Mediafax

Polițiștii din Mureș au fost sesizați marți de dimineață, în jurul orei 8:45, prin apel la 112, de către o femeie de 46 de ani, care a spus că i-a fost incendiată locuința din Miheșu de Câmpie și că este posibil ca fiica ei să se afle înauntru.

Polițiștii și pompierii au ajuns rapid și, în interiorul casei, a fost găsit cadavrul carbonizat al tinerei.

„Locul faptei a fost conservat, iar cadavrul urmează a fi transportat la Institutul de Medicina Legală Târgu Mureș, în vederea expertizării medico-legale. Au fost angrenate resurse umane și tehnice, pentru cercetarea acestui caz, atât din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Mureș, cât și din cadrul IGPR, respectiv Direcția de Investigații Criminale, Institutul Național de Criminalistică și alte structuri de poliție. Facem mențiunea că este folosit și un câine de urmă”, transmite Poliția Română.

La acest moment, se conturează un cerc de suspecți, toate cercetările desfășurându-se sub coordonarea directă a procurorului de caz, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș

Polițiștii precizează că este o anchetă complexă în care urmează să se analizeze imaginile de pe camerele de supraveghere din zona comiterii faptei.

În același timp, o altă echipă de specialiști verifică istoricul sesizărilor către poliție sau alte instituții din județ ale victimei.

Articolul Crimă în Mureș: o tânără a fost bătută apoi incendiată în casă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Paul-Philippe of Romania is currently in France, anticipating a decision on his extradition request from Romanian judicial authorities. He is to serve a 3-year and 4-month prison sentence in the high-profile Băneasa Farm case. Despite being considered a fugitive by Romanian authorities following his conviction for illegally acquiring and transferring properties by misusing his claim as an heir to the Romanian Royal House, Paul-Philippe secured this recent favorable court ruling. The decision grants him ownership of 50 hectares of agricultural land in Zorleni, Vaslui County, as reported by gandul.ro.

The land was claimed by Paul-Philippe in his capacity as an heir, a status recognized by Romania’s Supreme Court, rather than through dynastic rights. This latest court decision arrives approximately 18 years after a definitive ruling allowed him to request the restitution of ”agricultural land belonging to the Royal Estate of Zorleni”.

Paul-Philippe’s efforts to obtain the 50-hectare plot in Vaslui County began in 2006, with his right to claim the land recognized by a court in 2007. It took another 12 years, until 2019 and 2020, for local commissions to issue the executive decisions that should have led to the issuance of the property title.

The State Domains Agency (ADS), despite having been consulted before these decisions were issued, sought to annul them in court in 2021. However, four years later, in June 2025, the Vaslui Tribunal definitively ruled that ADS’s action was unfounded. This means the land must now be registered under ”Prince Paul’s” name.

During the legal proceedings regarding the ADS’s challenge to Paul-Philippe’s land claim, the name of journalist Marco Robert Houston emerged in the case file. Houston is actively seeking to recover any assets belonging to Paul-Philippe to settle a substantial debt. The British journalist aims to enforce a judgment for £4.7 million, a sum that UK courts determined Paul-Philippe owed him back in 2013.

Paul-Philippe of Romania has a history of legal disputes with the Royal House over his claim to be recognized as a princely heir and to inherit part of its wealth. In February 2012, Romania’s High Court of Cassation and Justice recognized a 1955 Lisbon court ruling that acknowledged Paul-Philippe’s father, Carol Mircea Grigore, as the son of King Carol II. However, the High Court only recognized Paul-Philippe as the grandson of King Carol II and granted him rights pertaining to the exiled king’s personal fortune, not the Royal House’s assets. According to the Romanian Royal House, the 2012 High Court decision did not establish any dynastic rights nor did it confirm Paul-Philippe’s belonging to the royal family.

The chronology of these judicial decisions is detailed in the High Court of Cassation and Justice’s ruling from November 23, 2021, in case no. 1804/1/2021. This particular ruling pertains to the successful appeal filed by lawyer Robert Roșu, who had been convicted in the Băneasa Farm case but was acquitted and released from prison following this decision.

Articolul Controversial ”Prince” Paul Wins Land Claim in Romania While Awaiting Extradition apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Acropola din Atena este închisă marți, până la ora 17:00, din cauza caniculei. Grecia se confruntă cu temperaturi de până la 42 de grade Celsius.

Ministerul Culturii a decis închiderea sitului de renume mondial „pentru siguranța angajaților și a vizitatorilor, din cauza temperaturilor ridicate”.

În Atena se așteaptă maxime de 38 de grade, iar temperaturi similare sunt prevăzute și miercuri, transmite AFP.

Cei care lucrează în construcții și livatorii sunt cei mai afectați

Este al doilea val de căldură care lovește Grecia de la sfârșitul lunii iunie.

Valul actual va dura patru zile și a început duminică.

Pentru a proteja angajații din aer liber, Ministerul Muncii a decretat oprirea lucrului între orele 12:00 și 17:00 în diferite părți ale țării.

Măsura afectează în principal lucrările de construcții și livratorii.

„Zilele cu caniculă îmi îngreunează munca”, spune Michalis Keskinidis, curier pe bicicletă de 43 de ani.

„Bem multă apă pentru a ne proteja de căldură, combinată cu electroliți, și luăm pauze ori de câte ori este posibil”.

Până la 50 de incendii pe zi

Acropola, veche de 2.500 de ani, este construită pe o stâncă și oferă puțină umbră.

Monumentul atrage zilnic zeci de mii de vizitatori și a înregistrat anul trecut aproximativ 4,5 milioane de turiști, o creștere de peste 15% față de 2023.

Autoritățile au fost nevoite să dispună închiderea obiectivelor turistice și în ultimii doi ani din cauza caniculei.

Autoritatea pentru protecția civilă a avertizat asupra riscului ridicat de incendii în zona metropolitană a Atenei, în Grecia centrală și în peninsula Peloponez.

Pompierii se confruntă cu până la 50 de incendii pe zi.

Vremea extremă afectează și țările vecine

În Serbia au fost înregistrate luni 620 de incendii, iar serviciul hidrometeorologic avertizează asupra unor noi riscuri.

Croația a fost lovită de furtuni violente care au rănit două persoane în Vinkovci și au provocat pagube în Split.

Probleme similare au fost înregistrate în Ungaria și Slovacia, unde vânturile au măsurat până la 137 km/h.

Articolul Canicula de 42 de grade închide Acropola din Atena. Ministerul Culturii a decis închiderea sitului „pentru siguranța angajaților și a vizitatorilor”La 42 de grade apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Romania’s justice system is grappling with a severe deficit of judges. According to a recent report by the Superior Council of Magistracy (CSM), over 660 judicial positions are currently vacant across the country. This shortage is exacerbated by a steadily increasing workload, with a single judge sometimes handling more than 1,500 cases in a year.

The CSM’s annual report for last year shows a more than 13% increase in the total volume of cases compared to the previous year. ”Between January 1 and December 31, 2024, at a national level, a total volume of activity of 3,655,103 cases was registered, accumulating all procedural stages from all courts, compared to 3,214,079 cases in 2023, which corresponds to a 13.72% increase compared to the similar previous period”, the CSM report states.

The most critical situation is at the level of courts of first instance (judecătorii), where judges carry the heaviest caseloads. The average number of cases handled per judge in 2024 was:

-606 cases per year at Courts of Appeal.

-982 cases per year at Tribunals.

-1,519 cases per year at Courts of First Instance (Judecătorii).

The workload per judge has increased exponentially, being 45% higher than in 2020. This surge is attributed to a combination of lower staffing levels and a one-third increase in the number of cases. As of July 1, 2025, Romania faces a 13% deficit of judges.

The CSM emphasizes that these vacant positions cannot be filled in the short term. The severe staff shortage is currently impossible to cover because direct admission competitions for the magistracy are blocked by law, along with all other public institution recruitment processes. This legislative freeze prevents new judges from entering the system, further deepening the crisis.

Articolul Severe Shortage of Judges in Romania as Recruitment Competitions Are Blocked apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Grindeanu stated that many proposals from the education sector were not taken into account within the ruling coalition.

”That proposal disappeared (…), I hope it will be in package 2, regarding a turnover tax and cryptocurrency tax. I hope it will be included in package 2. The way this first package was approached makes us very cautious. That’s why I was telling you that in the coming period, we will have more discussions within the party about how we will approach the next period”, Grindeanu said.

When asked if this was a warning about a possible withdrawal from the government, Grindeanu responded: ”That’s precisely where we voted two weeks ago, and we didn’t do it in a restricted manner. Nearly 5,000 (…) voted by a majority for joining the government. That does not make us prisoners of this coalition. We are good-faith partners as long as we are treated as such. Otherwise, with this broad consultation within the party, we can decide otherwise too. You know, I have no reason to regret that almost 400 kilometers of highway were built in those three-plus years, I have no reason to regret being part of a government that increased pensions and salaries. These are things I have no reason to regret. And I don’t think the issue is posed in this way”, Grindeanu added.

He also pointed out that every country in the European Union has historically developed by having periods of deficit, even an increased deficit.

”But this deficit was due to investments. Almost 8% of last year’s budget represented investments. I don’t regret for a second being part of a government that made investments. And these are visible, including those toda”, Grindeanu concluded.

Articolul Grindeanu: PSD Voted to Join Government, But We Are Not Prisoners of This Coalition apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Propunerea de buget a Casei Albe pentru 2026 solicită 10 milioane de dolari pentru Oficiul pentru Comerț Spațial al Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice, o reducere de 84% față de finanțarea din 2025 a oficiului, care ar duce la închiderea Sistemului de Coordonare a Traficului Spațial (TraCSS), un sistem civil care ajută la prevenirea coliziunilor între sateliți și alertează operatorii cu privire la potențiale accidente.

Sute de companii sunt în alertă

Patru sute cincizeci de companii din șapte grupuri industriale diferite, printre care SpaceX a lui Elon Musk și unitatea de sateliți Kuiper a Amazon, au scris marți într-o scrisoare comună adresată comitetului senatorial care supraveghează NOAA că, fără finanțarea TraCSS, „operatorii comerciali și guvernamentali de sateliți din SUA s-ar confrunta cu riscuri mai mari – punând în pericol misiuni critice, crescând costurile de desfășurare a activității și determinând potențial industria americană să se relocheze în străinătate”.

Apariția unor constelații vaste de sateliți, precum Starlink de la SpaceX, și intensificarea activităților militare și comerciale pe orbita Pământului au crescut riscul de coliziuni între cei aproximativ 12.000 de sateliți activi din spațiu și alte mii de resturi incontrolabile, determinând eforturi de creare a ceea ce este, în esență, un sistem civil de control al traficului aerian pentru spațiu, potrivit Reuters.

Audrey Schaffer, vicepreședinte pentru strategie și politici la firma de urmărire spațială Slingshot Aerospace, a declarat că reducerile ar compromite oportunitatea de a modela controlul traficului spațial global, așa cum au făcut SUA cu decenii în urmă pentru standardele internaționale de control al traficului aerian, în timp ce Europa și China își dezvoltă propriile sisteme de trafic prin satelit.

„Este foarte important să existe o coordonare între aceste diferite sisteme, astfel încât să nu avem un sistem fragmentat”, a spus Schaffer. „Dacă SUA nu au un sistem pe care să îl pună pe masă, nu sunt sigură cum ar putea SUA să exercite vreun rol de lider în stabilirea unui sistem internațional de gestionare a traficului spațial”.

Companiile private „au capacitatea și modelul de afaceri” pentru a coordona singure traficul spațial

Pentagonul gestionează de mult timp o bază de date privind traficul spațial numită Space-Track, dar oficialii din domeniul apărării și industriei susțin că această responsabilitate deturnează atenția de la misiunea sa de securitate națională și riscă să confunde un serviciu esențial de siguranță cu interesele militare, în timp ce alte țări caută să îmbunătățească coordonarea globală a sateliților.

În 2020, industria spațială a lăudat prima administrație Trump pentru că a îndrumat biroul NOAA să preia funcția de urmărire spațială a Pentagonului și să îmbunătățească eforturile de fuziune a datelor privind poziția sateliților provenite de la țări și companii.

De atunci, biroul a lansat o versiune de încercare a TraCSS, utilizată în prezent de unele companii, înainte de lansarea completă planificată pentru începutul anului viitor.

Însă administrația Trump a explicat într-un document bugetar luna trecută că dorește să pună capăt TraCSS, deoarece nu a finalizat sistemul în timpul administrației anterioare și că companiile private „au capacitatea și modelul de afaceri” pentru a coordona singure traficul spațial.

Cele două cele mai mari organizații din industria spațială – Federația Spațială Comercială și Institutul American de Aeronautică și Astronautică – au scris luni într-o altă scrisoare adresată senatorilor, în care protestau împotriva încetării programului TraCSS, că „industria consideră că menținerea unui serviciu SSA de bază fără costuri pentru utilizatorul final este în mod inerent o funcție a guvernului”.

Articolul Industria spațială este în alertă. Sute de companii îndeamnă Congresul SUA să nu elimine sistemul care previne coliziunile între sateliți apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În cadrul tradiționalului „encierro” al San Fermin din Pamplona (Spania) sau alergarea taurilor, tauri de luptă sunt eliberați pe străzile înguste ale orașului medieval și aleargă spre arena de coride. Sute de pasionați, mulți purtând cămăși albe cu eșarfe roșii, aleargă alături de ei.

Festivalul, care a câștigat faimă internațională datorită romanului lui Ernest Hemingway „Soarele răsare și el”, durează o săptămână la începutul lunii iulie.

Bărbatul înțepat, identificat doar ca având peste 25 de ani, este sub observație medicală, dar starea lui este stabilă, a declarat un purtător de cuvânt al serviciilor de urgență, citat de Reuters.

Ceilalți șapte au suferit contuzii și vânătăi, unii la umăr sau la cap. Incidentul a avut loc când unul dintre tauri s-a oprit în mijlocul alergării și a atacat alergătorii timp de câteva minute tensionate.

Participanții sunt răniți ocazional la sutele de festivaluri cu tauri din Spania în fiecare an.

Cel puțin 16 alergători și-au pierdut viața la festivalul din Pamplona de-a lungul anilor, ultimul în 2009.

Pe lângă cursele de tauri de dimineață și luptele de după-amiază, festivalul San Fermin include cântece, dansuri și băutură non-stop pentru petrecăreți, plus evenimente religioase în cinstea sfântului.

Mii de oameni se adună pe străzile Pamplonei pentru a participa la această tradiție seculară, în ciuda riscurilor evidente.

Articolul A doua zi a faimosului festival San Fermin din Spania: Opt răniți în timpul alergării cu tauri apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-o actualizare de tranzacționare, grupul energetic austriac OMV a anunțat un efect pozitiv de 120 de milioane de euro asupra câștigului obținut din activitatea curentă în al doilea trimestru al anului 2025, în urma fuziunii dintre Borouge și Borealis, potrivit Reuters.

Noua entitate, Borouge Group International, creată împreună cu Abu Dhabi National Oil Company, are o valoare estimată de piață de 60 de miliarde de dolari și vizează poziția de lider mondial în producția de materiale plastice, acoperind Europa, Orientul Mijlociu și America de Nord.

Companie este operațională din martie 2025, cu centre în Austria și Emiratele Arabe, și pregătește preluarea companiei canadiene Nova Chemicals și integrarea noii capacități de producție Borouge 4 până în începutul anului 2026.

România și Norvegia costă mai scump OMV

Pe de altă parte, OMV a anunțat că se așteaptă la un impact negativ de aproximativ 400 de milioane de euro asupra fluxului său de numerar operațional ajustat în T2, din cauza taxelor mai mari aplicate în România și Norvegia, comparativ cu primul trimestru. În România, compania a fost nevoită să plătească în trimestrul doi atât pentru primul trimestru al anului în curs, cât și pentru obligațiile sale restante din 2024.

În România, statul impune o suprataxă producătorilor de gaze naturale: dacă vând gazul la un preț mai mare decât cel plafonat de stat, diferența este impozitată suplimentar. Taxa a fost introdusă pentru ca statul să poată folosi o parte din profiturile mari obținute de companii, în contextul crizei energetice.

În ceea ce privește Norvegia, sistemul fiscal din sectorul petrolier este foarte dur, cu impozite de până la 78% din profit

Tot în trimestrul al doilea din 2025, compania a trebuit să achite două tranșe mari de taxe, fiindu-i afectat fluxul de numerar.

În același timp, OMV a raportat scăderi semnificative ale prețurilor la energie în perioada analizată. Prețul mediu al gazului natural a scăzut cu 23% față de trimestrul întâi, iar cel al petrolului brut cu 9%. Cu toate acestea, efectele capitalului de lucru net în al doilea trimestru sunt estimate ca fiind pozitive, într-un interval de ordinul sutelor de milioane de euro.

Articolul OMV câștigă 120 de milioane de euro din fuziunea Borouge–Borealis apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, administrația americană a majorat considerabil tarifele la produsele importate din aproape toate regiunile lumii, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.

În prezent, rata medie a tarifelor vamale aplicate produselor importate în SUA a crescut de la 2,3% în 2024 la 13,3% în 2025. Această majorare include atât tarifele sectoriale (de exemplu, 25% pentru autoturisme, 50% pentru oțel și aluminiu), cât și așa-numitele tarife reciproce, mai exact taxe compensatorii aplicate partenerilor comerciali precum și cele speciale pentru China și anumite produse din Canada și Mexic. Deși suspendarea tarifelor reciproce trebuia să expire la data de 9 iulie, Donald Trump a anunțat că prelungește perioada de negociere până la 1 august și subliniază că țările care nu ajung la un acord comercial cu SUA vor trebui să se aștepte la o creștere substanțială a tarifelor.

Economiștii de la Bloomberg Economics au prezentat trei scenarii posibile pentru evoluția viitoare a politicii vamale a SUA:

Scenariul de bază

În această variantă, majoritatea tarifelor actuale sunt menținute și sunt introduse noi tarife sectoriale, de exemplu 25% pentru produsele farmaceutice. Rata medie a tarifelor crește la 15,5%. Se preconizează o scădere cu 23% a importurilor SUA, iar veniturile din tarife ar putea depăși 2,8 trilioane de dolari în decursul deceniului. Un efect secundar va fi o scădere cu 1,9% a PIB-ului SUA în 2-3 ani și o creștere cu 1,1% a prețurilor. Noile tarife mai ridicate pentru produsele farmaceutice sunt o veste negativă pentru țările europene, nu numai pentru cele din UE, ci și pentru Elveția, care este un mare exportator de produse farmaceutice, explică Radu Puiu.

Scenariul tarifelor ridicate

În această variantă, SUA aplică toate majorările anunțate, inclusiv tarife sectoriale ridicate și o creștere radicală a taxelor compensatorii (de exemplu, 50% pentru UE, 34% pentru China). Rata medie a tarifelor ajunge la 28%. Importurile SUA scad cu până la 42%, iar veniturile din tarife cresc la 3,7 trilioane de dolari. Economia americană înregistrează o încetinire puternică (scădere de 3,7% a PIB-ului) și o creștere semnificativă a prețurilor (2,2%), ceea ce amenință cu stagflația. Acesta este, desigur, cel mai pesimist scenariu din perspectiva piețelor financiare și poate duce, de asemenea, la o dorință și mai mare de a renunța la dolarul american ca monedă de rezervă. În ultimele săptămâni, orice incertitudine cu privire la politica comercială a SUA a coincis cu o vânzare masivă a monedei americane. Luni, însă, după prelungirea perioadei de negociere în weekend, dolarul american a început să se aprecieze pe toate piețele.

Scenariul tarifelor reduse

În acest caz, tarifele sunt parțial reduse, media scăzând la 10,5%. Importurile scad cu 13%, veniturile din tarife ajung la 2,1 trilioane de dolari, iar impactul negativ asupra PIB-ului și inflației este semnificativ mai mic (scădere de 1,2% a PIB-ului, creștere de 0,7% a prețurilor). Este de menționat că, în fiecare scenariu, impactul global al tarifelor este negativ, dar ratele generale actuale de 10% sunt acceptabile pentru majoritatea țărilor din lume. Cu toate acestea, una dintre probleme o reprezintă tarifele ridicate aplicate unor bunuri de bază, precum aluminiul, oțelul și automobilele, subliniază analistul financiar.

Președintele Trump a făcut publice o serie de scrisori

In acestea el amenință din nou principalii parteneri comerciali cu tarife vamale ridicate, chiar dacă a amânat majorarea taxelor până la 1 august și a sugerat că este încă deschis negocierilor.

Luni, pe rețelele sociale, aceasta și-a exprimat intenția de a impune taxe de 25% asupra produselor din mai multe țări, începând cu Japonia și Coreea de Sud. Au urmat alte douăsprezece scrisori pe parcursul după-amiezii, în care a prezentat planurile de a impune taxe vamale asupra mărfurilor provenite de la parteneri comerciali, printre care Africa de Sud, Indonezia, Thailanda și Cambodgia.

În urma acestor noi evoluții, Uniunea Europeană încearcă să încheie săptămâna aceasta un acord comercial preliminar cu SUA, care să mențină o taxă vamală de 10% după termenul limită de 1 august, în timp ce se negociază un acord permanent, adaugă Radu Puiu.

Articolul XTB: SUA riscă să redeschidă un nou front în războiul comercial cu noua sa abordare tot mai restrictivă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat un bilanț cu privire la volumul de activitate pentru anul trecut. Cifrele arată o creștere de peste 13%, față de anul anterior.

„În perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2024, la nivel naţional, s-a înregistrat un volum total de activitate de 3.655.103 dosare, cumulat cu toate stadiile procesuale de la toate instanţele, faţă de 3.214.079 dosare în anul 2023, ceea ce corespunde unei creşteri de 13,72% comparativ cu perioada similară anterioară”, se arată în bilanțul CSM.

Situația cea mai grea se înregistrează la judecători, unde sunt cele mai multe dosare

„Încărcătura pe judecător în anul 2024 – câte dosare a avut de soluţionat în medie un judecător la nivel naţional – se prezintă astfel:

• La curţile de apel – 606 dosare pe an
• La tribunale – 982 de dosare pe an
• La judecătorii – 1519 dosare pe an”.

Încărcătura pe judecător a crescut exponenţial, fiind cu 45% mai mare decât în anul 2020 raportat la gradul de ocupare al schemelor şi creşterea numărului de dosare cu o treime. La data de 1 iulie 2025, exista un deficit de judecători în România de 13%, fiind vacante peste 660 de posturi.

CSM precizează că locurile vacante nu pot fi completate pe termen scurt, deficitul de personal fiind imposibil de acoperit în prezent, întrucât concursurile de admitere directă în magistratură sunt blocate prin act normativ, împreună cu orice concurs de ocupare a posturilor din instituţiile publice.

Articolul Situație gravă in sistemul judiciar românesc: Deficit de judecători, concursurile de admitere în magistratură sunt blocate apare prima dată în Mediafax.