Mediafax

Conform AP, Premierul britanic Keir Starmer și președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-au întâlnit joi la Londra, într-un gest de sprijin pentru Ucraina, aflată în al patrulea an de război cu Rusia.

Cei doi lideri s-au îmbrățișat în fața reședinței din Downing Street nr. 10 și nu au făcut declarații publice.

Întâlnirea a durat aproximativ o oră, după care Starmer l-a condus pe Zelenski la mașina sa, schimbând o nouă îmbrățișare înainte de plecare.

Vizita are loc la o zi după ce Zelenski a participat, din Berlin, la o conferință video cu președintele american Donald Trump și mai mulți lideri europeni.

Potrivit participanților, Trump a promis că va prioritiza obținerea unui armistițiu în Ucraina la discuțiile de vineri cu Vladimir Putin, programate la Anchorage, Alaska.

Atât Zelenski, cât și liderii europeni și-au exprimat îngrijorarea că summitul bilateral SUA- Rusia ar putea marginaliza interesele lor și ar putea favoriza Moscova.

Articolul Zelenski, întâlnire la Londra cu premierul britanic înaintea summitului Trump-Putin apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ucraina va demara, în toamna acestui an, lucrări temporare de reparație la noua structură de confinare (NSC) a centralei nucleare de la Cernobîl, afectată grav de un atac al unei drone rusești pe 14 februarie. Anunțul a fost făcut de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), care sprijină proiectul în baza unui Memorandum de Înțelegere semnat în iulie la Roma, în cadrul Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei.

Lucrările planificate nu pot începe până când autoritatea de reglementare nucleară a Ucrainei (SNRIU) nu finalizează evaluarea tehnică și nu confirmă că procedurile propuse respectă toate standardele de siguranță nucleară: „Echipa AIEA a fost informată că reglementatorul nuclear ucrainean revizuiește documentația legată de reparații”, a precizat agenția într-un comunicat transmis miercuri, potrivit agenției independente de știri Interfax-Ukraine.

Reparații urgente la structura care protejează reactorul distrus în 1986

Echipele de ingineri și constructori ucraineni efectuează reparații de urgență la noua structură de protecție amplasată peste structura „Shelter” ce acoperă reactorul 4, distrus în 1986, a precizat directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi. Oficialul a explicat că „restaurarea completă va dura ani de zile, dar fiecare etapă va respecta standarde maxime de siguranță pentru mediu și personal”.

Atacul cu o dronă rusească de tip Geran-2 a perforat învelișul exterior și cel interior al structurii de izolare, provocând un orificiu de circa șase metri în diametru. Deși nivelurile de radiații au rămas în limite normale, experții avertizează că integritatea structurii trebuie refăcută rapid pentru a preveni riscurile pe termen lung.

Sprijin financiar și tehnic internațional pentru Cernobîl

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Întreprinderea de Stat Specializată Cernobîl NPP au semnat, la 1 iulie, al cincilea acord de grant, destinat analizei pagubelor și elaborării planurilor pentru reparațiile temporare ale învelișului și membranei de etanșare. Costurile lucrărilor de urgență ar putea depăși 100 de milioane de euro.

Franța a anunțat o contribuție de 10 milioane de euro la Contul Internațional de Cooperare pentru Cernobîl, administrat de BERD, iar echipe de experți din Norvegia și alți parteneri internaționali au vizitat locul pentru a evalua daunele și progresul reparațiilor.

Specialiștii estimează că, chiar și cu finanțarea necesară, restaurarea completă a protecției va dura câțiva ani. „În acest proces, nu vom pierde din vedere obiectivul principal: protecția mediului și siguranța oamenilor”, au menționat oficialii AIEA.

Articolul Ucraina începe reparațiile la structura de protecție de la Cernobîl, avariată de ruși apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Profitul net consolidat înregistrat de Grupul Romgaz în semestrul I al anului 2025 a fost de 1,67 miliarde de lei, mai mic cu 8,6%, respectiv cu 157,98 milioane lei, comparativ cu perioada similară a anului anterior, potrivit Raportului consolidat al administratorilor pe semestrul I din 2025, publicat joi pe site-ul Bursei de Valori București.

Grupul Romgaz, cu aproximativ 6.000 de angajați, este format din Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz și filialele Romgaz SA – Depogaz Ploiești SRL și Romgaz Black Sea Limited, cea din urmă deținând cote egale în proiectul exploatării gazelor în perimetrul de mare adâncime Neptun Deep, alături de OMV Petrom.

Față de trimestrul 2 din 2024, în T2 2025 profitul net este mai mare cu 23,04%, de la 591,9 milioane de lei, la 728,3 milioane de lei.

Potrivit companiei, marjele principalilor indicatori de rentabilitate la S1 2025: rata profitului net consolidat (39,53%), EBIT consolidat (46,19%) și EBITDA consolidat (54,33%) continuă să se mențină la niveluri ridicate (semestrul I 2024: 47,15%; 53,30% și respectiv 60,50%).

La ce capitalizare a ajuns Romgaz

În ceea ce privește profitul net consolidat pe acțiune (EPS), acesta a fost de 0,44 lei.

Potrivit raportului Romgaz, primul semestru al anului 2025 s-a caracterizat printr-o creștere accentuată a prețului acțiunii tranzacționate pe BVB, care a evoluat de la 5,14 lei/acțiune în data de 30 decembrie 2024 la 7,01 lei/acțiune în 30 iunie 2025 (+ 36,38%). Prețul mediu al perioadei a fost 5,98 lei/acțiune, pragul minim de 5,19 lei/acțiune fiind atins în prima zi de tranzacționare a anului, 3 ianuarie 2025, iar valoarea maximă de 7,01 lei/acțiune înregistrându-se în ultimele zile ale semestrului, respectiv 24 și 30 iunie 2025.

În trimestrul 1 din 2025, prețul mediu de tranzacționare a acțiunilor Romgaz a fost de 5,69 lei, cu tendință generală de creștere de la lună la lună (+5,25% în ianuarie, +9,06% în februarie și +1,69% în martie). Prețul acțiunii a continuat trendul ascendent și în trimestrul 2 2025, când prețul mediu de tranzacționare a fost 6,27 lei.

Oficialii companiei remarcă creșterea accentuată a prețului la sfârșitul lunii mai, când s-a înregistrat un preț cu 14,79% mai mare decât cel de la sfârșitul lunii aprilie 2025. În luna iunie 2025, s-a înregistrat cel mai mare preț mediu al acțiunii, 6,92 lei, cu 15,7% mai mare decât prețul mediu al lunii mai (5,98 lei).

„Deși în această perioadă au existat factori interni care au influențat pozitiv prețul acțiunii (ex. creșterea profitului net anual consolidat cu 14%, începerea forajului pentru dezvoltarea și exploatarea zăcămintelor de gaze naturale Pelican Sud și Domino din perimetrul Neptun Deep, aprobarea distribuirii de dividende 2024, creșterea cu 2% a profitului net consolidat în T1 2025 față de T1 2024), dinamica prețului a fost determinată în mod semnificativ de factorii externi, atât de pe plan național (ex. alegerile prezidențiale, rezolvarea situației politice, măsurile ce urmează a fi luate pentru reducerea deficitului bugetar) cât și de pe plan internațional, care au influențat piețele de capital globale (ex. perspectivele de soluționare a conflictului ruso-ucrainean, impunerea de noi taxe vamale de către SUA, noua realitate geopolitică, izbucnirea unui nou conflict militar între Iran și Israel)”, se arată în raportul Romgaz.

Astfel, capitalizarea companiei a crescut constant de la an la an, ajungând, la 30 iunie 2025, la 27,01 miliarde de lei, de la 22,97 miliarde de lei la 30 iunie 2024, respectiv 17,05 miliarde de lei acum doi ani, pe 30 iunie 2023.

Cheltuieli în creștere

Veniturile totale ale Grupului Romgaz au crescut la finalul semestrului 1 din 2025 cu 298,4 milioane lei față de același interval din 2024, respectiv un avans de 7,08%.

Pe ce altă parte, cheltuielile totale au crescut în S1 2025 cu 22,19% (454,99 milioane lei), în principal din cauza majorării cheltuielilor cu impozitele și taxele (+126,9 milioane lei), cheltuielilor cu transportul gazelor naturale și rezervarea de capacitate (+55,0 milioane lei) și a cheltuielilor cu dobânzile și diferențele negative de curs valutar (+106,05 milioane lei).

Consum în creștere, producție în scădere

Consumul de gaze naturale la nivel național a înregistrat o creștere față de perioada similară a anului anterior de aprox.4%, în primele 6 luni ale anului 2025 ,iar livrările Romgaz au crescut cu 10,5%.

Astfel, cota de piață a Romgaz este de 47,2%, cu 1,9% mai mare decât cota deținută în perioada similară a anului trecut, arată compania.

În ceea ce privește producția de gaze naturale realizată în primele șase luni ale anului 2025, acesta a fost de 2.485,6 mil.mc, ceea ce reprezintă un declin de 0,05% în raport cu producția înregistrată în semestrul I al anului 2024.

Producția de condensat realizată în primul semestru al anului 2025 a cunoscut o creștere de 53% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024.

Producția de energie electrică a Romgaz a fost de 341,47 GWh, fiind cu 109,29 GWh mai mică decât cea realizată în perioada similară a anului 2024 (-24,24%). Evoluția acesteia fiind în strânsă legătură cu cererea de energie, evoluția prețurilor pe piețele concurențiale și activitățile de întreținere și reparație a instalațiilor și echipamentelor centralei, arată raportul Romgaz.

Scăderea producția de gaze naturale înregistrată în S1 2025 a fost influențată de:

• efectuarea de lucrări de reparații și intervenții la sondele cu productivitate scăzută sau inactive, în urma cărora s-au reactivat 85 de sonde cu debite importante;
• continuarea proiectelor de reabilitare a principalelor zăcăminte mature de gaze;
• implementarea de măsuri pentru optimizarea exploatării zăcămintelor de gaze naturale;
• finalizarea unor lucrări de investiții pentru extinderea infrastructurii productive și conectarea de noi sonde la această infrastructură;
• declinul de producție specific activității de exploatare a zăcămintelor de hidrocarburi.

Consumul de gaze naturale estimat la nivel național pentru S1 2025 a fost de 58 TWh, cu aproximativ 4% mai mare decât cel înregistrat în S1 2024, din care cca.15 TWh a fost acoperit cu gaze din import iar diferența de 43 TWh cu gaze din intern, la care Romgaz a participat cu livrări (pe piața internă) de 27,4 TWh, ceea ce reprezintă 47,2% din consumul național și 63,8% din consumul acoperit cu gaze din producția internă.

Articolul Romgaz a încheiat primul semestru cu un profit mai mic cu 8,6% față de primele șase luni de anul trecut. Consumul de gaze al românilor a fost în creștere apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Judecătorii și procurorii se vor pensiona la 65 de ani, cu 35 ani vechime în muncă, dintre care 25 ani vechime în magistratură, și cu pensie de cel mult 70% din venitul net.

Judecătorii CCR rămân cu o pensie de 80% din indemnizație și venituri și cu o vechime de 25 ani, potrivit luju.roi.

Proiectul de lege prevede, practic, ca judecătorii CCR să fie exceptați de modificările inițiate.

În actuala Lege 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prevederile referitoare la pensiile de serviciu vizează inclusiv judecătorii de la Curtea Constituțională.

Judecătorii CCR, eliminați

În noul proiect, judecătorii CCR au fost eliminați, rămânând doar magistrații-asistenți de la CCR.

Concret, dacă judecătorii și procurorii se vor pensiona la 65 de ani cu 35 ani vechime în muncă, dintre care 25 ani vechime în magistratură, și cu pensie de cel mult 70% din venitul net, judecătorii CCR rămân cu o pensie de 80% din indemnizație și venituri (brute, nu nete ca în cazul judecătorilor și procurorilor) și cu o vechime de 25 ani necesară pensionarii.

Vechime care se atinge și chiar se depășește automat odată cu numirea la CCR, în condițiile în care, pentru a deveni judecător la Curtea Constituțională, este nevoie de o vechime de 18 ani în activitate juridică, la care se adaugă cei 9 ani de mandat.

Practic, judecătorii CCR se vor pensiona în baza art. 71 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care stabilește că: „Judecătorii CCR cu o vechime în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior de cel puțin 25 de ani, indiferent de vârstă și de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute.

Pentru fiecare an care depășește vechimea menționată, la cuantumul pensiei se adaugă cate 1% din baza de calcul, fără a o putea depăși. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile aferente ale judecătorilor Curții Constituționale. Pensia de serviciu se recalculează, la cerere, prin adăugarea vechimii dobândite în funcția de judecător după data stabilirii acesteia”.

Articolul Guvernul a scos judecatorii CCR din noul proiect de lege privind pensiile magistraților apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În ajunul summitului SUA – Rusia din Alaska, Ucraina lovește din nou Rusia, repetând scenariul din iunie 2025, când un atac masiv cu drone a precedat negocierile de pace de la Istanbul.

Cel puțin 16 persoane au fost rănite joi, în urma atacurilor cu drone ucrainene asupra a două orașe din sudul Rusiei, potrivit autorităților locale, citate de Reuters.

A fost vizat sud-vestul Rusiei

La Rostov-pe-Don, situat în sud-vestul Rusiei, pe malul drept al fluviului Don, o dronă a lovit un bloc de apartamente, provocând rănirea a 13 persoane, dintre care două sunt în stare critică. „Informațiile actualizate indică faptul că două dintre persoanele rănite au fost transportate la unități medicale din oraș.

Cadrele medicale evaluează în prezent starea lor ca fiind gravă.

Alte 11 persoane rănite sunt transportate la spitale”, a transmis guvernatorul interimar al regiunii Rostov, Yury Slyusar, pe Telegram.

În Belgorod, foarte aproape de granița cu Ucraina, trei civili au fost răniți după ce o dronă a lovit o mașină în centrul orașului.

Guvernatorul regiunii,Vyacheslav Gladkov, a publicat un videoclip pe canalul său de Telegram, care pare să surprindă chiar momentul impactului.

Separat, în regiunea Volgograd, zonă strategică de-a lungul fluviului Volga și important centru al industriei petroliere, resturi căzute de la drone au provocat un incendiu la o rafinărie de petrol, au precizat autorităților locale.

Precedentul din iunie 2025

Pe 1 iunie 2025, în ajunul negocierilor de pace de la Istanbul, Ucraina a lansat „Operațiunea Spider’s Web”, lansând 117 drone asupra bazelor rusești de bombardiere nucleare din Siberia. Atacul a avariat circa 20 de aeronave, distrugând 10 dintre ele, și a fost perceput drept o mișcare strategică de presiune înaintea discuțiilor.

Ucraina spune că a ripostat după ofensiva Rusiei

Presa și oficialii de la Kiev, citate de canalul media RBC-Ucraina, au relatat că, în noaptea de miercuri spre joi, Rusia a lansat un val de 45 de drone Shahed și rachete S-300/S-400 asupra mai multor regiuni ucrainene.

Forțele aeriene ucrainene susțin că au doborât 24 de drone, însă 21 au lovit ținte din 12 locații diferite, provocând distrugeri la infrastructură energetică și locuințe.

În același timp, publicațiile ucrainene au consemnat intensificarea atacurilor proprii asupra unor obiective aflate adânc în interiorul Rusiei, la sute de kilometri de linia frontului, vizând infrastructură militară și industrială strategică.

Articolul Drone ucrainene au lovit două orașe din Rusia, cu o zi înaintea întâlnirii SUA – Rusia din Alaska apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Pe DJ 177A, în Pasul Puzdra, unul dintre drumurile cele mai afectate în urma viiturii, am redat circulația pentru utilajele de intervenție, iar în perioada următoare vom turna și asfalt. Pe șantierul solidarității din Broșteni sunt zi de zi primari, voluntari, ONG-uri, asociații religioase, firme și sute de oameni care muncesc pe timpul și pe banii lor. Le mulțumesc, în numele tuturor sucevenilor, pentru că au răspuns apelului nostru de a reconstrui împreună Broșteniul”, a scris Șoldan într-o postare pe Facebook.

Președintele CJ Suceava menționează că se lucrează și la refacerea infrastructurii rutiere distrus și a rețelelor electrice.

„Mulți și-au pierdut nu doar casa, ci întreaga gospodărie: anexe, depozite, bunuri. Zeci de operatori economici au pierdut utilaje, mașini, stocuri de marfă sau chiar punctele de lucru. În spatele acestor firme sunt sute de angajați și familiile lor.

Zilele trecute, împreună cu prefectul Traian Andronachi, m-am întâlnit la Broșteni cu aproximativ 70 de agenți economici și am stabilit, caz cu caz, ce pași trebuie urmați pentru despăgubiri. Am constituit și o comisie care să se ocupe punctual de fiecare situație. Pagubele sunt foarte mari, dar nu stăm pe loc. Avem zeci de kilometri de drumuri județene afectate, zeci de kilometri de drumuri comunale rupte de ape și foarte multe drumuri forestiere distruse”, mai precizează Șoldan.

Echipele și utilajele Direcției Județene de Drumuri și Poduri din cadrul Consiliului Județean Suceava se află în Broșteni pentru a ajuta la lucrări.

Articolul Casele și infrastructura din Broșteni, refăcute treptat după inundații apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Real Madrid rămâne pentru al doilea an consecutiv cea mai valoroasă marcă de fotbal, cu o valoare estimată la 2,14 miliarde de dolari, şi pentru al patrulea an consecutiv cea mai puternică marcă. Creşterea cu 14% a valorii brandului reflectă rezilienţa clubului, chiar dacă echipa nu a cucerit niciun trofeu major în sezonul 2024/25.

FC Barcelona urcă pe locul al doilea, cu o valoare de 1,91 miliarde de dolari, după un sezon de succes în care a cucerit Supercupa Spaniei, Copa del Rey şi La Liga. Este prima dată din 2021 când ambele cluburi spaniole ocupă primele două poziţii în clasamentul global.

Manchester City coboară pe locul trei, cu o valoare de 1,6 miliarde de dolari, în timp ce Liverpool ajunge pe locul patru, cu 1,56 miliarde de dolari, susţinut de câştigarea titlului în Premier League.

Paris Saint-Germain urcă pe locul cinci, după ce a câştigat Ligue 1, Cupa Franţei şi primul titlu UEFA Champions League din istoria clubului, iar FC Bayern Munchen se menţine pe locul şase, cu 1,39 miliarde de dolari.

Raportul evidenţiază că valoarea şi puterea brandului sunt factori-cheie pentru succesul cluburilor, influenţând veniturile din sponsorizări, merchandising şi atragerea de jucători şi investiţii.

Raportul arată, de asemenea, că în La Liga valoarea este concentrată în special la Real Madrid şi Barcelona, care cumulează 70% din valoarea totală a cluburilor spaniole, în timp ce în Ligue 1 Paris Saint-Germain depăşeşte de peste şapte ori valoarea următorului club francez, Olympique de Marseille.

Clasament top 10 cele mai valoroase cluburi de fotbal – 2025 (valoare în milioane de dolari):

1. Real Madrid CF – 2.142

2. FC Barcelona – 1.910

3. Manchester City FC – 1.604

4. Liverpool FC – 1.565

5. Paris Saint-Germain – 1.518

6. FC Bayern Munchen – 1.395

7. Manchester United FC – 1.389

8. Arsenal FC – 1.339

9. Chelsea FC – 1.071

10. Tottenham Hotspur FC – 890

Articolul Topul celor mai valoaroase mărci de fotbal din lume. Real Madrid şi FC Barcelona pe primele poziții apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cele mai recente colaborări, cu Fundația Regală Margareta a României și Fundația Metropolis, au ca obiectiv dezvoltarea de programe educaționale și sociale dedicate copiilor, tinerilor și seniorilor.

Cu aproape 20.000 de clienți zilnic și peste 1.000 de angajați, Grupul City Grill a construit în două decenii o cultură organizațională bazată pe performanță, inovație și responsabilitate. Lansarea Fundației City Grill marchează extinderea acestei viziuni dincolo de domeniul ospitalității, către sprijinirea unor proiecte sociale menite să reducă inegalitățile și să creeze oportunități reale pentru dezvoltarea comunității.

Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21181

Articolul Fundația City Grill sprijină educația și incluziunea socială. Parteneriate strategice cu Fundația Regală Margareta a României și Fundația Metropolis apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Stelian Bujduveanu declară în contextul legat de reforma administraţiei publice locale că „la nivelul Capitalei o să fie un impact la Poliţia Locală, acolo va fi un impact foarte mare. Astăzi avem 400 de posturi la Poliţia Locală ocupate, vom avea 250”.

Primarul general interimar al Capitalei explică: „Avem o soluţie, pentru că vom reduce din personalul TESA. Noi avem nevoie de oameni să stea pe stradă. Personalul TESA, adică personalul care nu e angrenat operativ, care nu este pe stradă, care se ocupă intern, în birouri, de la Contabilitate, la Juridic, alte categorii, nu cele care se ocupă de partea operativă. Există soluţii. În alte primării, Poliţia Locală s-a introdus în aparatul propriu, ca să compenseze acest deficit, deci avem soluţii, am vorbit cu şeful Poliţiei Locale şi nu ne facem griji”.

Stelian Bujduveanu vorbeşte despre o reorganizare a Primăriei Capitalei: „Vrem să reorganizăm Primăria (…). Prea mult timp s-a vorbit despre teritorialitatea serviciilor publice, Administraţia Străzilor se ocupă doar de anumite străzi, Administraţia Parcurilor se ocupă doar de anumite parcuri. Trebuie să schimbăm paradigma, să mergem în direcţia… fix ca la Guvern. Serviciul public de toaletare sau de tăiere de iarbă la nivelul municipiului Bucureşti este pe tot teritoriul municipiului Bucureşti, nu doar decupat cu un pix, unde vrea un director. La nivel de străzi, la fel, nu doar trei străzi, că le ai trecute într-o anexă. Toate străzile din Bucureşti sunt în responsabilitatea ta”.

Primarul interimar al Bucureştiului spune că „în realitate, calitatea vieţii se măsoară cum interacţionăm noi cu oraşul. Eu spun ce ne enervează. Le spun şi colegilor: voi când mergeţi pe stradă, ce vă enervează? (…) Ce ne agresează, ce ne enervează? O bordură ruptă, trece poliţistul local pe lângă ea şi nu o vede, boscheţi crescuţi lângă un stâlp de iluminat, pe care toată lumea se face că nu-i vede. Nu doar poliţistul local, toţi angajaţii Municipiului Bucureşti au obligaţia să raporteze şi să intervină. În momentul în care tu eşti agent constatator şi mergi pe stradă şi vezi că maşina de gunoi pe Calea Victoriei este căţărată peste pista de biciclete şi strânge gunoiul de la un operator economic, tragi maşina şi-l amendezi. Nu există. Pasivitatea care a existat se va opri”.

Stelian Bujduveanu mai precizează că vor exista concedieri şi la Primăria Capitalei: „La nivelul Capitalei, de la 4.300 trebuie să ne ducem în jur de trei mii şi…”.

Articolul Bujduveanu, despre reorganizarea Primăriei: 400 de posturi la Poliţia Locală ocupate; vom avea 250 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Wizz Air announced on Thursday the launch of 15 new routes from four cities in Romania to destinations in Europe and North Africa, starting at the end of October 2025 and continuing until next spring.

The company will introduce five routes from Bucharest Otopeni, four from Cluj-Napoca, four from Iași, and two from Brașov.

Among the added destinations are Berlin, Prague, Bordeaux, Turku, and Faro for Bucharest; Marrakesh, Stockholm, Oslo, and Milan for Cluj-Napoca; Copenhagen, Prague, Valencia, and Pescara for Iași; Milan and Rome for Brașov.

Most routes will be operated several times a week, with different frequencies in the winter and summer seasons.

Ticket prices start at 99 lei.

The expansion brings the total number of Wizz Air routes operated from Romania to 228, from 13 airports, connecting Romanian passengers with 85 destinations in 27 countries. The company has eight operational bases in the country and over 1,600 employees.

Articolul Wizz Air announces 15 new routes from Romania for the 2025 winter season apare prima dată în Mediafax.