Mediafax

Radu Burnete, consilier prezidenţial, a fost întrebat, la Prima TV, dacă sunt prea mulţi angajaţi în sistemul bugetar, notează gandul.ro. Acesta e prezentat câteva date și a explicat că avem și probleme precum evaziunea fiscală și economia gri.

Consilierul prezidențial a oferit câteva date, cu mențiunea că ”Dacă raportez numărul de bugetari la populaţie, au arătat-o şi alţii în afară de mine, suntem mult sub media europeană. Deci pare că avem un număr mic de angajaţi în sistemul public.”

„Pe de altă parte, dacă îl raportez la populaţia ocupată, unde România are o problemă, pentru că din cei apţi de muncă doar 64% dintre români lucrează – media în regiune e de 75-76% – atunci nu mai par să fie atât de puţini. De ce e important asta? Pentru că oamenii care lucrează în sectorul privat, cei 4,5-5 milioane, trebuie, prin taxele şi impozitele lor, să susţină acest aparat bugetar. Dacă numărul lor e foarte mic în comparaţie cu regiunea, atunci nu mai suntem chiar atât de mult sub media Uniunii Europene. Şi aici văd o problemă.”, a spus Burnete.

Foarte multă evaziune fiscală și economie gri

Consilierul prezidențial a vorbit și despre faptul că avem foarte multă evaziune fiscală şi economie gri.

„Dacă avem atât de multă evaziune fiscală şi atât de multă economie gri, presiunea pe aceşti 5 milioane de angajaţi din privat să ţină acest aparat bugetar e şi mai mare. Şi atunci, da, dacă pun toate lucrurile astea cap la cap, în clipa de faţă avem un aparat public mai mare decât poate susţine mediul privat”, a explicat Radu Burnete.

Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în februarie 2025, de 1.311.451, cu 4.558 mai multe comparativ cu finele anului trecut, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 841.259 (plus 2.936 faţă de decembrie 2024). Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în februarie 2025, 470.192 de persoane (plus 1.622 comparativ cu ultima lună din 2024).

Articolul Radu Burnete: Din cei apți de muncă, doar 64% dintre români lucrează apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

El a declarat că Statele Unite au „destul de mult” o înțelegere privind vânzarea platformei TikTok.

„Cred că vom începe luni sau marți… să vorbim cu China, poate cu președintele Xi sau cu unul dintre reprezentanții săi, dar am avea destul de mult o înțelegere”, a declarat Trump reporterilor, potrivit Reuters.

Anunțul vine în contextul în care în primăvara acestui an a fost pregătită o înțelegere pentru divizarea operațiunilor TikTok din SUA într-o nouă firmă cu sediul în SUA, deținută majoritar și operată de investitori americani. Cu toate acestea, înțelegerea a fost suspendată după ce Beijingul a indicat că nu o va aproba în urma tarifelor anunțate de Trump pentru produsele chinezești.

La începutul anului 2025, aplicația TikTok a devenit indisponibilă pentru câteva ore în SUA, pentru ca ulterior să intervină Trump, odată cu revenirea sa la Casa Albă, pentru a restabili accesul. De atunci, termenul limită privind cedarea activelor TikTok unor entități americane a fost amânat. Momentan, Trump a prelungit până pe 17 septembrie un termen limită pentru ca ByteDance, compania-mamă chineză, să cedeze activele TikTok din SUA.

Articolul Vânzarea TikTok, aproape de un acord. Trump anunță că discuțiile SUA-China vor începe săptămâna viitoare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Doi cetățeni americani, lucrători umanitari, au fost răniți într-un atac asupra unui centru de distribuție de alimente din Gaza, operat de Gaza Humanitarian Foundation.

Cei doi se află în stare stabilă.

Nu se știe cine a comis atacul, iar armata israeliană nu a comentat incidentul.

Doi cetățeni americani care lucrează pentru organizația Gaza Humanitarian Foundation (GHF) au fost răniți sâmbătă într-un atac asupra unui punct de distribuție alimentară din Fâșia Gaza.

Potrivit organizației, citată de Reuters, rănile nu le pun viața în pericol, iar aceștia primesc îngrijiri medicale.

Ministerul Sănătății din Gaza a anunțat că cel puțin 70 de palestinieni au fost uciși în ultimele 24 de ore

GHF este o organizație susținută de SUA și Israel, care folosește inclusiv contractori militari americani pentru securitatea pe teren.

Atacul a avut loc în contextul unei deteriorări continue a situației umanitare din Gaza.

Autoritățile israeliene nu au comentat incidentul.

În paralel, Ministerul Sănătății din Gaza, condus de Hamas, a anunțat că cel puțin 70 de palestinieni au fost uciși în ultimele 24 de ore, 23 dintre ei în apropierea centrelor de ajutor.

GHF a început să distribuie alimente în Gaza la sfârșitul lunii mai, în afara canalelor tradiționale, cum ar fi ONU.

Organizația susține că a livrat peste 52 de milioane de mese în cinci săptămâni, în timp ce altor grupuri umanitare le-a fost „jefuit aproape tot ajutorul”.

Articolul Victime colaterale: Doi americani, lucrători umanitari, răniți într-un atac asupra unui centru de ajutor din Gaza apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Proiectul este menit să faciliteze accesul acestora la transportul public.

Proiectul utilizează o soluție tehnologică dezvoltată de Asociația Nevăzătorilor din România, prin aplicația mobilă STEP-HEAR, care oferă ghidare audio și notificări în timp real, crescând gradul de independență și siguranță pentru nevăzători.

În prima etapă, sistemul este disponibil pe liniile 90 și 104, urmând a fi extins și pe alte trasee.

Aplicația oferă informații audio privind traseul până la stație, timpul de sosire al vehiculului și ghidare sonoră la urcare și coborâre.

Șoferii sunt alertați din timp pentru a putea acorda sprijinul necesar.

Potrivit PMB, aproximativ 6.000 de persoane cu deficiențe de vedere din Capitală vor putea beneficia de acest sistem.

Articolul Proiect inovator pentru nevăzătorii din București: Un sistem inteligent a fost implementat în transportul public apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Nici despre lapte nu mai putem spune că e un aliment sigur.

Pentru că schimbările climatice care se accelerează de la an la an se resimt nu doar în dimensiunile tot mai mici ale ghețarilor și în creșterea nivelului mărilor, ci și în fermele de lapte, unde căldura e un inamic serios.

Silențios, dar serios.

Stresul termic la vaci nu este un fenomen nou. Fermierii au observat de multă vreme scăderi ale producției de lapte în lunile de vară. Dar schimbările climatice actuale nu mai sunt simple obstacole trecătoare. Ele devin obișnuite, intense și de durată.

Oamenii de știință avertizează acum că viitorul producției de lapte ar putea suferi modificări ireversibile, cu impact major asupra aprovizionării cu alimente și a mijloacelor de trai ale fermierilor.

Un studiu recent oferă o perspectivă profundă asupra acestei provocări.

Arată că temperaturile extrem de ridicate reduc producția de lapte cu până la 10%, iar sistemele de răcire sunt doar parțial eficiente.

Rezultatele subliniază limitele tehnologiei în fața valurilor de căldură ale naturii.

Căldura extremă reduce producția de lapte

Studiul a analizat 320 de milioane de înregistrări zilnice de la fermele de lapte din Israel, colectate pe parcursul a 12 ani.

Concluzia: căldura umedă extremă reduce producția de lapte cu până la 10%, iar efectele se resimt mai mult de 10 zile.

„Schimbările climatice vor avea efecte largi asupra a ceea ce mâncăm și bem, inclusiv asupra acelui pahar rece de lapte,” a declarat Eyal Frank, profesor asistent la Harris School of Public Policy.

Chiar și fermele dotate cu cele mai bune tehnologii au reușit să compenseze mai puțin de jumătate din aceste pierderi.

Fermele din Israel oferă lecții la nivel global

Sectorul lactatelor din Israel folosește tehnologii avansate și funcționează sub un sistem de prețuri reglementate de guvern.

Cercetătorii au colectat date de la peste 130.000 de vaci și au realizat un sondaj în rândul a 306 fermieri privind strategiile de combatere a căldurii, inclusiv tehnologiile de răcire.

„Industria lactatelor din Israel este un laborator de testare ideal, deoarece fermele sunt răspândite pe întreg teritoriul țării și experimentează o gamă largă de temperaturi și umiditate, similare cu cele din marile țări producătoare de lapte,” a spus Ram Fishman, profesor asociat de politici publice la Universitatea din Tel Aviv.

Când vacile sunt expuse la aceste condiții, producția de lapte scade cu aproape 10%

Studiul arată că producția de lapte scade brusc când temperatura bulbului umed depășește 26°C. Temperatura bulbului umed reflectă atât căldura, cât și umiditatea, oferind o măsură mai precisă a stresului termic.

Când vacile sunt expuse la aceste condiții, producția de lapte scade cu aproape 10%. De asemenea, este nevoie de mai mult de 10 zile pentru ca producția să revină la normal.

Sistemele de răcire – cum ar fi ventilatoarele și aspersoarele – ajută, dar își pierd eficiența pe măsură ce temperaturile continuă să crească.

Fermele își recuperează, de obicei, costurile cu sistemele de răcire în decurs de 1,5 ani, ceea ce le face o soluție profitabilă – deși incompletă.

Daunele provocate de căldură asupra laptelui

Cercetătorii au descoperit că efectele căldurii asupra producției de lapte pot dura mai mult decât se credea până acum, iar revenirea la normal este lentă și dificilă.

Unele ferme își modifică perioadele de fătare și programele de hrănire pentru a reduce impactul căldurii. Aceste tactici suplimentare oferă beneficii ușoare. Fermele care au ajustat atât fătările, cât și alimentația au demonstrat o rezistență mai bună în timpul valurilor de căldură extremă.

Totuși, cercetătorii au constatat că aceste metode oferă o protecție limitată în raport cu amploarea problemei.

Articolul Prețurile laptelui ar putea exploda în viitor, iar cauza e căldura extremă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Pompierii intervin pentru localizarea și lichidarea unui incendiu de vegetație uscată și miriște izbucnit în apropierea drumului care leagă municipiul Calafat de punctul de trecere a frontierei Vidin, anunță ISU Dolj.

Potrivit primelor informații, incendiul se manifestă pe o suprafață considerabilă, afectând zone întinse de teren cu vegetație uscată. Pompierii acționează simultan pentru limitarea extinderii focului și stingerea acestuia.

În sprijinul forțelor de intervenție a fost trimisă și o cisternă cu apă aparținând Primăriei Calafat. Misiunea este în plină desfășurare, iar pompierii continuă eforturile de limitare a incendiului, în condițiile în care vântul îngreunează operațiunile.

Nu sunt semnalate victime sau pagube materiale semnificative până în acest moment.

Articolul Incendiu de vegetație uscată și miriște la granița cu Bulgaria apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Administrația Națională de Meteorologie a emis sâmbătă după-amiază o atenționare de cod galben pentru fenomene meteorologice periculoase în județele Gorj și Vâlcea.

În intervalul orar 17:00 – 18:00, sunt așteptate averse torențiale ce pot cumula 15-20 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului cu rafale de 50–60 km/h și grindină de mici dimensiuni (1–2 cm).

În județul Gorj, localitățile vizate sunt: Bustuchin, Roșia de Amaradia, Prigoria, Polovragi, Bumbești-Pițic și Alimpești.

În județul Vâlcea, sunt vizate următoarele localități: Horezu, Berbești, Frâncești, Vaideeni, Alunu, Tomșani, Stoenești, Cernișoara, Costești, Bărbătești, Slătioara, Pietrari, Mateești, Popești, Păușești, Oteșani, Stroești, Băile Govora, Copăceni, Băile Olănești, Bunești, Sinești și Măldărești.

Meteorologii recomandă populației din zonele afectate să evite deplasările în timpul manifestării fenomenelor periculoase și să ia măsuri de protecție.

Articolul Atenționare nowcasting: Cod galben de furtuni în județele Gorj și Vâlcea apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În Capitală, peste 45.000 de persoane au participat la debutul festivalului Kapital, desfășurat pe Arena Națională, la Mamaia Nord, prima seară a ForeverSea Festival a adunat 7.000 de persoane

Festivalul Kapital, organizat pentru prima oară la București, a avut loc pe Arena Națională și a reunit peste 45.000 de participanți. Printre artiștii care au urcat pe scenă s-au numărat Axwell, Paul Kalkbrenner, KSHMR, Claptone și Kaaze. Show-urile au inclus și remixuri ale unor piese românești, iar mai multe scene tematice au acoperit o gamă variată de genuri, de la techno la muzică urbană.

În paralel, la Mamaia Nord, ForeverSea Festival a deschis ediția cu un concert care a atras peste 7.000 de persoane. Muzica anilor ’80, ’90 și 2000 a fost în centrul serii, momentul de vârf fiind susținut de artistul Haddaway.

Cele două evenimente au reunit împreună peste 50.000 de participanți.

Articolul Două festivaluri în aceeași seară și zeci de mii de oameni care s-au distrat în București și Mamaia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Anunțul a fost făcut în urma summitului bilateral UE-Moldova, desfășurat vineri la Chișinău, unde au fost primiți Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European, António Costa.

„Ne angajăm să vă protejăm împotriva atacurilor hibride și a șocurilor energetice de care țara dumneavoastră a fost victima. Cine se află în spatele acestor atacuri este clar pentru noi toți cei de aici. Aceștia sunt aceiași agenți ai autocrației care încearcă să submineze democrațiile noastre peste tot în Europa”, a spus Von der Leyen după summit, potrivit The Kyiv Independent.

Guvernul proeuropean al președintei Maia Sandu se confruntă cu o provocare din partea Partidului Socialist pro-rus, pe fondul temerilor tot mai mari de destabilizare înainte de alegerile parlamentare care vor avea loc în acest an în luna septembrie.

Maia Sandu a acuzat Rusia că se folosește de prezența sa militară în regiunea Transnistria pentru a stârni tulburări și a deraia aspirațiile UE ale țării. La 12 iunie, ea a avertizat că Moscova ar putea provoca o criză în Transnistria pentru a influența rezultatul alegerilor.

Articolul Ursula von der Leyen: UE va ajuta Republica Moldova să combată atacurile hibride ale „agenților autocrației” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Orașul Kolhapuri, vestul Indiei. Aici, 5 000 de artizani fac sandale după aceeași metodă transmisă din generație în generație. Cum știu ei mai bine: manual.

Ciocanul bate ritmic în atelierul lui Sadashiv Sanake, care, la 58 de ani, duce mai departe tradiția confecționării de sandale din piele.

Le vinde cu 8 – 10 dolari perechea și au un model iconic. Sandalele Kolhapuri sunt simple și frumoase. Femeile le decorează manual.

Inițial, Prada nu a specificat originea design-ului

Sandalele sunt atât de simple și atât de frumoase, încât brandul de lux Prada a găsit de cuviință să lanseze o linie de încălțăminte, care seamănă izbitor cu sandalele Kolhapuri.

Dar Prada nu a menționat originea designului, lucru care a tras furia artizanilor din Kolhapuri.

Rețelele sociale au fost inundate de acuzații de apropriere culturală, iar asta a determinat brandul Prada să iasă cu un comunicat în care să recunoască originea designului sandalelor sale.

Orașul Kolhapur, vestul Indiei. Aici, 5 000 de artizani fac sandale după aceeași metodă transmisă din generație în generație. Cum știu ei mai bine: manual.
Ciocanul bate ritmic în atelierul lui Sadashiv Sanake, care, la 58 de ani, duce mai departe tradiția confecționării de sandale din piele.
Le vinde cu 8 – 10 dolari perechea și au un model iconic. Sandalele Kolhapuri sunt simple și frumoase. Femeile le decorează manual.
Sandalele sunt atât de simple și atât de frumoase, încât brandul de lux Prada a găsit de cuviință să lanseze o linie de încălțăminte, care seamănă izbitor cu sandalele Kolhapuri.
Dar Prada nu a menționat originea designului, lucru care a tras furia artizanilor din Kolhapuri.
Rețelele sociale au fost inundate de acuzații de apropriere culturală, iar asta a determinat brandul Prada să iasă cu un comunicat în care să recunoască originea designului sandalelor sale.
Reacția politicienilor locali a fost și ea promptă.

Politicienii locali îi sprijină pe artizani

Împreună cu asociațiile din industrie, aceștia și-au exprimat sprijinul pentru artizanii care cer recunoașterea meșteșugului și a moștenirii sale culturale.
Sanake nu aflase de plagiatul Prada decât de la reporterii BBC, care i-au arătat un videoclip.

Când a aflat cu cât vinde Prada sandalele, acesta a întrebat ironic: „Au aur în ele?”
Chiar dacă Prada nu a dezvăluit brandul exact al acetsui model de sandale, pentru a ne face o idee, alte modele de sandale se vând pe site-ul brandului cu prețuri care oscilează între 600 și 1000 de lire.
Sandalele Kolhapuri au fost menționate prima dată în secolul al XII-lea.

Inițial, ele au fost realizate de membri ai comunității Charmakar (cizmari), cunoscuți și sub denumirea de chamars”, a explicat Kavita Cagrani, profesoară de istorie la New College din Kolhapur, citată de bbc.com.

Orașul Kolhapur, vestul Indiei. Aici, 5 000 de artizani fac sandale după aceeași metodă transmisă din generație în generație. Cum știu ei mai bine: manual.
Ciocanul bate ritmic în atelierul lui Sadashiv Sanake, care, la 58 de ani, duce mai departe tradiția confecționării de sandale din piele.
Le vinde cu 8 – 10 dolari perechea și au un model iconic. Sandalele Kolhapuri sunt simple și frumoase. Femeile le decorează manual.
Sandalele sunt atât de simple și atât de frumoase, încât brandul de lux Prada a găsit de cuviință să lanseze o linie de încălțăminte, care seamănă izbitor cu sandalele Kolhapuri.
Dar Prada nu a menționat originea designului, lucru care a tras furia artizanilor din Kolhapur.
Rețelele sociale au fost inundate de acuzații de apropriere culturală, iar asta a determinat brandul Prada să iasă cu un comunicat în care să recunoască originea designului sandalelor sale.
Reacția politicienilor locali a fost și ea promptă.

Împreună cu asociațiile din industrie, aceștia și-au exprimat sprijinul pentru artizanii care cer recunoașterea meșteșugului și a moștenirii sale culturale.
Sanake nu aflase de plagiatul Prada decât de la reporterii BBC, care i-au arătat un videoclip. Când a aflat cu cât vinde Prada sandalele, acesta a întrebat ironic: „Au aur în ele?”
Chiar dacă Prada nu a dezvăluit brandul exact al acetsui model de sandale, pentru a ne face o idee, alte modele de sandale se vând pe site-ul brandului cu prețuri care oscilează între 600 și 1000 de lire.
Sandalele Kolhapuri au fost menționate prima dată în secolul al XII-lea. Inițial, ele au fost realizate de membri ai comunității Charmakar (cizmari), cunoscuți și sub denumirea de chamars”, a explicat Kavita Cagrani, profesoară de istorie la New College din Kolhapur, citată de bbc.com.

Kolhapuri chappals just hit the Prada runway—at ₹1.16 lakh—with zero credit to India’s craftsmen.

These iconic sandals, handmade in Maharashtra for centuries, tell stories of tradition, resilience, and royalty. Yet, artisans still battle low profits and fading recognition.… pic.twitter.com/iZsdgndCW2

— The Better India (@thebetterindia) June 24, 2025

Reacția politicienilor locali a fost și ea promptă. Împreună cu asociațiile din industrie, aceștia și-au exprimat sprijinul pentru artizanii care cer recunoașterea meșteșugului și a moștenirii sale culturale.

„Au aur în ele?”

Sanake nu aflase de plagiatul Prada decât de la reporterii BBC, care i-au arătat un videoclip. Când a aflat cu cât vinde Prada sandalele, acesta a întrebat ironic: „Au aur în ele?”

Chiar dacă Prada nu a dezvăluit brandul exact al acetsui model de sandale, pentru a ne face o idee, alte modele de sandale se vând pe site-ul brandului cu prețuri care oscilează între 600 și 1000 de lire.

Sandalele Kolhapuri au fost menționate prima dată în secolul al XII-lea. Inițial, ele au fost realizate de membri ai comunității Charmakar (cizmari), cunoscuți și sub denumirea de chamars”, a explicat Kavita Cagrani, profesoară de istorie la New College din Kolhapur, citată de bbc.com.

Articolul Când diavolul nu se mai îmbracă de la Prada: Brandul, acuzat că copiază un design de sandale care, într-un sătuc indian, se realizează manual încă din secolul al XII-lea apare prima dată în Mediafax.