Mediafax

După mai bine de un deceniu în care serviciile de streaming păreau să fi îngropat definitiv pirateria digitală, tot mai mulți utilizatori se întorc la site-uri și aplicații neoficiale pentru a viziona filme și seriale.

Un raport al firmei britanice MUSO arată că, în 2024, 25% dintre suedezi au recunoscut că au piratat conținut video, fenomen condus de categoria de vârstă 15-24 de ani.

La nivel global, numărul vizitelor pe site-uri de piraterie a crescut de la 130 de miliarde în 2020 la 216 miliarde în 2024, potrivit The Guardian.

Netflix costă acum în Suedia peste 199 SEK (aproximativ 15 lire) pe lună, împărțirea titlurilor între mai multe platforme și introducerea reclamelor chiar și pentru abonații plătitori au erodat atractivitatea serviciilor legale.

În medie, o gospodărie europeană plătește aproape 700 de euro pe an pentru trei sau mai multe abonamente VOD, însă oferta este mai săracă decât în urmă cu câțiva ani.

Multe platforme impun și restricții regionale, ceea ce îi obligă pe utilizatori să folosească VPN-uri pentru a accesa conținutul dorit.

În acest context, unii spectatori preferă platformele neoficiale de streaming, pe care le consideră mai simple și mai rapide decât descărcarea fișierelor prin torrent.

Articolul Serviciile de streaming scumpe și fragmentate readuc pirateria în prim-plan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În România, meciul nu va fi transmis la TV și poate fi urmărit doar online, pe platforma Voyo, contra cost, iar în Kosovo va fi difuzat pe KTV Koha Vision.

FCSB a câștigat turul acasă cu 3-2, însă antrenorul Elias Charalambous consideră că șansele de calificare sunt egale: „Ne așteaptă un meci greu contra unei echipe bine organizate. Avem energie și ne dorim să înscriem. Vom juca pentru suporterii noștri, chiar dacă nu vor fi alături de noi”.

Dacă FCSB trece de Drita, va juca în play-off cu scoțienii de la Aberdeen FC. În caz de eliminare, va merge în play-off-ul Conference League, unde va întâlni câștigătoarea dintre FC Differdange 03 (Luxemburg) și FCI Levadia Tallinn (Estonia).

Articolul Niciun post TV din România nu transmite meciul FCSB – Drita. Unde se poate vedea apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

PSG s-a impus cu 4-3 la loviturile de departajare în fața lui Tottenham Hotspur, scor 2-2 la finalul celor 90 de minute. Potrivit datelor Federație Internaționale de Istorie și Statistică a Fotbalului, PSG devine primul club din Franța care ridică Supercupa, după ce în 1996 parizienii pierduseră în fața lui Juventus (1-6 și 1-3 în dublă manșă).

Totodată, victoria păstrează dominația echipelor câștigătoare ale Ligii Campionilor în Supercupă – trofeul nu a mai fost cucerit de o deținătoare a Europa League de șapte ani, ultima fiind Atletico Madrid în 2018, 4-2 cu Real Madrid.

Partida a adus și o revenire de excepție: PSG a egalat de la 0-2 în minutul 84, performanță pe care nu o mai reușise din mai 2005, când obținea același scor cu Sochaux, marcând în minutele 88 și 89.

Sub comanda lui Luis Enrique, parizienii au înregistrat doar pentru a cincea oară în 119 meciuri o primă jumătate a meciului fără șut pe poartă, precedentul fiind consemnat în septembrie 2024 contra Gironei.

Pentru Luis Enrique, acesta este al 17-lea trofeu al carierei și al cincilea câștigat în 2025, după Trophée des Champions, Ligue 1, Cupa Franței și Liga Campionilor. Spaniolul devine al cincilea antrenor care câștigă Supercupa Europei cu cel puțin două cluburi diferite, după Ferguson, van Gaal, Guardiola și Ancelotti.

Ousmane Dembélé, autorul pasei la golul de 2-2 al lui Gonçalo Ramos, a ajuns la 37 de contribuții decisive în 2025 (27 goluri, 10 pase decisive), cu șase mai multe decât orice alt jucător din primele cinci ligi ale Europei.

PSG are șansa de a încheia anul cu șase trofee, dacă va câștiga și Cupa Intercontinentală programată în decembrie.

Articolul PSG, primul club francez câștigător al Supercupei Europei. Luis Enrique, al 17-lea trofeu în carieră apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Valoarea contractului este de 2.108.256.817,28 lei (fără TVA). Durata totală a proiectului este de 158 de luni, din care 6 luni sunt alocate activității de proiectare, 30 de luni execuției lucrărilor, garanție 120 luni și activități după recepția finală 2 luni.

„Finanțarea este asigurată prin Acordul de Grant nr. 101122601/11.10.2023 – 22-RO-TC-Giurgiu Stage II, semnat în cadrul programului Mecanismul pentru Interconectarea Europei – CEF 2021-2027, cu cofinanțare din Bugetul de Stat (Titlul de cheltuială 56.68 – Transferuri pentru susținerea proiectelor finanțate prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei). Implementarea acestui proiect strategic va contribui la creșterea competitivității economice a României prin modernizarea infrastructurii feroviare și integrarea acesteia în rețeaua de transport european TEN-T, susținând dezvoltarea pieței interne și promovând transportul durabil”, precizează comunicatul transmis de CFR.

Printre efectele concrete se află o mobilitate și o accesibilitate mai bune pentru locuitorii și firmele din Ilfov și Giurgiu, creșterea atractivității municipiului Giurgiu și a conexiunilor sale cu rețelele europene de transport, stimularea investițiilor în zone cu potențial economic precum Parcul Industrial și Tehnologic Giurgiu Nord, Centrul de Afaceri Transfrontalier Danubius și hub-ul „High Performance Green Port”, creșterea vitezei medii a trenurilor și reducerea timpului de parcurs, sporirea siguranței și a confortului călătorilor, reducerea poluării și a impactului negativ asupra mediului, precum și fluidizarea traficului feroviar în București și localitățile din jur.

„Prin realizarea investiției, CFR SA își propune să transfere o parte semnificativă a traficului de pasageri și marfă de pe rutier pe feroviar, pe traseul strategic București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră, consolidând astfel rolul transportului pe calea ferată în economia națională și în rețeaua europeană de transport”, scrie în comunicat.

Articolul Linia feroviară București Nord-Jilava-Giurgiu Nord-Giurgiu Nord Frontieră va fi modernizată apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Micherre Fox din Manhattan a petrecut câteva săptămâni în parcul statal în luna iulie, după ce a decis să caute un diamant, potrivit unui comunicat de presă al lui Waymon Cox, asistentul superintendentului parcului statal Crater of Diamonds.

Femeia în vârstă de 31 de ani a căutat diamante în cea mai mare parte a lunii iulie într-un câmp de 37 de acri care face parte din suprafața erodată a unui crater vulcanic antic.

Abia în ultima zi petrecută în parc, în timp ce se plimba, a zărit ceva strălucitor la picioarele ei.

Personalul parcului a confirmat că piatra prețioasă strălucitoare, de dimensiunea unui canin uman, era un diamant de 2,3 carate.

„M-am pus în genunchi și am plâns, apoi am început să râd”, a spus Fox în declarație.

Este al treilea diamant ca mărime dintre cele peste 350 de diamante găsite în parc în acest an.

Parcul este deschis publicului, iar adulții pot participa la vânătoarea de pietre prețioase plătind 15 dolari pe zi.

Personalul parcului ară periodic câmpul pentru a afâna solul și a facilita vânătoarea de diamante.

Vizitatorii parcului au găsit și păstrat peste 35.000 de diamante de când Crater of Diamonds a devenit parc statal în Arkansas în 1972, potrivit oficialilor parcului.

Cel mai mare diamant descoperit vreodată în Statele Unite a fost găsit acolo în 1924, în timpul unei operațiuni miniere, au spus oficialii parcului.

Cunoscut sub numele de Uncle Sam, diamantul alb cu o nuanță roz cântărea 40,23 carate și a fost ulterior tăiat în formă de smarald de 12,42 carate.

Articolul Diamant de 2 carate descoperit în parcul național din Arkansas va fi folosit pentru inel de logodnă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Industria alunelor de pădure traversează o perioadă fără precedent, cu presiuni simultane asupra ofertei și cererii. În Turcia, care furnizează aproximativ 65% din recolta mondială, înghețurile din primăvara 2025 au distrus între 50% și 100% din producție în anumite regiuni.

Institutul Statistic Turc confirmă scăderea estimărilor pentru producția de alune a acestui an de la 768.000 tone în martie la circa 520.000 tone, iar Terra Nova Capital Advisors, firmă de investiții din Dubai specializată în piețe de frontieră, a atras atenția că recolta finală ar putea fi chiar mai scăzută cu aproximativ 100.000 de tone, din cauza dăunătorilor și valurilor de căldură.

Rețetă pentru dublarea rapidă a acțiunilor, criza și piețele uitate

Pentru Burton Flynn și Ivan Nechunaev, parteneri de conducere la Terra Nova Capital Advisors, citați de Bloomberg, descriu situația perfect potrivită profilului de investiții pe care îl caută: „Ne concentrăm pe piețe deseori trecute cu vederea… prima întrebare pe care o punem este ce ar putea face ca acțiunea unei companii să crească cu 100% în 12 luni. A doua este dacă există în prezent percepții greșite printre investitori”.

„Dacă aceste cifre se confirmă, deficitul doar în Turcia ar putea atinge 300.000 tone, într-o piață în care cererea globală a urcat la 785.000 tone”, notează Terra Nova, care estimează scumpiri între trei și cinci ori în următoarele zece luni. Un exemplu similar a avut loc în 2014, când înghețul a distrus aproape o treime din recoltă, iar prețurile au ajuns de trei ori mai mari în decurs de un an.

Pariu pe scumpirea alunelor de pădure

Pe fondul acestei crize, investitori precum finlandezii de la Evli și-au repoziționat portofoliile. Compania finlandeză de administrare a activelor Evli a cumpărat acțiuni la procesatorul turc de alune Balsu Gida Sanayi ve Ticaret AS, cel mai mare exportator al țării, pe care le-a inclus în fondul său „Emerging Frontier”, destinat piețelor emergente.

Decizia vine din convingerea că prețurile cu ridicata la alune vor continua să crească până la recolta din august 2026. Tendința este deja vizibilă: potrivit Bloomberg, prețurile au urcat cu aproximativ 30% din aprilie 2025, după înghețurile care au afectat producția.

Un boom al dietelor pe bază de plante

Cererea pentru alune este susținută și de schimbarea obiceiurilor alimentare. Potrivit The Business Research Company, boom-ul dietelor pe bază de plante și orientarea consumatorilor către produse naturale și bogate în nutrienți a transformat alunele dintr-un ingredient de sezon într-un aliment de bază. Piața globală este evaluată la 16,52 miliarde de dolari în 2025 și ar putea atinge 23,51 miliarde USD în 2029, cu o rată anuală de creștere de 9,2%.

Companii precum Ferrero, Nestlé, Cargill, Barry Callebaut sau Pascha Chocolate investesc masiv în diversificarea surselor și extinderea culturilor, inclusiv în Chile, unde Ferrero deține mii de hectare de aluni pentru a asigura aprovizionarea în afara sezonului nordic.

Aurul maro al piețelor mondiale

Pe lângă problemele climatice, războaiele tarifare dintre SUA și alți mari exportatori îngreunează importurile de echipamente și material săditor din Turcia și Italia, ceea ce scade productivitatea și mărește costurile de procesare.

„Alunele de pădure sunt în centrul unui joc global complex, între schimbările climatice, revoluția alimentară și dinamica comerțului internațional. Cine va avea acces la ele are un avantaj uriaș”, spun experții.

Articolul Pot alunele de pădure să devină noul fistic? apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-un interviu recent, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a recunoscut că una dintre cauze ține de anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.

„În dreptul nostru, este adevărat că eram foarte aproape de o decizie finală pozitivă. Au existat niște elemente, inclusiv lipsa de explicații față de anularea alegerilor…”.

După ce a realizat ce a spus, Oana Țoiu a început să se bâlbâie și a încercat să-și nuanțeze declarația. Fără succes, scrie gandul.ro.

„ (…) inclusiv lipsa de explicații față de anularea alegerilor… sau explicații… la un nivel mai puțin detaliat și mai puțin clar decât ar fi fost și așteptarea administrației… SUA, care au contribuit la… ă… decizia de a… nu duce la bun sfârșit procesul de evaluare a României astfel încât să intre în Programul Visa Waver la acel moment”, a declarat Oana Țoiu la Euronews.

Motivele oficiale invocate de autoritățile române: criminalitate, detalii tehnice

Imediat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, România a fost eliminată din evaluarea pentru Programul Visa Waiver. La momentul respectiv, s-a făcut o serie de speculații cu privire la motivul real. Oficialii români puneau decizia pe seama „detaliilor tehnice” sau a „noii politici de la Casa Albă”.

Predecesorul Oanei Țoiu, Emil Hurezeanu a spus, abia în luna mai, care ar fi motivele:

„Criminalitatea organizată și rata prea mare de respingeri. De refuzuri”, sunt motivele enumerale de fostul ministru, într-o conferință la Palatul Victoria.

La mai bine de 3 luni după această declarație, iată că noul ministru „scapă” adevărul, care, de altfel, este întărit chiar de Departamentul de Stat al SUA.

În Raportul privind respectarea drepturilor omului în România, oficialii americani scriu negru pe alb faptul că anularea turului 2 al alegerilor prezidențiale este o „restricție nejustificată a libertății de exprimare politică”.

Oana Țoiu nu a putut fi contactată de către jurnaliștii Gândul, pentru a comenta dezvăluirile făcute în studioul Euronews România și informațiile pe care le are în susținerea declarației făcute.

Articolul Oana Țoiu recunoaște că România a fost exclusă de SUA din Visa Waiver din cauza anulării alegerilor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform The Guardian, ministrul israelian de finanțe Bezalel Smotrich a anunțat extinderea coloniilor evreiești în Cisiordania ocupată, inclusiv prin aprobarea a peste 3.000 de locuințe în controversatul proiect E1, care ar lega Ma’ale Adumim de Ierusalim.

Planul, înghețat de decenii din cauza presiunilor internaționale, este considerat ilegal conform dreptului internațional și riscă să divizeze teritoriul Cisiordaniei în două, blocând dezvoltarea unei zone urbane palestiniene între Ierusalimul de Est și Bethlehem-Ramallah.

Smotrich a declarat că proiectul „îngroapă ideea unui stat palestinian” și face parte dintr-un plan de „suveranitate de facto” început odată cu formarea actualului guvern. „Aceasta este esența sionismului:construim, colonizăm și ne consolidăm suveranitatea pe Țara lui Israel”, a spus ministrul.

Organizația israeliană Peace Now a criticat dur decizia, afirmând că „planul E1 este mortal pentru viitorul Israelului și pentru orice șansă de a obține o soluție pașnică bazată pe două state” și avertizând că guvernul „ne împinge spre prăpastie cu viteză maximă”.

Articolul Ministru israelian de extremă dreapta anunță extinderea coloniilor în Cisiordania apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Reporterii MEDIAFAX au intrat în posesia motivării hotărârii, iar aceasta ridică semne de întrebare cu privire la destinația sumelor de bani traficate în dosar. Inculpatul Tudor Gabriel Bohâlțeanu a susținut că el acționa ca intermediar între mediul privat și PNL, iar anumiți martori, audiați în timpul anchetei, i-au confirmat afirmațiile, dezvăluind că banii ar fi folosit, într-adevăr, pentru campania electorală.

 Condamnarea și acordul eșuat cu DNA

În noiembrie 2020, procurorii anticorupție au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu Tudor Gabriel Bohâlțeanu, fost consilier al ministrului Transporturilor, pentru două infracțiuni de trafic de influență și spălare de bani. Bohâlțeanu a recunoscut faptele și a acceptat pedeapsa de trei ani de închisoare cu executare, alături de interzicerea exercitării unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani.

Tribunalul București a respins însă acordul, motivând că documentul nu menționa măsurile asiguratorii și nici sumele obținute prin infracțiuni. În plus, instanța a considerat că pedeapsa negociată era mult prea blândă în raport cu condamnarea anterioară a inculpatului (în condițiile în care, printr-o altă sentință din 2017, fusese condamnat la 2 ani si 6 luni de închisoare pentru săvârșirea unor fapte similare).

În 2021 însă, Curtea de Apel București a respins definitiv acordul, reluând procesul, iar. în mai 2022, judecătorii au constatat că în cazul traficului de influență a intervenit prescripția răspunderii penale. Singura măsură dispusă împotriva inculpatului a fost confiscarea sumei de 3.704.443 lei obținută prin infracțiuni.

Cum au ajuns banii către PNL

Faptele descrise în rechizitoriu arată că Bohâlțeanu, folosindu-se de funcția sa de consilier al ministrului Transporturilor Ovidiu Silaghi, a pretins sume de bani de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, proprietarul firmei UTI, și de la reprezentanți ai companiei Astaldi S.p.A., prin intermediul unor contracte fictive și al intermediarilor.

Potrivit informațiilor care au rezultat din anchetă, între 7 și 16 mai 2012, Bohâlțeanu a solicitat 10% din valoarea contractelor firmelor UTI cu Compania Națională de Aeroporturi București.

Între 26 octombrie și 9 noiembrie 2012, a cerut suplimentarea sumelor.

Iar în perioada 27 iunie – 13 decembrie 2012, a primit indirect 2.154.821 lei prin contracte fictive.

Ulterior, ar mai fi intermediat suma de 750.000 de euro de la Astaldi pentru fostul secretar de stat Valentin Răducu Preda, în legătură cu extinderea magistralei de metrou din București.

Conform motivării, și anumiți martori aveau cunoștință de faptul că o parte din bani era destinată „cerințelor din partea partidului pentru campania electorală”. Astfel, mita, inițial colectată pentru influențarea deciziilor ministeriale, a fost redirecționată către activități politice, implicând folosirea contractelor fictive pentru a masca sumele.

La 12 decembrie 2016, Tudor Gabriel Bohâlțeanu a depus inclusiv un autodenunț la DNA în care reclama că mai multe persoane ar fi intervenit pe lângă companii ce aveau legături comerciale cu structuri din subordinea Ministerului Transporturilor pentru a obține contracte, în schimbul efectuării de plăți pentru servicii de publicitate electorală.

Șpaga era negociată la restaurante

De altfel, din motivare se desprinde faptul că negocierile aveau loc în restaurante selecte din București, unde Bohâlțeanu și intermediarii săi se întâlneau cu reprezentanții firmelor implicate în contractele publice.

În cele din urmă, instanța a decis să mențină parțial măsurile asigurătorii impuse anterior asupra bunurilor lui Tudor Gabriel Bohâlțeanu, până la acoperirea sumei de 3.704.443 lei. Astfel, rămân în vigoare poprirea pe fondurile existente și viitoare din trei conturi bancare ale acestuia, precum și sechestrul asupra unor imobile deținute indirect, printr-o societate.

Printre acestea se numără o vilă cu teren de aproximativ 1.000 mp situată într-o zonă centrală și un apartament de peste 160 mp în Sectorul 1 al Capitalei.

Dar acesta e doar ”vârful aisbergului”, de vreme ce dosarul nu a găsit răspunsul cu privire la mărturiile personajului-cheie și ale unora dintre martori legate de traseul șpăgilor. Și nu i-a identificat pe așa-ziși ”beneficiari reali”, acei ”decidenți din PNL” amintiți pe parcursul procesului.

Articolul Dedesubturile explozive ale unui mega-dosar de corupție finalizat cu prescripție: personajul-cheie și martorii au susținut că șpăgile erau pentru ”decidenții” PNL și campania electorală (DOCUMENTE) apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

FCSB, campioana României, intră pe teren la ora 21:00, pe stadionul „Fadil Vokrri” din Priştina, pentru confruntarea cu Drita (Kosovo). Roş-albaştrii pornesc cu avantajul victoriei din tur, 3-2, obţinută după o revenire spectaculoasă de la 0-2.

Antrenorul Elias Charalambous mizează pe un „11” ofensiv şi a anunţat că echipa sa nu va juca la conservarea rezultatului: „Avem pasiune şi energie, vrem să înscriem. Kosovo ne-a primit excelent, dar pe teren vom fi concentraţi pe calificare”.

Dacă trece de Drita, FCSB o va întâlni pe Aberdeen (Scoţia) în play-off-ul Europa League. În caz contrar, va continua în Conference League, contra câştigătoarei dintre Differdange (Luxemburg) şi Levadia Tallinn (Estonia).

CFR Cluj, deţinătoarea Cupei României, are o misiune dificilă în Portugalia, unde va înfrunta de la ora 21:30 formaţia Braga, pe „Estadio Municipal”. Echipa lui Dan Petrescu a pierdut în tur la Cluj, 1-2, şi are nevoie de o victorie în deplasare pentru a rămâne în cursa pentru Europa League.

Tehnicianul clujenilor a declarat că Braga este favorită, dar crede în posibilitatea unei surprize: „Nu e imposibil. Trebuie concentrare maximă şi curaj. S-au mai văzut întoarceri de rezultat”.

În cazul calificării, CFR va întâlni câştigătoarea „dublei” Lincoln – Noah, iar dacă va fi eliminată va merge în Conference League, jucând împotriva pierzătoarei meciului Hacken – Brann.

Articolul Europa League. FCSB şi CFR Cluj joacă în deplasare în manşa decisivă pentru calificarea în play-off apare prima dată în Mediafax.