în timpul atacurilor aeriene asupra orașului Odesa, consulatul Chinei a fost avariat.

Ucraina susține că drone construite în China au fost folosite în atacul rusesc asupra Kievului. Experții au analizat resturile de pe teren și au descoperit originea chineză a dronelor, potrivit Sky News.

🇺🇦❗️🇨🇳 Sybiha: We discovered in Kyiv a component of a Russian-Iranian Shahed-136, which was made in China and supplied just recently.

😳 And right on the eve, the Chinese Consulate General’s building in Odesa suffered minor damage as a result of Russian strikes on the city. pic.twitter.com/Cs6osONmhP

— The Ukrainian Review (@UkrReview) July 4, 2025

Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, consideră că Rusia continuă să extindă războiul prin utilizarea armelor iraniene și chinezești.

Sybiha a mai spus că, în mor ironic, clădirea consulatului chinez din Odesa a fost una dintre obiectivele care au suferit daune în timpul recentelor atacuri rusești.

Articolul Ucrainenii susțin că drone fabricate în China ar fi avariat clădirea consulatului chinez din Odesa apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Descoperirea a fost făcută la Fort Magna în regiunea Northumberland din nordul Angliei, potrivit Le Figaro. În total au fost găsiți 32 de pantofi, dar opt au atras atenția arheologilor prin mărimea neobișnuită. Conform standardelor actuale, aceștia aveau mărimi cuprinse între 47 și 49. Mărimile considerate mari în prezent erau cu mult peste media din perioada în care pantofii au fost folosiți.

Cercetătorii au estimat că pantofii au aproximativ 2.000 de ani vechime. Ei au fost găsiți într-o groapă de deșeuri de lângă faimosul Zid al lui Hadrian.

În zonă au fost descoperite multe resturi antice, inclusiv pantofi, dar niciodată cu astfel de mărimi. Cei mai mulți pantofi aveau mărimi cuprinse între 24 și 26 cm. Faptul că atât de multă încălțăminte a fost conservate în această zonă se datorează condițiilor particulare ale solului.

Cercetătorii încearcă să afle cine a purtat încălțămintea neobișnuită. Fortul Magna a adăpostit militari din diferite regiuni ale Imperiului Roman, iar încălțămintea neobișnuită demonstrează diversitatea etnică și culturală a legiunilor romane.

Articolul Descoperire uimitoare într-un sit roman antic din Anglia: Mai mulți pantofi cu mărimi neobișnuite apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Transportul naval pe Dunăre este serios perturbat în Ungaria, din cauza nivelului extrem de scăzut al apei, rezultat al celei mai secetoase luni iunie din ultimii peste 120 de ani. Datele Institutului maghiar de Meteorologie arată că, luna trecută, cantitatea de precipitații a fost cu 83% mai mică decât media obișnuită, marcând cel mai secetos început de vară din 1901 încoace, potrivit Reuters.

Consecințele sunt vizibile: navele de marfă sunt nevoite să transporte mult mai puțin decât capacitatea lor normală, doar 30-40%, ceea ce duce la creșteri semnificative ale costurilor de transport. „Suntem nevoiți să lăsăm mai mult de jumătate din încărcătură în urmă”, a explicat Attila Bencsik, vicepreședintele Asociației Ungare de Transport Naval. Din cauza suprataxelor aplicate navelor subîncărcate, tarifele de transport pot crește cu până la 100%.

Vistula și Rinul, de asemenea afectate de secetă

Deși astfel de niveluri scăzute ale Dunării nu sunt ieșite din comun, ele apar, de regulă, în august. „Acum vorbim de începutul verii”, sunt îngrijorați reprezentanții administrației apelor, așteaptă ploile anunțate în bazinul hidrografic al Dunării, care ar putea îmbunătăți situația.

„Iunie este una dintre cele mai ploioase luni ale anului în climatul nostru, iar acum avem acest nivel atât de scăzut al apei”, a observat un vizitator oprit cu caiacul pe un banc de nisip la Szob, în nordul de Budapestei, precizând că „e frumos pentru că apa e limpede și se vâslește ușor, dar este îngrijorător.”

Valul timpuriu de căldură și seceta afectează și alte râuri majore din Europa. Vistula, în Varșovia, a atins un nivel minim istoric, iar Rinul, în Germania, se confruntă cu un debit neobișnuit de scăzut pentru această perioadă a anului. Fenomenul pune presiune pe transportul fluvial și pe agricultură la scară continentală.

Articolul Seceta perturbă navigația pe Dunăre și în Ungaria apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că Guvernul își asumă răspunderea pe proiectul privind austeritatea.

„În acest sens ne propunem ca după ședința de guvern să depunem acest proiect la Parlament, iar cel mai târziu marți, data ședinței Ecofin, să intrăm pe ultima parte a procedurii parlamentare de asumare a răspunderii după preluarea amendamentelor și analizarea acestora în ședința de guvern care se va organiza la începutul săptămânii viitoare”, a spus Bolojan.

Cota standard a Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) va fi de 21%, iar cea redusă, de 11%. Asta se va aplica unui număr restrâns de bunuri și servicii, potrivit proiectului.

De asemenea, se majorează mai multe taxe și impozite, dar și acciza pentru țigări, alcool și carburant.

Sindicatele amenință cu proteste masive din cauza măsurilor de austeritate anunțate de Guvernul condus de Ilie Bolojan.

Articolul Ilie Bolojan, despre legea austerității: Cel mai târziu marți să intrăm pe ultima parte a procedurii parlamentare de asumare a răspunderii apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Efectul măsurilor fiscale: antreprenorii români vor să-și mute afacerile

Tot acest cumul de taxe nu doar că i-a îngrijorat pe antreprenorii români, dar revolta acestora i-a determinat să ia în calcul decizii radicale, precum mutarea sediului fiscal în alte țări cu taxe mai mici. Ca efect, aceste măsuri de austeritate vor duce la scumpiri în lanț, vor reduce profitabilitatea firmelor, mai ales în HoReCa, transport și retail, și ar putea diminua consumul.

Noile măsuri fiscale anunțate în România includ creșterea TVA-ului de la 19% la 21%, majorarea accizelor la carburanți, alcool și tutun, impozit mai mare pe dividende (de la 10% la 16%) și pe profit (de la 16% la 19%).

Guvernul susține că ele sunt necesare pentru a evita criza bugetară. Totuși, încă un efect pe care executivul nu l-a luat în calcul ar putea fi un exod al companiilor din România, care deja iau în calcul mutarea afacerii în țări precum Bulgaria sau Cipru, unde impozitul pe profit și pe dividende sunt mai mici.

Kristine Bago: Relocarea afacerii nu e o soluție

Am întrebat-o pe dr. Kristine Bago, auditor financiar cu o vastă experiență în sectorul financiar, ce ar trebui să știe un antreprenor român înainte de a lua această decizie și, mai ales, dacă ar exista, într-adevăr, beneficii.

„Da, Bulgaria are un impozit pe profit de 10% și pe dividende de 5%, iar Cipru de 12,5% pe profit, deci mai mici decât noile taxe din România. Însă, relocarea nu e o soluție potrivită pentru orice firmă. De exemplu, o florărie sau un depozit nu pot fi mutate fără costuri suplimentare, iar transportul mărfurilor poate anula orice beneficiu fiscal”, a declarat Dr. Kristine Bago pentru Mediafax.

Kristine Bago

Potrivit acesteia, doar afacerile din IT, digital marketing, consultanță sau e-learning pot fi relocate cu adevărat ușor, deoarece nu implică prezența sau activități fizice.

Totuși, simpla mutare a sediului social nu este suficientă. „Chiar dacă firma are sediul fiscal în Bulgaria sau Cipru, activitatea desfășurată în România rămâne taxabilă aici. În plus, există și alte costuri ascunse: taxe pentru nerezidenți, diferențe culturale, lipsa vorbitorilor de engleză, cursul de schimb și riscul de a pierde clienți mari care evită colaborarea cu firme offshore”, atrage atenția auditorul financiar.

Un alt pericol este imprevizibilitatea fiscală: „Nu există nicio garanție că aceste țări nu vor introduce noi taxe peste un an. Am văzut exemple în alte state, inclusiv în SUA, unde paradisuri fiscale au devenit, peste noapte, zone cu impozite uriașe.”

Riscurile ascunse: taxe pentru nerezidenți și probleme de comunicare

Un alt aspect ignorat adesea de antreprenori este legat de taxele ascunse și de barierele culturale. „În Bulgaria, de exemplu, capitalul social minim este de 1 leva, față de 200 de lei în România. Chiriile și utilitățile sunt mai ieftine, forța de muncă e mai accesibilă. Dar limba poate fi un obstacol serios. În Bulgaria nu se vorbește prea mult engleză, iar relația cu autoritățile e esențială. La fel, pot exista taxe suplimentare pentru firmele nerezidente, adică pentru cele străine care activează acolo”, arată auditorul.

Ea avertizează că nu trebuie analizate doar impozitul pe profit sau pe dividende, ci întreg cadrul legislativ: „Sunt țări unde firmele din afara granițelor sunt taxate suplimentar. Dacă ești outsider, e posibil să plătești taxe pe care companiile locale nu le plătesc. Tocmai de aceea, o analiză completă trebuie făcută împreună cu un expert local, nu cu cineva din România care nu cunoaște toate reglementările”, a adăugat aceasta.

Cipru și Bulgaria nu sunt paradisuri fiscale „magice”

Dr. Kristine Bago avertizează că, deși Cipru are o reputație de „paradis fiscal”, realitatea e mai complicată. „În Cipru, impozitul pe profit este 12,5%. E drept că e mai mic decât în România, dar nu vorbim de o scutire totală. Iar avantajele fiscale pot dispărea oricând, pentru că multe state își ajustează rapid legislația fiscală. Nu există nicio garanție că în 2026 nu vor apărea taxe noi și în Cipru sau Bulgaria”, susține ea.

În opinia sa, pericolul cel mai mare nu e fiscalitatea în sine, ci instabilitatea legislativă: „Criza e peste tot, nu doar în România. Iar dacă aceste state, presate de UE sau de nevoia de bani la buget, vor introduce taxe pentru nerezidenți sau pentru firmele relocate, s-ar putea să ajungi într-o situație chiar mai proastă decât în România.”

Mutarea firmei poate însemna pierderea clienților

Un risc deseori ignorat de antreprenori este cel comercial: „Am avut cazuri în care clienți mari, inclusiv companii de stat sau corporații, au refuzat să colaboreze cu firme înregistrate în offshore-uri, de teamă să nu fie asociate cu practici fiscale discutabile. Poți pierde colaboratori importanți dacă firma ta figurează într-o țară percepută ca paradis fiscal.”

Un alt aspect critic este legat de cursul valutar: „Chiar dacă Bulgaria va adopta euro, trebuie să vezi dacă fluctuațiile de curs îți afectează afacerea. În plus, multe firme românești preferă să lucreze în lei, iar dacă tu le impui plăți în euro sau altă monedă, s-ar putea să renunțe la colaborare”, a afirmat Bago.

Recomandarea finală: prudență maximă pentru antreprenori

Concluzia auditorului financiar este clară: „În acest moment, riscurile sunt mult prea mari în raport cu beneficiile. Recomand tuturor antreprenorilor să analizeze cu un consultant local din țara vizată toate implicațiile fiscale, logistice și comerciale. Mutarea unei firme nu este o decizie pe care să o iei într-o lună, doar pentru că în România au crescut impozitele.”

Ea atrage atenția că perioada următoare este una de incertitudine și că orice decizie pripită poate fi riscantă: „Până la 1 ianuarie 2026, nu aș face nicio mutare. E nevoie de o analiză pe termen lung, nu de reacții impulsive. Beneficiile fiscale sunt limitate, iar riscurile sunt foarte mari, de la taxe ascunse și instabilitate legislativă, până la pierderea clienților și costuri operaționale neașteptate”, a conchis experta.

Totuși, dacă vei lua această decizie, Kristine Bago insistă că trebuie să fii atent la următoarele lucruri:

• Consultă un expert din țara în care vrei să te muți, nu doar din România, pentru a înțelege bine toate legile locale care influențează activitatea ta.

• E important să analizezi stabilitatea legislativă a țării respective. Dacă legile se schimbă frecvent, poate fi riscant.

• Fă un studiu complet al costurilor și impactului asupra afacerii, inclusiv cursul de schimb și analiza clienților.

• Compară beneficiile fiscale (de exemplu, taxe mai mici) cu toate riscurile și costurile implicate.

• În contextul actual, recomandarea este să amâni orice decizie importantă până după 1 ianuarie 2026, când situația va fi mai clară.

Cu toate acestea, ea a reiterat că riscurile depășesc beneficiile mutării afacerii în altă țară.

Articolul Efectul măsurilor fiscale. Antreprenorii români vor să-și mute afacerile în Bulgaria: ce riscuri ascunse pot apărea, explică un auditor financiar apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Katy Perry și Orlando Bloom s-au despărțit. Potrivit unor declarații transmise presei de reprezentanții celor doi, vedetele „și-au schimbat dinamica relației în ultimele luni” pentru a se concentra pe creșterea fiicei lor, Daisy Dove.

Despărțirea vine la șase ani după ce s-au logodit, pe 14 februarie 2019, potrivit AP. Perry și Bloom s-au cunoscut în 2016, au avut o scurtă despărțire în 2017, dar s-au împăcat și au devenit părinți în 2020.

Bloom a fost prezent singur la nunta lui Jeff Bezos, în timp ce Perry se află într-un turneu internațional. Reprezentanții celor doi au declarat că vor rămâne în relații bune și vor continua să apară împreună în public, pentru binele copilului lor.

Orlando Bloom are și un fiu dintr-o căsătorie anterioară cu modelul Miranda Kerr. Daisy Dove este singurul copil al lui Perry.

Articolul Katy Perry și Orlando Bloom s-au despărțit după șase ani de logodnă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Transportul feroviar va primi cea mai mare parte din finanțare – 77% din total – cu investiții direcționate către modernizări majore ale infrastructurii în întreaga rețea centrală TEN-T și în rețelele extinse, în special în țările de coeziune. Aceasta include construcția Rail Baltica în regiunea baltică și Polonia, precum și îmbunătățiri în Grecia și Slovacia”, se menționează într-un comunicat al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

Bugetul total pe care îl va acorda UE pentru aceste proiecte se ridică la 2,8 miliarde de euro sub formă de granturi, în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (MIE), potrivit publicației deschide.md. Prin modernizarea căilor ferate, a căilor navigabile interioare și a rutelor maritime prin rețeaua Transeuropeană de transport (TEN-T).

Articolul Republica Moldova primește bani de la UE pentru un proiect feroviar comun cu România apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Primele efecte ale pachetului fiscal propus de guvernul Bolojan: scad costurile de împrumut. ROBOR sub 7% pentru prima dată după alegerile prezidențiale. Vești bune pe piețele financiare pentru România! Față de finalul zilei de marți, 1 iulie, România se împrumută mai ieftin cu aproximativ 3 până la 15 bps, semn că măsurile privind majorările de taxe și impozite pentru reducerea deficitului sunt acceptate de către investitori”, scrie pe Facebook Alexandru Nazare.

Costurile de împrumut, adaugă el, au scăzut semnificativ.

Ministrul Finanțelor dă și câteva exemple – Titlurile în lei: -3 / -15 bps, scăderi mai mari la maturități >4 ani. Euroobligațiuni în EUR: -20 / -35 bps, cele pe >5 ani coboară și mai mult. Euroobligațiuni în USD: -15 / -30 bps. ROBOR 3M a revenit sub 7%, la 6,99% (prima dată din mai).

„Anunțul pachetului de măsuri are deja un impact sermnificativ în piețe. La licitațiile de astăzi (vineri – n.r.) pe piața internă, am anunțat o sumă de 800 de milioane lei și am avut o cerere de aproximativ 5 ori mai mare, mai ales pentru scadența de 9 ani. Randamentele la care am emis sunt sub piața secundară cu aproximativ 5-10 bps, în condițiile în care am adjudecat aprocimativ 3 miliarde de lei”, declară Nazare.

Articolul Ministrul Finanțelor afirmă că piețele reacționează pozitiv la pachetul fiscal: Scad costurile de împrumut. ROBOR, sub 7% apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Iranul folosește războiul cu Israelul ca pretext pentru o represiune fără precedent asupra cetățenilor și activiștilor, a avertizat laureata iraniană a Premiului Nobel pentru Pace, Narges Mohammadi, una dintre cele mai respectate voci ale disidenței iraniene. Într-un mesaj video transmis din locuința sa din Teheran, activista iraniană acuză regimul de la Teheran că profită de haosul generat de conflictul din iunie pentru a înăbuși și mai dur orice formă de opoziție.

„Asistăm la o escaladare a războiului pe care regimul îl duce împotriva propriului popor de 46 de ani. Acum, sub pretextul confruntării cu Israelul, represiunea s-a agravat”, a declarat Mohammadi pentru ABC News. Narges Mohammadi a fost condamnată, în total, la peste 36 de ani de închisoare pentru acuzații vagi legate de securitatea națională, frecvent folosite împotriva dizidenților. 

După atacul aerian israelian din 23 iunie asupra închisorii Evin, autoritățile iraniene au transferat deținuții politici în alte închisori, precum Qarchak și Marele Teheran. Potrivit oficialilor iranieni, atacul s-a soldat cu cel puțin 71 de morți, iar ONU a catalogat acțiunea drept o „încălcare gravă a dreptului internațional.”

Mărturii din închisorile Iranului: „asemănător torturii”

Activista pentru pace spune că ceea ce a urmat în interiorul sistemului penitenciar este chiar mai îngrijorător: „După atac, Evin a devenit o fortăreață. Transferurile de deținuți au loc sub pază militarizată, cu lunetiști și cătușe la mâini și picioare”. Condamnări au venit și din partea altor activiste, deținute politice, care au transmis din închisoarea Qarchak că suferința lor nu este mai mare decât cea impusă poporului iranian.

Familiile deținuților spun că închisoarea Qarchak se confruntă cu supraaglomerare, lipsa alimentelor și a apei potabile, a igienei și tratamentelor medicale, condiții descrise ca „asimilabile torturii.”

Regimul iranian a cerut confiscarea banilor laureatei, primiți odată cu Nobelul

Presiunile asupra activistei laureată cu Nobel cresc. Echipa sa de sprijin susține că ea a primit apeluri telefonice repetate prin care i se cere întoarcerea imediată la închisoare. Rudele și prietenii săi au fost convocați și hărțuiți de serviciile de informații, iar autoritățile au emis un ordin pentru confiscarea sumei primite odată cu Premiul Nobel, aproximativ 400.000 USD, practică deja aplicată în cazul unei alte laureatele iraniene, Shirin Ebadi.

„Vreau să văd sfârșitul Republicii Islamice, un regim represiv, misogin și nereformabil. Dar sunt împotriva războiului, pentru că acesta epuizează resursele societății civile și distruge speranța în democrație”, a transmis activista din Iran, menționând că nu se va opri „până în ziua în care Iranul va cunoaște democrația.”

Articolul Iranul folosește războiul cu Israel pentru represiuni dure împotriva propriilor cetățeni apare prima dată în Mediafax.